Opinie EY România: Tranziţia spre realităţi hibride - România şi provocarea realităţilor virtuale şi augmentate

Marius Antonie, Partener AI & Data la EY România, analizează, într-un punct de vedere remsi redacţiei într-un comunicat, modul în care tehnologiile de realitate augmentată (AR) şi realitate virtuală (VR) redefinesc interacţiunea om-maşină şi deschid noi perspective pentru educaţie, sănătate, industrie şi apărare.

Redăm mai jos punctul de vedere al acestuia:

„În lumea tot mai digitalizată în care trăim, realitatea augmentată (AR) şi realitatea virtuală (VR) nu mai aparţin exclusiv domeniului imaginaţiei sau al ficţiunii ştiinţifice, ci se transformă într-o realitate concretă care modelează profund modul în care învăţăm, lucrăm, colaborăm, ne tratăm şi consumăm.

Tehnologiile AR / VR repoziţionează fundamental interacţiunea dintre om şi maşină. De la interfeţele tradiţionale, economia evoluează către medii imersive, unde oamenii interacţionează prin gesturi, comenzi vocale sau chiar prin impulsuri transmise direct de creier către computer. Această evoluţie, care este în egală măsură şi o revoluţie, nu doar că îmbunătăţeşte modul în care interacţionăm, ci redefineşte însăşi percepţia realităţii.

Aceste medii imersive au capacitatea de a interpreta comportamentul uman şi de a utiliza datele colectate pentru a se adapta, ceea ce poate conduce la produse, servicii şi forme de interacţiune virtuală mai eficiente şi personalizate.

Tehnologiile AR / VR cunosc o evoluţie pozitivă şi devin tot mai populare la nivel global, fiind considerate elemente-cheie în crearea unor experienţe imersive cu adevărat unice. Raportul Comisiei Europene Next Generation Virtual Worlds evidenţiază modul în care aceste tehnologii emergente pot influenţa viaţa noastră de zi cu zi şi felul în care pot fi aplicate într-o varietate de sectoare.

Mediile AR / VR sunt pregătite să revoluţioneze domeniul educaţiei, oferind noi perspective asupra procesului de învăţare şi formare. Aceste tehnologii pot fi folosite atât pentru învăţarea unor abilităţi procedurale, cât şi în dezvoltarea competenţelor tehnice şi socio-emoţionale, având totodată capacitatea de a transforma procesul educaţional într-o experienţă care stimulează curiozitatea şi creativitatea.

AR / VR oferă beneficii în planificarea intervenţiilor chirurgicale, diagnosticare, gestionarea durerii şi reabilitarea cognitivă. Mediile virtuale permit simularea procedurilor, instruirea la distanţă şi diferite terapii, toate acestea desfăşurându-se într-un cadru sigur pentru pacient. Conform raportului, în tratamentele de sănătate mintală, precum cele pentru PTSD (Post-traumatic stress disorder) şi anxietate, intervenţiile bazate pe VR au demonstrat rezultate promiţătoare.

Totodată, realitatea augmentată şi cea virtuală pot ajuta industria manufacturieră prin faptul că facilitează predictibilitatea în mentenanţă, ajută la o mai bună colaborare în inginerie şi conduce la optimizarea generală a operaţiunilor industriale. Aceste tehnologii sprijină tranziţia companiilor către practici sustenabile şi eficiente, contribuind în acelaşi timp la crearea de noi locuri de muncă şi la stimularea creşterii economice.

Cu sprijinul AI şi mereu conectate la date în timp real, tehnologiile AR şi VR au potenţialul de a îmbunătăţi procesul de proiectare, simulând procesele operaţionale şi ajutând la luarea deciziilor, toate acestea fiind capabilităţi importante pentru producătorii care trebuie să se adapteze la transformările din industria manufacturieră de la nivel global care este puternic modelată de noua revoluţie digitală.

Raportul Coaliţiei Industriale pentru Realitate Virtuală şi Augmentată ce foloseşte date din 2021 identifica jocurile video, media şi divertismentul, precum şi comerţul cu amănuntul drept principalele pieţe pentru tehnologiile AR / VR, în timp ce sectorul militar şi al apărării reprezenta, la acel moment, mai puţin de 10% din piaţă. Totuşi, aceste date sunt anterioare invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, un conflict care a schimbat radical rolul tehnologiilor imersive în război.

Realitatea augmentată este utilizată în prezent în mod activ pentru instruirea soldaţilor în medii realiste, dar lipsite de riscuri, în timp ce interfeţele VR au devenit esenţiale în operarea dronelor, în special a celor de tip First-Person View (FPV). Utilizarea pe scară largă a acestor drone pe câmpul de luptă evidenţiază cât de rapid transformă tehnologiile imersive războiul modern, oferind avantaje tactice semnificative şi remodelând fundamental modul în care sunt purtate conflictele. Drept rezultat, tot mai multe state investesc în producţia de drone FPV şi în dezvoltarea tehnologiilor AR / VR, recunoscând potenţialul lor strategic în noile paradigme ale războiului.

