Electrica Furnizare
PENTRU PRIMA OARĂ DUPĂ 170 DE ANI
BURSA 19.11.2014

CĂLIN RECHEA
 
mărește imaginea
     Ziua de 20 noiembrie 2014 ar putea să intre în istorie. Mâine, Parlamentul britanic va dezbate, pentru prima oară în ultimii 170 de ani, natura și procesul de creare a banilor.
     Inițiativa a venit din partea organizației neguvernamentale Positive Money (www.positivemoney.org), al cărei scop este "democratizarea banilor și a sistemului bancar, astfel încât acesta să funcționeze pentru societate și nu împotriva ei".
     Într-un document pus la dispoziția parlamentarilor se arată că "Parlamentul analizează cu mare atenție cum sunt cheltuiți banii contribuabililor, dar, în ultimii 170 de ani, a ignorat, mai ales, problema creării banilor".
     Oare care să fie motivul? Oficiali ai băncilor centrale și o serie de economiști au subliniat adevărata natură a banilor în perioada postbelică.
     "În lumea reală, băncile acordă credite, creează depozite de pe urma procesului, iar apoi urmăresc și asigurarea rezervelor", a declarat Alan Holmes, de la Federal Bank of New York, în 1969. Natura acestei "scamatorii" l-a determinat pe economistul John Kenneth Galbraith să spună că "procesul prin care băncile creează bani este așa de simplu, încât mintea nu vrea să-l înțeleagă".
     Odată cu ruperea legăturii dintre dolar și aur de către administrația Nixon, în 1971, creditul bancar s-a angajat pe o traiectorie exponențială de creștere la nivel mondial, pe fondul rolului determinant al dolarului.
     După câteva decenii de exuberanță irațională, perioadă în care povara datoriilor nu a devenit apăsătoare din cauza manipulării dobânzilor de către băncile centrale, a venit o criză fără precedent.
     Ieșirea din această criză se lasă încă așteptată, în ciuda eforturilor autorităților monetare. Ni s-a promis că "relaxarea cantitativă" va îndrepta toate relele și va deschide calea relansării economice, dar rezultatele tot nu apar. Acesta este contextul în care are loc dezbaterea "Crearea banilor și societatea" din Parlamentul britanic.
     "Un sondaj recent arată că 70% dintre parlamentari cred că doar guvernul poate crea banii", se arată în documentul de la Positive Money, deși Banca Angliei a publicat, la începutul anului curent, două studii despre crearea banilor în economia modernă.
     "De câte ori o bancă acordă un credit, aceasta creează și un depozit pentru client, deci creează bani noi", după cum arată Banca Angliei, iar "97% dintre banii deținuți de public au forma depozitelor bancare" (n.a. cele două studii sunt atașate articolelor "Înțelegerea naturii banilor este mai presus de înțelegerea produselor financiare", publicate de ziarul BURSA în 28.04.2014 și 06.05.2014). Oare cele două studii ale Băncii Angliei au constituit catalizatorul care a făcut posibilă dezbaterea de acum?
     Positive Money mai amintește și de rezultatele unui sondaj din 2010, conform căruia două treimi din populația Marii Britanii crede că băncile acordă credite din economiile depozitate la instituțiile financiare.
     Va schimba o dezbatere parlamentară această percepție greșită, care nu se manifestă doar la nivelul cetățenilor, ci, mult mai grav, chiar la nivelul celor chemați să adopte legile necesare bunei funcționări a societății?
     Poate, dar fi extrem de greu, chiar dacă parlamentarii care au susținut inițiativa Positive Money acoperă întreg spectrul politic.
     "Mecanismul creării banilor nu este înțeles de politicieni, public și chiar de către economiști", a declarat Steve Baker, membru al Parlamentului din partea Partidului Conservator, iar aceasta conduce la "o dezbatere inadecvată despre cauzele crizei economice, motivele fundamentale ale injustiției economice și sursa celor mai negative influențe din societate".
     Până și liderii Partidului Laburist și Liberal Democrat, Ed Miliband și Nick Clegg, și-au exprimat susținerea pentru dezbaterea naturii banilor din economia contemporană. "Crearea banilor este o problemă semnificativă de interes public și trebuie să ne asigurăm că dezbaterea nu se reduce la o conversație obscură și tehnocrată", a precizat Nick Clegg.
     Pentru Jesse Norman, parlamentar al Partidului Conservator, "alchimia financiară reprezintă un privilegiu extraordinar", care trebuie analizat transparent astfel încât să fie înțeles de cetățeni și contribuabili.
     Dar la ce ajută înțelegerea "alchimiei financiare", când efectele sale se manifestă la nivelul întregului sistem financiar global, iar interesele "autorităților" sunt organic legate de actualul status-quo?
     Chiar economiștii de la FMI au publicat un articol cu aceeași temă (n.a. "Chicago plan revisited", august 2012, analizat în articolul "Iluzia redresării prin crearea banilor din nimic se apropie de sfârșit", BURSA, 09.10.2012), dar fără niciun fel de consecințe. Toate recomandările FMI de astăzi se rezumă la continuarea programelor de tipărire ale marilor bănci centrale și stimularea fiscală a economiilor.
     Opinii în favoarea reformării radicale a sistemului monetar actual au apărut și în publicații financiare internaționale, cum este cotidianul Financial Times. Martin Wolf, un jurnalist deosebit de influent, care își împarte timpul între întâlnirile Grupului Bilderberg și Forumul de la Davos, a făcut un apel la "eliminarea puterii de creare a banilor în cadrul sistemului bancar". "Falsificarea bancnotelor este ilegală, dar crearea privată a banilor nu este. Această anomalie poate și trebuie eliminată", scrie Wolf într-un articol din aprilie 2014.
     Fostul guvernator al Băncii Angliei a declarat că "dintre toate modurile de organizare a sistemului bancar, cel mai rău este acesta din prezent". S-a făcut ceva? Nimic substanțial pentru transformarea radicală a sistemului financiar, ci doar planuri pentru confiscarea economiilor populației, prin care să fie "acoperite" viitoarele falimente bancare.
     Chiar la ultima întâlnire a grupului G20 s-a decis ca "depozitele bancare să nu mai fie considerate bani, ci investiții". O analiză de la Zerohedge arată că "depozitele bancare sunt doar o parte a structurii de capital a băncilor", conform noilor directive adoptate de marile puteri economice, iar "depozitele vor fi supuse unei scăderi a valorii nominale" în cazul unui faliment. În aceste condiții, devine evident că "acestea nu mai pot fi considerate bani, așa cum sunt considerate bancnotele", mai scrie Zerohedge.
     Printr-o aliniere corectă a astrelor, dezbaterea naturii banilor în Parlamentul britanic s-ar putea să reprezinte un moment istoric. Dar de aici până la eliminarea privilegiului exorbitant al băncilor, atent "supravegheat" de băncile centrale, mai este un drum extrem de lung.
     În fond, cine renunță de bună voie la puterea de achiziționare a activelor reale și înrobirea debitorilor prin simpla creare a "banilor" din nimic? 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  fara solutii
    (mesaj trimis de Dan Coe în data de 19.11.2014, ora 07:22)  
 Discutii se pot face, articole se pot scrie, dar solutii nu prea exista. "Organismul" economico-financiar global e atat de "bolnav" incat orice "tratament" radical poate "ucide" si ce a mai ramas sanatos in sistem...


