Sunt scumpe sau ieftine acţiunile SIF?

     Am aflat mai nou că mereu se reactualizează analizele străinilor des­pre piaţa de capital românească, ultima fiind des­pre evoluţia SIF-urilor. Desigur, acţiunile SIF au în spate o istorie. Nu tot atât de lungă precum a BVB, căci aceasta a reînviat în 1.996, iar acţiunile SIF s-au tranzacţionat de abia de la 1 no­iembrie 1999. Se pot defalca, însă, câteva perioade distincte. Prima ar fi perioada cuponarilor, sau mai exact perioada exploatării cuponarilor. Preţul acţiunilor a fost menţinut foarte jos, o lungă perioadă de timp (circa 2-3 ani) minimele istorice stând mărturie pentru aceasta. Cel mai prost cotate atunci au fost SIF2 şi SIF5, cel puţin primul a fost chiar la 185 lei vechi, adică 0,0185 RON, iar SIF5 de abia a depăşit atunci 2 bani de azi. Desigur, după ce brokerii colectau masiv de la cuponari, plasau celor interesaţi de capitalizarea aces­tor acţiuni la preţuri de 2 - 3 ori mai mari, perioada fiind caracterizată printr-o mare variaţie de preţuri, fără să se depăşească prea des sau prea mult valoarea nominală. A doua perioadă a însemnat o reevaluare pozitivă a acţiunilor SIF şi pe fondul unei creşteri semnificative a BVB şi RASDAQ, odată cu micşorarea numărului de cuponari. În această a doua perioadă, tot de vreo 2-3 ani, preţul tuturor acţiunilor SIF a crescut constant (desigur cu variaţii intra day sau intra-week) până la de 2-3 ori valoarea nominală şi chiar spre patru ori. Începând cu anul 2006, pentru prima dată, acţiunile SIF nu numai că nu au scăzut, dar au început să creas­că semnificativ după data de înregis­trare, în acel an practic dublându-se valoarea. În 2007 - 2008, a fost marea nebunie a bursei în ganeral şi a SIF-urilor, în special, valoarea acţiunilor ajungând incredibilă, practic între 30.000 şi 50.000 lei vechi (3 - 5 RON), perioadă în care de fapt toată piaţa era în delir. Urmăream cu stupefacţie predicţiile brokerilor care prognozau creşterea BET -FI de la 80.000 la peste 100.000, după care a urmat dezastrul pentru toată piaţa de capital. Cei mai scăzuţi indici ai pieţei, în fapt cele mai mici preţuri fiind între 15 ianuarie şi 1 martie 2008. În acea perioadă de delir necontrolat, pe care nu am încetat deloc să o temperez prin articolele mele, preţul acţiunilor ajunsese să fie de 1.2 - 1,5 ori VUAN ( valoarea de activ net contabil ) care se recalculează periodic, pe baza valorii acţiunilor din portofoliu. Cum aceasta ajunsese la cel mai scăzut nivel, şi acţiunile SIF au ajuns la un nivel foarte scăzut şi ţin minte că am scris câteva articole despre pariurile perdante propuse mie de către amicul EB, care spera ca SIF3 să ajungă la valoarea nominală de 0,1 lei, iar celelalte la dublu, motivat de faptul că SIF 3 reuşise cu puţin înainte să-şi dubleze capitalul. Nu i-am luat banii, căci nu am vrut să fac pariu, dar nici el nu m-a ascultat să cumpere atunci acţiuni de banii pe care îi avea şi pe care eu nu. Cum scăderea era disproporţionată, atât faţă de scăderea pieţelor internaţionale, cât şi faţă de valoarea şi performanţele (profitul) principalelor acţiuni, piaţa s-a redresat, creşterea fiind de 2-3 ori pe indici, ceva mai mare pe BET - FI, ajungând acum să fluctueze în marja fixată de majoritatea jucătorilor (adică a speculatorilor) de plus - minus 10 - 15% faţă de valoarea de echilibru. Aşadar, cum stăm acum pe SIF-uri? La valoarea ultimă raportată de SIF-uri pentru VUAN, de 2,4574 lei la SIF Banat - Crişana, de 2,1277 lei la SIF Moldova, de 1,3708 lei la SIF Transilvania, de 1,8058 lei la SIF Muntenia şi de 2,5910 lei la SIF Oltenia, preţurile de închidere de, miercuri, 13 octombrie, reprezintă 46,80% din VUAN la SIF1, de 57,34% la SIF 2, de 42,85% la SIF3, de numai 36,27% la SIF4 şi de 57,89% la SIF5 Oltenia. Prietenul EB, care are mai mereu opinii interesante, chiar compara aceste procente cu cele ale acţiunilor FP, dar pe invers. Căci ne amintim că SIF4 a cumpărat cu 0,6 lei acţiuni FP anul trecut, iar SIF2 a început să cumpere la 0,3 lei în iarna trecută şi a ajuns să plătească şi 0,54 lei acum, când este sigur că recuperează 8 bani din dividend şi a ajuns la o cotă de 1%. SIF3 a ajuns şi el pe aproape cu procentul, dar preţul mediu de achiziţie este cu cel puţin 25% mai mare decât cel plătit de SIF Moldova. Până la urmă, însă, este bine, căci cu cele 9 milioane de lei care se vor încasa ca dividende, o mai scoate puţin la vopsea cu profitul pe acest an. Scăderea dividendului la BRD şi transformarea în acţiuni a celui de la BCR a cam chelit profitul SIF-urilor, care nu au ştiut sau nu au făcut profit din altfel de metode decât dobânzile, dividendele sau vânzări din moştenirea FPP. Raportările periodice obligatorii făcute de cele cinci SIF-uri, în acelaşi material care permite comparaţia, au început să fie însuşite mai bine de către investitori, rezultatele reflectându-se mai bine în preţ,
     Este deja bine cunoscut faptul că SIF Moldova are cel mai mare profit în acest an până în prezent şi în plus are şi cele mai sigure şanse de creştere. Pe lângă viitoarele venituri din dobânzi, va încasa sigur 9 milioane dividende de la Fondul Proprietatea şi, dacă vrea Dumnezeu ca AVAS să mai încaseze ceva bani anul acesta, ei se vor duce la SIF2 care trebuie să încaseze peste 9 milioane dolari în urma câştigării proceselor în instanţă. Chiar şi fără acei bani, SIF2 are şi va avea cel mai mare profit în anul 2010. SIF5 are în prezent al doilea profit ca mărime şi în plus, este unul dintre cele mai pricepute în a face câştig. SIF1 este la mijloc, iar SIF3 şi mai ales SIF4 ţin coada. Situaţia profitabilităţii acţiunilor SIF s-ar putea reflecta şi în valoarea dividendelor de la anul, dacă toţi acţionarii au învăţat lecţia celor de la Oltenia din 2009 şi 2010, când acţionarii au trecut peste propunerile CA şi au impus prin vot valoarea dividendelor. Date fiind cele de mai sus, cum sunt oare acţiunile SIF, prea ieftine sau prea scumpe? 

     NOTĂ: Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de investiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere. Întreaga responsabilitate privind conţinutul articolului revine autorului.