Integrarea tehnologiilor AR / VR în aplicaţii moderne generează volume masive de date senzoriale şi comportamentale, care pot fi valorificate eficient prin instrumente de inteligenţă artificială pentru a oferi experienţe personalizate, predictive şi adaptive în timp real. Un exemplu concret este utilizarea dronelor echipate cu senzori şi camere de înaltă rezoluţie în sectorul energetic pentru inspecţia liniilor de înaltă tensiune sau a turbinelor eoliene. Datele colectate sunt analizate cu ajutorul algoritmilor AI pentru a detecta anomalii, uzură sau defecte incipiente, permiţând astfel intervenţii proactive şi reducerea semnificativă a timpilor de nefuncţionare şi a costurilor de întreţinere.

În mediul de afaceri din România, conform raportului EY Emerging Technology Investment in Romania, 59,5% dintre respondenţi au menţionat că organizaţiile pentru care lucrează nu au implementat tehnologiile AR / VR, ceea ce indică fie o reticenţă, fie existenţa unor bariere în procesul de adoptare. Numeroase companii ar putea fi descurajate de percepţia unor costuri de investiţii ridicate, dar şi de posibila lipsă a unui randament ridicat al investiţiei.

Privind totuşi într-o notă optimistă, datele relevă un potenţial ridicat de creştere pentru explorarea acestor tehnologii, întrucât 28,1% dintre participanţii la studiul EY au declarat că intenţionează să investească în AR / VR sau să testeze aceste tehnologii.

Drumul până la atingerea maturităţii pe piaţa din România este însă lung, având în vedere că doar 4,5% dintre respondenţi au afirmat că tehnologiile AR / VR au fost implementate integral în cadrul companiilor în care activează.

Printre respondenţii care au manifestat un interes pentru tehnologiile AR / VR, principalul factor care determină companiile din România să investească în aceste tehnologii este îmbunătăţirea experienţei şi a gradului de adopţie a clienţilor (67%), subliniind atenţia pusă pe implicarea şi fidelizarea acestora prin intermediul tehnologiilor imersive.

Printre motivaţiile secundare de a investi în tehnologia AR / VR se regăsesc îmbunătăţirea produselor şi serviciilor (64%), ceea ce arată că firmele privesc aceste tehnologii ca pe un instrument de consolidare a ofertei lor de bază, precum şi dezvoltarea de noi tehnici de marketing şi vânzări (52%), aspect care evidenţiază eforturile companiilor de a intensifica interacţiunea cu consumatorii, în timp ce încearcă să se diferenţieze faţă de concurenţă.

Din punct de vedere al veniturilor, indiferent de nivelul acestora, îmbunătăţirea experienţei şi a gradului de adopţie a clienţilor reprezintă un motiv invocat frecvent, în special în rândul companiilor cu venituri anuale sub 10 milioane de euro. Companiile de dimensiuni medii din România, cu venituri anuale cuprinse între 10 şi 50 de milioane de euro, pun un accent mai mare pe îmbunătăţirea produselor şi serviciilor (71%), ceea ce indică o înclinaţie clară spre inovaţie.

Realitatea augmentată (AR) şi realitatea virtuală (VR) nu mai sunt tehnologii emergente aflate la periferia inovaţiei, ele se află acum în prim-planul unei transformări digitale globale care remodelează societatea la nivel industrial şi geopolitic. De la revoluţionarea educaţiei şi a domeniului sănătăţii, până la redefinirea strategiilor de apărare şi a operaţiunilor industriale, AR / VR se dovedeşte a fi o platformă de inovaţie versatilă, cu un impact major.

În ciuda nivelului de implementare mic, mediul de afaceri din România se află încă într-o etapă preliminară, unde există o recunoaştere tot mai clară a acestor tehnologii şi cu un potenţial mare de creştere a investiţiilor. Cu îmbunătăţirea experienţei clienţilor, perfecţionarea produselor şi diferenţierea pe piaţă ca principale motoare ale interesului investiţional, companiile din România au şansa de a se poziţiona în avangarda inovaţiei imersive.

Totuşi, pentru a valorifica pe deplin potenţialul AR / VR, organizaţiile trebuie să depăşească obstacolele legate de costuri, lipsa de talente specializate şi complexitatea integrării tehnologice. Investiţiile strategice în dezvoltarea competenţelor, în infrastructură şi în colaborarea intersectorială vor fi esenţiale.

Sinergia dintre tehnologiile AR / VR şi inteligenţa artificială permite dezvoltarea unor ecosisteme digitale avansate, în care analiza datelor în timp real, automatizarea proceselor şi interacţiunea imersivă converg pentru a optimiza performanţa operaţională, a reduce incertitudinea decizională şi a accelera inovaţia în medii complexe”.