 
  1.1.   pai...  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de coasa , in data de 19.11.2014, ora 18:36)
 
 vorba aia: decat sa planga mama, mai bine sa planga ma-sa, adica decat sa plang eu dupa bani cand o veni falimentul oricum inevitabil, mai bine sa fie pus din timp lacatul pe usa domnilor camatari-falsificatori care-s bancile de azi!


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de Goldis în data de 19.11.2014, ora 07:31)  
 Solutia ,
 Aurum et Argentum Compraenda
 sunt


 
3.  Intelepciune, unde esti...
    (mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 19.11.2014, ora 11:09)  
 Banii: un mijloc de schimb. Au fost in istorie scoici, apoi sarea, pentru ca era un produs pe care-l foloseau toti (era necesara ca "sarea-n bucate"), apoi altele, care de fapt erau si ele minereuri. Dar scopul banilor a fost sa mijloceasca schimburile de produse dintre oameni, ca fiecare avea produse in exces, avand nevoie de produsele altuia. Si la un moment dat, tot niste "minereuri" au devenit mai utilizate, ca erau destul de rar intalnite - cuprul, argintul, aurul. Cu toate ca aceste minereuri mai rare au si valori economice, fiind folosite la crearea altor bunuri, valoarea lor e data in principal de valoarea de schimb a lor. Dar niste oameni destepti, pentru a facilita deplasarile celor cu aur/argint/cupru/etc. mai mult, au acceptat niste hartii care confirmau ca acei oameni au anumite cantitati depozitate undeva in lume, putand astfel sa faciliteze deplasarea acestor oameni la departari mai mari. Cum? Pai templierii, caci ei au inventat sistemul bancar, au acceptat la distante mari hartii care aratau ca diversi pelerini aveau bani in alte orase, de unde au plecat. Deci, comerciantii, pelerinii, calatorii, puteau depozita banii la Roma, Vatican, Paris, Budapesta, etc., depozitarul banilor dandu-le o hartie de confirmare, cu care ei calatoreau in lume pentru afaceri sau din alte motive. Ajungeau in locurile indepartate, unde templierii care asigurau paza diverselor alte orase, acceptau aceste hartii si dadeau calatorilor respectivi banii pe care-i cereau. Si asa hartiile respective au devenit mijloc de schimb din ce in ce mai folosit, adica bani. Banii fara valoare intrinseca, hartiile, au doar valoare de schimb. Si daca depozitarii depozitau banii initiali, de ce sa nu-i imprumute si altora, cu un castig numit dobanda? Si uite asa, sistemul camataresc s-a dezvoltat, pana la nivelul la care camatarii au inceput sa se reglementeze intre ei, ajungand banci comerciale. Si bancile depozitau diverse bunuri, eliberand hartii ce confirmau respectivul depozit (piei de animale, ulei, parmezan, etc.). La un moment dat, monarhiile au limitat emiterea acestor hartii doar la un anumit depozitar, pe care l-au denumit banca centrala si de emisiune, controland astfel si depozitele de bunuri. Asta-i tot. Apoi, lucrurile s-au complicat asa cum le sta bine oamenilor. Adica au inceput sa depoziteze si hartiile, apoi sa dea imprumut pe baza lor. Dar, daca aveau o anumita valoare depozitata, si-au dat seama ca puteau acorda imprumuturi mult mai multe, pentru ca cei care depozitau bunurile nu le retrageau in totalitate si nici imediat. Si atunci s-a creat creditul, adica a inceput sa se creeze bani suplimentari, hartii suplimentare, oricate doreau camatarii/bancherii. Aici a fost smecheria. Au ajuns sa creeze asa de multe hartii, adica sa dea asa de multe credite, incat la un moment dat, atunci cand anumiti oameni care depozitasera bunurile le-au retras, iar creditorii n-au mai platit