MINISTRUL MUNCII:  "Legea sportului, o lege în care ne asumăm în ce tip de societate vrem să trăim"

Legea sportului nu este o lege sectorială, ci una în care ne asumăm în ce tip de societate vrem să trăim, a declarat, astăzi, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, la dezbaterea publică "Sportul în România. Abordare participativă în modificarea şi completarea Legii nr. 69/2000 - Legea educaţiei fizice şi sportului", potrivit unor surse din presă.

"Legea sportului nu este o lege sectorială, nu este o lege care trebuie a fi văzută la Ministerul Sportului, deci este o lege societală. Este o lege în care ne asumăm în ce fel de societate vrem să trăim şi acest lucru este foarte important. Nu se pune problema să intersectăm nişte perspective doar ad-hoc pentru că avem o lege. Se pune problema, fiecare dintre noi, şi la nivelul Guvernului, ce societate ne dorim. Ne dorim o societate în care accidentele cardiovasculare care, în acest moment, rad din populaţia României 150.000 de oameni pe an să continue sau nu? Şi nu cred că există - şi aici colegul meu Vlad Voiculescu nu a putut să se alăture din motive întemeiate - nu cred că există o zonă mai întemeiată de a considera sportul ca fiind o investiţie în societatea românească decât raţiunea de sănătate, sănătate publică. Şi aici discutăm despre sportul de masă, dar discutăm şi despre sportul de performanţă ca fiind inspiraţional pentru mase. Până la urmă, cele două sunt indisolubil legate", a spus Pîslaru.

Referitor la modificarea Legii sportului, ministrul Muncii a subliniat că este important ca aceasta să fie legată şi de incluziune, de oferirea posibilităţii categoriilor defavorizate să aibă acces la practicarea sportului.

"Deci, pe partea aceasta legată de sănătate publică, de incluziune socială, de a putea să avem nişte măsuri pentru a putea stimula talentul, a-l scoate la suprafaţă, a putea să devină inspiraţional, atât pentru comunităţile din care provin aceşti oameni, cât şi pentru noi, în general, ca ţară, cred că această legislaţie este foarte importantă", a afimat acesta.

Şeful de la Muncă a atras atenţia şi asupra importanţei "carierei duale" în special la nivelul sportivilor de performanţă.

"Există la nivel european o recomandare în ceea ce priveşte cariera duală a atleţilor, care înseamnă că nu trebuie să neglijez educaţia în timpul sportului, să nu neglijez posibilitatea de a avea nişte competenţe care să-mi permită continuitatea vieţii active.(...) În condiţiile în care avem nişte sportivi de performanţă cum reuşim să acomodăm, şi recomandările există din 2012, a fost făcută o strategie din partea Comisiei (Comisia Europeană, n. r.) cu privire la modul în care ţările ar trebui să adopte aceste lucruri legate de cariera duală", a spus ministrul Muncii.

În acest sens, Pîslaru a menţionat ca posibile măsuri "permisivitatea mai mare în ceea ce priveşte modul în care angajatorii, atât publici, cât şi privaţi, pot acomoda aceste cariere duale".

El a menţionat, totodată, ca "element cheie", partea de "protecţie socială " ce trebuie avută în vedere în cazul foştilor mari performeri ajunşi în situaţii de dificultate.

"Deci, iată, sănătate publică, incluziune socială, importanţa continuităţii carierelor sportive şi a unei noţiuni de protecţie socială. Şi ultima parte, într-adevăr, este legată de finanţare. Pentru sportivii de performanţă şi cei care sunt profesionişti, acolo (...) sunt mai clare lucrurile. (...) Cum ne concentrăm pe bază, pe sportul de masă, pe tinerii care încep sport de masă. Şi aici o problemă majoră este (...) cum ajungi, practic, să remunerezi sportivii, în condiţiile în care ei nu au contracte profesioniste. Şi la noi, dintr-o încercare de a evita toate supapele din zona sistemului fiscal, se pune problema de a avea contracte de muncă, dar sub o anumită vârstă nu ai cum să ai contracte de muncă. Deci, e o problemă inclusiv pentru autorităţile locale care ar dori să finanţeze sportivii, că nu au o manieră directă. (...) Una din supapele folosite care a dus la Curtea de Conturi, la DNA, a fost crearea de instrumente: fundaţii, asociaţii şi alte elemente care să fie folosite ca vehicul. Practic, în momentul în care faci acest lucru, este clar că ocoleşti, de fapt, legislaţia principală. Şi aici cred eu că o sursă posibilă de inspiraţie este ceea ce se întâmplă în sistemul educaţional, cât şi în alte ţări, şi anume bursele sportive. Deci, ăsta este un element important. Evident, aici discutăm de cadrul legal al Legii sportului şi al Legii finanţelor publice care pot extinde aceste burse sportive în măsura în care această activitate să poată fi asimilată ca activitate de Codul Muncii", a adăugat ministrul, conform aceloraşi surse.