CONFERINȚA ANTREPRENORIATUL FEMININ "Femeia la putere - o lume mai buna" - Ediția a V-a
PENTRU PRIMA OARĂ DUPĂ 170 DE ANI
BURSA 19.11.2014

CĂLIN RECHEA
 
mărește imaginea
     Ziua de 20 noiembrie 2014 ar putea să intre în istorie. Mâine, Parlamentul britanic va dezbate, pentru prima oară în ultimii 170 de ani, natura și procesul de creare a banilor.
     Inițiativa a venit din partea organizației neguvernamentale Positive Money (www.positivemoney.org), al cărei scop este "democratizarea banilor și a sistemului bancar, astfel încât acesta să funcționeze pentru societate și nu împotriva ei".
     Într-un document pus la dispoziția parlamentarilor se arată că "Parlamentul analizează cu mare atenție cum sunt cheltuiți banii contribuabililor, dar, în ultimii 170 de ani, a ignorat, mai ales, problema creării banilor".
     Oare care să fie motivul? Oficiali ai băncilor centrale și o serie de economiști au subliniat adevărata natură a banilor în perioada postbelică.
     "În lumea reală, băncile acordă credite, creează depozite de pe urma procesului, iar apoi urmăresc și asigurarea rezervelor", a declarat Alan Holmes, de la Federal Bank of New York, în 1969. Natura acestei "scamatorii" l-a determinat pe economistul John Kenneth Galbraith să spună că "procesul prin care băncile creează bani este așa de simplu, încât mintea nu vrea să-l înțeleagă".
     Odată cu ruperea legăturii dintre dolar și aur de către administrația Nixon, în 1971, creditul bancar s-a angajat pe o traiectorie exponențială de creștere la nivel mondial, pe fondul rolului determinant al dolarului.
     După câteva decenii de exuberanță irațională, perioadă în care povara datoriilor nu a devenit apăsătoare din cauza manipulării dobânzilor de către băncile centrale, a venit o criză fără precedent.
     Ieșirea din această criză se lasă încă așteptată, în ciuda eforturilor autorităților monetare. Ni s-a promis că "relaxarea cantitativă" va îndrepta toate relele și va deschide calea relansării economice, dar rezultatele tot nu apar. Acesta este contextul în care are loc dezbaterea "Crearea banilor și societatea" din Parlamentul britanic.
     "Un sondaj recent arată că 70% dintre parlamentari cred că doar guvernul poate crea banii", se arată în documentul de la Positive Money, deși Banca Angliei a publicat, la începutul anului curent, două studii despre crearea banilor în economia modernă.
     "De câte ori o bancă acordă un credit, aceasta creează și un depozit pentru client, deci creează bani noi", după cum arată Banca Angliei, iar "97% dintre banii deținuți de public au forma depozitelor bancare" (n.a. cele două studii sunt atașate articolelor "Înțelegerea naturii banilor este mai presus de înțelegerea produselor financiare", publicate de ziarul BURSA în 28.04.2014 și 06.05.2014). Oare cele două studii ale Băncii Angliei au constituit catalizatorul care a făcut posibilă dezbaterea de acum?
     Positive Money mai amintește și de rezultatele unui sondaj din 2010, conform căruia două treimi din populația Marii Britanii crede că băncile acordă credite din economiile depozitate la instituțiile financiare.
     Va schimba o dezbatere parlamentară această percepție greșită, care nu se manifestă doar la nivelul cetățenilor, ci, mult mai grav, chiar la nivelul celor chemați să adopte legile necesare bunei funcționări a societății?
     Poate, dar fi extrem de greu, chiar dacă parlamentarii care au susținut inițiativa Positive Money acoperă întreg spectrul politic.
     "Mecanismul creării banilor nu este înțeles de politicieni, public și chiar de către economiști", a declarat Steve Baker, membru al Parlamentului din partea Partidului Conservator, iar aceasta conduce la "o dezbatere inadecvată despre cauzele crizei economice, motivele fundamentale ale injustiției economice și sursa celor mai negative influențe din societate".
     Până și liderii Partidului Laburist și Liberal Democrat, Ed Miliband și Nick Clegg, și-au exprimat susținerea pentru dezbaterea naturii banilor din economia contemporană. "Crearea banilor este o problemă semnificativă de interes public și trebuie să ne asigurăm că dezbaterea nu se reduce la o conversație obscură și tehnocrată", a precizat Nick Clegg.