banii inapoi, ei au ramas si cu fara bunuri depozitate si fara imprumuturile nerambursate. De ce? Din lacomie... Camatarii/bancherii s-au lacomit. Lacomia a dus la falimente intre camatari/bancheri, pentru ca si intre ei isi dadeau imprumuturi. Acelasi lucru se intampla si in ziua de astazi. Numai ca astazi, doar anumite banci au voie sa emita hartiile carora noi le spunem bani. Si atunci cand emit prea mult, sau prea putin, pot influenta reactiile noastre, ale tuturor. In principiu, banii de hartie din zilele noastre (cu varianta lor scripturala, adica inscrierea in cont a lor, facandu-se si economie la hartie, sic), sunt emise centralizat, controlat de guverne, sau monarhii (sau de cei care numesc guvernele, bineinteles). Dar ei emit hartiile, adica banii, deoarece sunt depozitarii bunurilor create de popoarele respective. Adica monedele nationale, banii nationali, sunt "garantati", "acoperiti" de catre bunurile create de respectivele popoare si "depozitate" de guvernul lor (sau monarhia lor). Deci, banii moderni trebuie sa aibe acoperire in PIB-ul tarilor respective, nu? Dar guvernele, monarhiile, se joaca cu acoperirea/emisiunea de bani, in asa fel incat sa influenteze anumite reactii, pentru a influenta cresterea averilor anumitor bogati care-i sustin chiar pe ei. Aici e buba. Tot lacomia duce la problemele cauzate dintre discrepanta bunurilor produse/depozitate si numarul hartiilor/bani in circulatie. Lacomia anumitor bogati, care sustin politicienii din guverne sau care sustin monarhiile, au dus si duc la diverse crize, luate-n piept de multimea cetatenilor popoarelor respective. Nu este nimic nou pe lume. Iar acum, bogatii au produs asa de mult incat nu mai au unde vinde. De aceea au inceput sa vanda la preturi mai mici, din ce in ce mai mici, sa inchida fabrici, producandu-se somaj. Este o criza de supraproductie. Preturile de vanzare au ajuns aproape de costul produselor, iar profitul s-a micsorat, pentru producatori. Asta inseamna micsorarea inflatiei, adica a preturilor de consum. De aceea, producatorii nu mai au de ce sa produca si concediaza oameni, inchid fabrici, producandu-se somajul. Deci lacomia bogatilor producatori de orice duce la somaj, datorita discrepantei dintre volumul hartiilor/bani si bunurile produse de anumite tari. Lucrurile s-au complicat, deoarece anumite alte state si tari au inceput sa foloseasca doar anumite monede (dolarul, euro-ul, francul, lira sterlina sau italiana, etc.). Dar, la baza tuturor sta lacomia de castig suplimentar, in principiu al vechilor camatari, actuali bancheri, pentru ca daca ei nu mai au cui da imprumuturi, nu mai au profit. Dar nici nu vor sa renunte la castigul suplimentar/dobanda, riscand de fapt sa nu primeasca inapoi nici macar imprumutul ca atare. Si raman cu bunurile depozitate (la figurat vorbind), adica cu garantiile. Si cui sa vanda ei garantiile daca oamenii nu au cu ce? Deci, alte bunuri suplimentare depozitate, pe langa cele produse de fabricanti (cateodata aceeasi cu camatarii/bancherii). Asta este criza, de fapt. Supraproductia, supracreditarea.
 Ce este interesant ca acesti camatari/bancheri au reusit sa dilueze asa de mult educatia financiara incat oamenii nici nu mai inteleg notiunea de "bani". Sau o inteleg, dar o folosesc in alte scopuri, pentru a induce alte efecte, care in final se rasfrang pozitiv asupra averilor unora sau altora. Deci lucrurile sunt complicate rau, ca acesti "unora sau altora" finanteaza politicienii, care iau decizii in guvernele formate tot de ei. Doamne cat am vorbit...


