Nicolae Cinteză (BNR) le cere băncilor transparenţă

Şeful Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), Nicolae Cinteză, a declarat, astăzi, într-un seminar, că scrisoarea Băncii Centrale despre produsele de economii unde deponenţii pierd bani a avut ca scop o mai mare transparenţă din partea băncilor, astfel încât clientul să cunoască exact costurile, directorul fiind de părere că majorarea comisioanelor a fost "o păcăleală".

"Unii au majorat comisioanele. La depozitele la trei luni, scăzând dobânzile, era foarte clar că principalul va fi diminuat. Personal, cred că a fost o chestie de păcăleală din partea băncilor. Din acest motiv am şi cerut: domn'e, vreau transparenţă", a spus Cinteză.

Domnia sa a arătat că nu poate cere băncilor să-şi modifice politica comercială, dar le poate cere să fie mai transparente şi să-şi asume faptul că nu mai vor să atragă sume pe termen scurt: "Băncile înlocuiesc linile de finanţare de la băncile-mamă cu resurse interne. Dar acolo vorbim de resurse pe termen mai lung. Şi atunci, le interesează resursele pe termene mai lungi, nu pe trei luni. Este de înţeles, dar să fie transparenţi".

Nicolae Cinteză este de acord că băncile au de multe ori deficienţe mari în relaţia cu clienţii, precizând: "Văd după reclamaţiile pe care le primesc. Sunt grosolane. La reclamaţii mă uit mereu când îmi vine mapa, pentru că afli multe lucruri de acolo".

De la mijlocul anului trecut (când BNR a reluat reducerea treptată a dobânzii), băncile comerciale au replicat o bună parte din mişcarea ratei de politică monetară în dobânzile practicate la depozite. Spre finalul lui 2013 şi la începutul acestui an (când BNR a lăsat mai multă lichiditate în piaţă), dobânzile interbancare au coborât la niveluri minime istorice.

În condiţiile unor dobânzi de 2%-4,25% pe an la depozitele cu scadenţă la trei luni, dobânda încasată la un depozit de o mie de lei este, de cele mai multe ori, mai mică decât comisioanele de administrare lunare stabilite de unele bănci. Dacă deponentul nu retrage suma la data de scadenţă, majoritatea băncilor aplică un comision de 0,5%.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a îndemnat, în repetate rânduri, băncile să calibreze cu măsură tranferul reducerii ratei de politică monetară în dobânzile la depozite, mai ales în condiţiile în care instituţiile de credit se reorientează către veniturile din comisioane, pentru nu-şi periclita bazinul de resurse interne. Pe de altă parte, recent, Isărescu a susţinut că economisirea nu o reprezintă doar depozitele bancare, precizând că în pieţele dezvoltate o pondere mult mai importantă este deţinută de fondurile de pensii şi de piaţa de capital.

La începutul acestui an, presa centrală a relatat despre produse de economisire în care, la scadenţă, deponenţii retrag sume mai mici decât au depus.

Acum câteva zile, Nicolae Cinteză spunea că propunerea legislativă de restituire în lei a creditelor contractate în valută la cursul de la semnarea contractului ar genera o criză sistemică, mai multe bănci riscând să intre în faliment.

"Din studiile pe care le-am făcut, o astfel de măsură ar genera o criză de sistem. Vor fi bănci care vor da, a doua zi, faliment", declara domnia sa, prezentând punctului de vedere al BNR faţă de această propunere legislativă, în faţa Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat.

Nicolae Cinteză a precizat că există un singur caz de rambursare a creditului în moneda naţională, la cursul din data semnării contractului, în Croaţia, care a determinat respectiva bancă să părăsească ţara în cauză.

Se pare că, pentru oficialul BNR, stabilitatea sectorului bancar atârnă mai greu decât bunăstarea populaţiei, care trebuie să ramburseze rate semnificativ mai mari decât la începutul perioadei de plată a ratelor, ca urmare a creşterii puternice a cursul, comparativ cu perioada de dinainte de izbucnirea crizei.

Senatorii din Comisia de buget finanţe din Senat au întocmit un raport de respingere a iniţiativei legislative, afirmând că măsura falimentului persoanelor fizice nu poate fi aplicată în ţara noastră, deşi se aplică în alte ţări. Senatorii nu au explicat care sunt argumentele pe care îşi bazează această opinie.