OMS: aproape 1 din 7 persoane trăieşte cu o tulburare mintală

Pe 10 octombrie, de Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) atrage atenţia asupra unei realităţi alarmante: aproape 1 din 7 persoane la nivel global - adică peste 1,1 miliarde de oameni - trăieşte cu o tulburare mintală, potrivit unui comunicat remis redacţiei. Cele mai frecvente afecţiuni sunt anxietatea şi depresia, responsabile pentru o mare parte dintre cazuri, iar pacienţii cu boli neurologice sunt printre cei mai vulnerabili.

Bolile neurologice precum epilepsia, scleroza multiplă, boala Parkinson sau accidentele vasculare cerebrale afectează peste 3 miliarde de oameni la nivel global, conform Organizaţiei Panamericane a Sănătăţii (PAHO). Aceste afecţiuni nu provoacă doar suferinţă fizică, ci vin adesea la pachet cu un impact emoţional profund, ducând la apariţia tulburărilor mintale comorbide. De exemplu, prevalenţa depresiei la persoanele cu scleroză multiplă este estimată la aproximativ 50%, comparativ cu 15% în populaţia generală, iar anxietatea clinică apare la aproximativ 20% dintre pacienţi, conform datelor Neurology Academy (2024).

La persoanele cu epilepsie, studiile publicate în 2025 în revista Epilepsy & Behavior arată că peste 30% dintre adulţi prezintă simptome de depresie sau anxietate, afectând semnificativ aderenţa la tratament şi calitatea vieţii.

„Bolile neurologice cronice nu afectează doar creierul, ci şi echilibrul emoţional al pacientului. Un diagnostic de epilepsie, scleroză multiplă sau boală Parkinson devine parte din viaţa cuiva, anxietatea şi depresia pot apărea natural, ca răspuns la pierderea controlului sau la schimbările fizice. De aceea, sprijinul psihologic şi colaborarea cu medicul psihiatru sunt esenţiale în orice plan de tratament neurologic”, explică Dr. Dan Mitrea, medic neurolog.

Cauzele şi impactul tulburărilor mintale

OMS subliniază că tulburările mintale pot fi cauzate de o combinaţie de factori biologici, psihologici şi sociali. Dezechilibrele neurochimice, stresul prelungit, lipsa suportului social şi traumele emoţionale sunt printre principalii declanşatori. În cazul pacienţilor neurologici, stresul legat de boală, efectele tratamentelor şi teama de pierderea autonomiei pot agrava stările anxioase sau depresive.

Depresia şi anxietatea influenţează semnificativ evoluţia bolii: scad aderenţa la tratament, cresc riscul de complicaţii şi reduc speranţa de viaţă. În plus, afectează profund relaţiile personale şi viaţa profesională, ducând adesea la izolare socială şi pierderea motivaţiei.

„Pacienţii neurologici se confruntă nu doar cu simptome fizice, ci şi cu o luptă interioară profundă. E important să înţelegem că vindecarea nu înseamnă doar tratarea bolii, ci şi recâştigarea echilibrului mental. Sprijinul psihologic integrat în tratamentele medicale le poate îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii şi chiar prognosticul”, afirmă Dr. Dan Mitrea.

Recuperarea emoţională a unei persoane cu tulburare mintală sau boală neurologică nu depinde doar de tratamentul medical, ci şi de sprijinul oferit de familie şi apropiaţi. Empatia, răbdarea şi comunicarea deschisă pot face o diferenţă uriaşă în parcursul terapeutic. Aparţinătorii pot ajuta în mod concret prin monitorizarea simptomelor, încurajarea aderenţei la tratament, susţinerea participării la terapie psihologică şi, mai ales, prin eliminarea stigmatului din jurul bolii. Acceptarea şi sprijinul necondiţionat oferă pacientului sentimentul că nu este singur, reduc stresul şi anxietatea şi cresc eficienţa tratamentului.

Neurologul, psihiatrul şi psihoterapeutul trebuie să colaboreze strâns pentru a adapta intervenţiile la nevoile fiecărui pacient. „Nu putem trata o boală neurologică ignorând efectele emoţionale ale acesteia. Este crucial ca pacienţii cu boli neurologice să aibă acces la sprijin psihologic încă din momentul diagnosticului. Psihoterapia, consilierea de familie şi tratamentul medicamentos, atunci când sunt necesare, reduc semnificativ riscul de agravare al bolii de fond”, adaugă Dr. Dan Mitrea.