 
  3.1.   nu este nimic special  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de alex , in data de 19.11.2014, ora 11:27)
 
 in legatura cu banii (hartiile). faptul ca au valoare (ai bani, mananci la restaurant, te plimbi cu masina etc.) ii face atat de doriti. asa era (si este) aurul inainte. oamenii au omorat si jefuit pentru aur, fac acelasi lucru pentru bani. faptul ca "se creeaza bani din nimic" nu are a face. inainte, se gasea aur, filoane. nu conteaza mecanismul de generare a banilor atata vreme cat toata lumea il cunoaste. si este public, reglementat prin lege.


 
  3.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 3.1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.11.2014, ora 13:10)
 
 ... iti dau dreptate alex, atunci cand spui: "nu conteaza mecanismul de generare a banilor atata vreme cat toata lumea il cunoaste. si este public, reglementat prin lege." ... dar ce se intampla atunci cand aceste elemente nu se intrunesc?! ... sa nu mai vorbim ca bancile comerciale nu mai folosesc de mult hartie la "tiparirea" banilor "din nimic" caci acesti "bani" si derivatele lor sunt problema ca nu (prea) au lege, nu sunt publici si prea putini ii inteleg ... spre exemplu, cati oameni inteleg si pot face diferenta intre bancnotele BNR si electronotele* bancilor comerciale?! ... *in sensul de bani emisi electronic care pot fi convertiti la ATM (automatic teller machine - bancomat), la ghiseu sau la locul tranzactiei in bancnote BNR ...


 
  3.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de athos , in data de 20.11.2014, ora 06:29)
 
 Vorba multa, saracia omului. Sistemul actual convine statelor, altfel nu ar putea fi practicat de banci. Bani din nimic inseamna acelasi lucru si pentru guverne.


 
  3.4.   Multumesc  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de andrei , in data de 20.11.2014, ora 11:58)
 
 Un comentariu instructiv


 
4.  Si work se creaza din nimic
    (mesaj trimis de Houstonianul în data de 20.11.2014, ora 00:31)  
 Banii se creaza “din nimic” si pentru ca mare parte din activitatea economica se creaza “din nimic”.
 Cateva exemple:
 1)Gatesc cina: activitate economica minimala (cumpar ingredientele, gaz) vs. Ma duc la restaurant: creez cerere pentru servicii de dining
 2)Ma tund singur: activitate economica minimala (cumpar foarfec made in China) vs. Ma duc la frizer: creez cerere pentru servicii de personal care
 3)Imi spal masina singur: activitate economica minima (apa si furtun made in China) vs. Ma duc la spalatorie: creez cerere pentru servicii de spalatorie
 4)Imi tund singur gazonul: activitate economica minima (masina de tuns, current electric) vs. Angajez un Mexican: creez cerere pentru servicii de intretinere gazon
 5)Nu imi asigur casa/masina/viata/venitul/etc: zero activitate economica vs. cumpar asigurare: creez cerere pentru servicii de asigurari
 6)Imi cresc singur copiii: zero activitate economica vs. angajez bona: creez cerere pentru servicii de babysitting
 Etc. etc
 Cu cat economiile sunt mai dezvoltate, cu atat serviciile au o pondere mai mare in ecomomie, pentru ca oamenii platesc bani pentru comfortul de a nu isi safisface singuri acele nevoi. Ei obtin timp economisit (tuns gazonul, spalat masina, babysitting), se bucura de customer experience (una e sa fii servit la restaurant intr-un mediu placut decat sa umpli casa cu miros de mancare si apoi sa speli vase), etc.
 Cel putin 2/3 din economia SUA sunt servicii. Teoria economica moderna spune ca masa monetara trebuie sa fie sincronizata cu activitatea economica ca sa nu ai hiper-inflatie sau hiper-deflatie. Deci e logic ca pentru toata aceasta activitate economica generate din “nimic” sa fie create si bani din “nimic”.
 Cand cumperi un laptop online pe credit card: laptopul nu exista inca, si nici banii ce reprezinta contravaloarea lui. Cand dai click pe “order”, doua lucruri se intampla: producatorul primeste comanda si va crea bunul respectiv “din nimic” (din materii prime), si banii se creaza in forma de credit pe credit cardul tau in banca tot “din nimic”. Tu vei plati creditul cu banii primiti pentru job-ul (serviciul) pe care il prestezi in viitor (pentru care se vor crea alti bani), si asa mai departe). De multe ori ajungem intr-un loop permanent: poate ai nevoie de laptop ca sa generezi munca cu care sa-l platesti (si sa ramai cu un castig). De aceea folosit correct, creditul este o investitie. Si de aceea se creaza bani tot timpul pe masura ce activitatea economica moderna continua.
 Cand economia era doar bunuri (camile, graunte, vin, lemne, ulei de masline), banii erau doar un mijloc de schimb: dai (vinzi) bunul pe bani, ca sa ii dai (cumperi) pentru alte bunuri sau chiar pentru acelasi lucru mai tarziu. Bani se creau numai cand se mai scormonea ceva aur/scoici/margele din pamant. Dar pe vremea aceea nu erau “servicii”, mai toti oamenii isi safisfaceau singuri toate nevoile si calitatea vietii era scazuta.
 In cazul serviciilor banii nu mai sunt mediu de schimb: te-ai tuns si ai dat bani. Nu mai poti sa faci asta in revers, nu poti sa-ti “rascumperi” tunsul, masa la restaurant, spalatul masinii, etc. Serviciul prestart trece, banii raman in banca. Pentru noi servicii create, noi bani se creaza mereu, de aceea perceptia ca “creditul tot creste”. Banii (creditul ) din economie astazi nu reprezinta decat suma cumulativa a serviciilor pe care le-am creat “din nimic” si pe care le-am platit din servicii prestate de noi la cererea celorlalti, tot “din nimic”.
 Ganditi-va la bani ca la energia cinetica a bicicletei (banii ca si credit) ce te ajuta sa ajungi mai departe/unde vrei, si nu la bani ca si contravaloare bicicleta in sine ca bun (bani ca mediu de schimb).


 
  4.1.   Teoria este buna dar  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de ion , in data de 20.11.2014, ora 01:19)
 
 Aceste servicii nu sunt lucruri de care ai neaparat nevoie si te poti trezi intr-o zi ca nu mai ai economie. Aceste mari economii bazate pe servicii pot exista doar prin exploatarea altor economii mai mici bazate pe productie. In alta ordine de idei, in America de la un depozit de 100 $ poti sa imprumuti 1000$, adica creezi frumos 900 $, afacere nu gluma.


 
  4.2.   Fara servicii esti in epoca de piatra  (răspuns la opinia nr. 4.1 )
    (mesaj trimis de Houstonianul , in data de 20.11.2014, ora 07:33)
 
 Poate ca exemple le pe care le-am dat sunt prea simpliste. Dar daca traiesti in West si te uiti pe bugetul familiei ai sa vezi ca cei mai multi bani se duc pe servicii, nu pe obiecte. Adevarat ca unele servicii sunt mai de baza si altele mai optionale:
 La servicii esentiale intr-o tara civlizata ai:
 Servicii medicale, servicii de comunicatie (celular, telefon, internet), servicii de asigurari (viata, casa, masina, venit, umbrella), servicii de transport (taxe de autostrada, servicii de utilitati (gaz, curent electric, apa, gunoi), etc
 Serviciile mai optionale sunt: restaurante, vacante (cazare, transport), vizionat filme, tuns gazonul, babysitting, sala de fitness, abonamente la ziare/reviste, etc.
 Pe obiecte materiale ce pot fi revandute dam mult mai putini bani (cu exceptia nevestelor dependente de shopping).
 Fara aceste servicii esentiale traiesti ca in epoca de piatra, cu leacuri babesti, cu lumina de la opait, cu WC in curte fara apa. Adica cam ca in Romania la sate.
 Nu exista tara dezvoltata si civilizata in care sa nu ai aceste doua lucruri in tandem: a) preponderenta serviciilor in PIB, si b) prevalenta creditarii.
 Faptul ca it se da un credit nu inseamna ca si trebuie sa-l folosesti. Dupa cum daca primesti o pusca nu trebuie as te shot yourself in the foot.
 Creditul in sine nu e bun sau rau. Cum il folosesti (sau cum nu-l folosesti!) face toata diferenta.


 
  4.3.   Limita de credit  (răspuns la opinia nr. 4.2 )
    (mesaj trimis de Houstonianul , in data de 20.11.2014, ora 07:59)
 
 P.S. Ca sa nu mai spun ca in exemplul tau cu $100 depozit confunzi creditul in sine cu limita de creditare. Tu nu esti obligat as te creditezi (in limita impusa), doar ti se da posibilitatea. De unde si importanta educatiei financiare ca sa nu (mai) apara subprime mortgages sau credit doar cu buletinu'


 
  4.4.   M-ai făcut să râd  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de James Tobin , in data de 20.11.2014, ora 15:59)
 
 Domnule, sincer mulțumesc, de mult nu am mai râs așa de bine citind niște prostii așa de mari.


 
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
17.10.2017
BVB
     * Titlurile "Fondul Proprietatea" conduc topul lichidității
       Săptămâna de tranzacționare a debutat cu un rulaj de 32,54 milioane de lei, superior celui înregistrat vineri, de circa 23 milioane de lei, în contextul în care cinci dintre indicii Bursei de...  detalii
16.10.2017
BVB / ÎN ULTIMA ȘEDINȚĂ A SĂPTĂMÂNII,
     * Dragoș Mesaroș, "Goldring": "După demisiile miniștrilor, de joi seară, probabil că investitorii au prins curaj, intrând la cumpărare"
       Ultima ședință de tranzacționare a săptămânii a încheiat în teritoriul pozitiv, toți indicii Bursei de Valori București (BVB) marcând creșteri.  detalii
16.10.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile tranzacționate pe piețele europene au înregistrat creșteri vineri, în baza evoluțiilor de pe segmentul materiilor prime.  detalii
13.10.2017
BVB
     * Avans de 0,26% pentru BET-NG
       Piața Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat, în penultima ședință de tranzacționare a săptămânii, o lichiditate de doar 20,72 milioane de lei (4,51 milioane de euro), sub rulajul de...  detalii
13.10.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile societăților listate pe piețele din Europa au fluctuat ieri, traderii așteptând unele declarații ale președintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, într-un panel de discuții...  detalii
12.10.2017
BVB
     Ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii a ieșit în evidență prin scăderea tuturor indicilor Bursei de Valori București (BVB), cea mai mare depreciere fiind înregistrată de BET-FI.  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 16 octombrie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
3,0617
2,3445
3,1122
3,9851
0,1777
0,6160
0,2203
4,5854
5,1710
1,4883
3,4776
0,2223
0,4921
1,0797
0,0680
0,4781
1,0660
3,8887
0,2914
1,2365
0,5901
0,0601
0,3452
0,2044
2,7953
0,0384
0,1459
1,0587
0,6108
0,1176
163,1062
5,4971
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
16.10.2017
EXCLUSIVE
     * "The US and Saudi Arabia - the main sponsors of terrorism in the world"
     * (Interview with His Excellency, Mr. Hamid Moayyer, ambassador of the Republic of Iran in Romania)
       Donald Trump, the United States president, must decide by October 15th whether or not he will certify if Iran has followed the terms of the nuclear agreement signed in 2015 by Iran and six major western powers.  details
12.10.2017
EARTHLY LAWS, IGNORED ON THE BSE PLANET
     The Bucharest Stock Exchange (BVB), the operator of the Romanian capital market, still stands by the nonsensical claim made by its former CEO Ludwik Sobolewski, that his contract expired on August 21st, but not his mandate.  details
12.10.2017
AT THE INVESTIGATIVE COMMISSION OF THE ACTIVITY OF THE ANRE
     * Sources: PSD has four names for the head of the ANRE
     * Rumored names: Florentin Pandele, mayor of Voluntari, Iulian Iancu, president of the Industries Commission, former prime-minister Sorin Grindeanu and deputy Eugen Nicolicea
       Niculae Havrileț, the president of the National Authority for Regulation in the Energy Sector (ANRE), together with other members of the Regulatory Committee of the ANRE, will arrive before the Commission for the Investigation of the activity of the ANRE.  details
11.10.2017
RADU CRĂCIUN, APAPR, ABOUT THE INVESTMENT OF PRIVATE PENSION FUNDS IN DIGI, A COMPANY WHICH HAS CRIMINAL ISSUES:
     Mandatory private pension funds which have invested in Digi Communications, the parent company of RCS&RDS, which was indicted on money laundering and offering bribes, have taken this operating risk into account, by offering a lower price in the IPO, Radu Crăciun, member on the Board of Directors of the Romanian Association of Privately Managed Pensions (APAPR).  details
09.10.2017
     President of BURSA Press Group, Florian Goldstein (MAKE), participated, as speaker, on September 26th, at a debate regarding the future of the European Union, in Brussels, at the invitation of Group of the European People's Party.
     The subject of the debate can be synthesized in four questions:
     1. Would it be recommendable for the EU Non-Eurozone States to adopt Euro currency?(...)
     -------------
     Question nr.1 answers given by my fellow citizens are divided, and this summer polemic between the Euro MP Theodor Stolojan and Daniel Daianu (member of the Romanian National Bank Board of Directors) in the financial newspaper BURSA has shaped up the idea we could adopt Euro anytime (given the condition of maintaining the macroeconomic balances), an idea opposed to the one claiming Euro adoption should wait till the convergence criteria would be fulfilled.  details
09.10.2017
UNICREDIT WARNS THAT THE ROMANIAN GOVERNMENT IS REPEATING MANY OF THE MISTAKES THAT HAVE LED TO THE RECESSION OF 2009-2010
     * Vasilescu: "There are many crystal ball readers, even in the banking system"
     * UniCredit estimates that the leu will continue to weaken against the Euro to 4.6-4.7, in the first quarter of 2018, and that the policy rate will increase to 2.5%
       UniCredit Bank analysts are issuing a warning that the Romanian government is repeating many of the mistakes that have led to the recession of 2009-2010. The quoted experts are mentioning both the fiscal policy that is risky for the economy, as well as the fact that the leu will significantly weaken in 2018, and the deficit may increase to 3.7%. Among other things, the UniCredit report issued on Friday predicts an EUR/RON exchange rate of 4.7 and a policy rate of 2.5%, for the beginning of next year.  details
05.10.2017
AFTER BEING FORCED TO MOVE THE BRD NĂSTASE ȚIRIAC TROPHY TOURNAMENT TO BUDAPEST
     * Ilie Năstase: "If I was Țiriac, I would sue Mugur Isărescu"
       PNL senator Daniel Zamfir, president of the Budget Commission in the Senate, a vocal critic of the banking system, of the NBR and of its governor is adamant about bringing up the activity of the NBR from all angles.  details
03.10.2017
     * The BSE may be taken off the watchlist
     * FTSE only noted improvements when it comes to stock lending, while the liquidity requirement has not yet been met
     * Poland, upgraded to the emerging market status
     * Mongolia and Nigeria, removed from the watchlists
       The Bucharest Stock Exchange (BSE) remains a frontier market, for at least a year, after, on Friday night, FTSE Russell did not give promote it.  details
02.10.2017
     * Iulian Iancu: "We shouldn't stand out by being silent in Brussels and be forced to give natural gas to the neighboring countries, by taking it away from our industrial consumers"
     * Emil Calotă: "If we do not take action, the natural gas stored by the Romanian producers will remain unused, because there will be far cheaper imported gas available"
       The National Authority for the Regulation of the Energy Market (ANRE) has asked for the reconsideration of gas storage policies in Romania to be made a priority, Emil Calotă, the vice-president of the ANRE recently said, in the debates in the Industry Commission of the Romania Parliament about the Draft Law concerning the approval of the Government Emergency Ordinance no.64/2016 for the amendment and completion of the Law of Electricity and of natural gas no. 123/ 2012.  details
29.09.2017
LUCIAN ANGHEL:
     We can't expect Romania to be upgraded to the emerging market status right now, BSE president Lucian Anghel said yesterday, as FTSE Russell will publish today its annual classification report.  details
28.09.2017
     Central European Media (CME), the owner of Pro TV, is currently in negotiations to sell the four TV stations it still holds in Central and Eastern Europe, according to Echo 24, which quotes several concerned sources.  details
27.09.2017
     The Romanian Commercial Bank (BCR) is saying for the first time, that the sale of the Cemacon was made at a price of 1 Euro, and the lender stressed that this was done to save the company.  details
26.09.2017
THE CONFERENCE "THE FUTURE OF THE ROMANIAN CAPITAL MARKET" - THE 6TH EDITION/MIRCEA URSACHE, ASF:
     * Cappon, Prodan and Sobolewski yesterday had their interviews for the position of CEO of the BSE
     Ludwik Sobolewski is no longer the CEO of the Bucharest Stock Exchange (BVB), Mircea Ursache, the vice-president of the Financial Oversight Authority (ASF) said yesterday. He added that the ASF has conducted an analysis concerning corporate governance at the BSE.  details
25.09.2017
FINANCE MINISTRY LAYS GROUNDWORK FOR BUYING GOVERNMENT BONDS DIRECTLY THROUGH THE TREASURY
     The Ministry of Public Finance (MFP) has created the legal framework which will allow it to sell government bonds to the population directly through the State Treasury and intends to use that system for the next issue aimed at individual investors as early as this year, according to market sources.  details
21.09.2017
ANDRE CAPPON, CBM GROUP:
     Andre Cappon, the president of the CBM, Inc. group of New York, comes with a different perspective on the future development of the Bucharest Stock Exchange than that of the current management of the market operator. In his opinion it would be better for the BSE to remain one of the best frontier markets than joining the emerging market and then be demoted, as he told us in an interview.  details
.