     Pentru Jesse Norman, parlamentar al Partidului Conservator, "alchimia financiară reprezintă un privilegiu extraordinar", care trebuie analizat transparent astfel încât să fie înțeles de cetățeni și contribuabili.
     Dar la ce ajută înțelegerea "alchimiei financiare", când efectele sale se manifestă la nivelul întregului sistem financiar global, iar interesele "autorităților" sunt organic legate de actualul status-quo?
     Chiar economiștii de la FMI au publicat un articol cu aceeași temă (n.a. "Chicago plan revisited", august 2012, analizat în articolul "Iluzia redresării prin crearea banilor din nimic se apropie de sfârșit", BURSA, 09.10.2012), dar fără niciun fel de consecințe. Toate recomandările FMI de astăzi se rezumă la continuarea programelor de tipărire ale marilor bănci centrale și stimularea fiscală a economiilor.
     Opinii în favoarea reformării radicale a sistemului monetar actual au apărut și în publicații financiare internaționale, cum este cotidianul Financial Times. Martin Wolf, un jurnalist deosebit de influent, care își împarte timpul între întâlnirile Grupului Bilderberg și Forumul de la Davos, a făcut un apel la "eliminarea puterii de creare a banilor în cadrul sistemului bancar". "Falsificarea bancnotelor este ilegală, dar crearea privată a banilor nu este. Această anomalie poate și trebuie eliminată", scrie Wolf într-un articol din aprilie 2014.
     Fostul guvernator al Băncii Angliei a declarat că "dintre toate modurile de organizare a sistemului bancar, cel mai rău este acesta din prezent". S-a făcut ceva? Nimic substanțial pentru transformarea radicală a sistemului financiar, ci doar planuri pentru confiscarea economiilor populației, prin care să fie "acoperite" viitoarele falimente bancare.
     Chiar la ultima întâlnire a grupului G20 s-a decis ca "depozitele bancare să nu mai fie considerate bani, ci investiții". O analiză de la Zerohedge arată că "depozitele bancare sunt doar o parte a structurii de capital a băncilor", conform noilor directive adoptate de marile puteri economice, iar "depozitele vor fi supuse unei scăderi a valorii nominale" în cazul unui faliment. În aceste condiții, devine evident că "acestea nu mai pot fi considerate bani, așa cum sunt considerate bancnotele", mai scrie Zerohedge.
     Printr-o aliniere corectă a astrelor, dezbaterea naturii banilor în Parlamentul britanic s-ar putea să reprezinte un moment istoric. Dar de aici până la eliminarea privilegiului exorbitant al băncilor, atent "supravegheat" de băncile centrale, mai este un drum extrem de lung.
     În fond, cine renunță de bună voie la puterea de achiziționare a activelor reale și înrobirea debitorilor prin simpla creare a "banilor" din nimic? 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  fara solutii
    (mesaj trimis de Dan Coe în data de 19.11.2014, ora 07:22)  
 Discutii se pot face, articole se pot scrie, dar solutii nu prea exista. "Organismul" economico-financiar global e atat de "bolnav" incat orice "tratament" radical poate "ucide" si ce a mai ramas sanatos in sistem...


 
  1.1.   pai...  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de coasa , in data de 19.11.2014, ora 18:36)
 
 vorba aia: decat sa planga mama, mai bine sa planga ma-sa, adica decat sa plang eu dupa bani cand o veni falimentul oricum inevitabil, mai bine sa fie pus din timp lacatul pe usa domnilor camatari-falsificatori care-s bancile de azi!


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de Goldis în data de 19.11.2014, ora 07:31)  
 Solutia ,
 Aurum et Argentum Compraenda
 sunt


 
3.  Intelepciune, unde esti...
    (mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 19.11.2014, ora 11:09)  
 Banii: un mijloc de schimb. Au fost in istorie scoici, apoi sarea, pentru ca era un produs pe care-l foloseau toti (era necesara ca "sarea-n bucate"), apoi altele, care de fapt erau si ele minereuri. Dar scopul banilor a fost sa mijloceasca schimburile de produse dintre oameni, ca fiecare avea produse in exces, avand nevoie de produsele altuia. Si la un moment dat, tot niste "minereuri" au devenit mai utilizate, ca erau destul de rar intalnite - cuprul, argintul, aurul. Cu toate ca aceste minereuri mai rare au si valori economice, fiind folosite la crearea altor bunuri, valoarea lor e data in principal de valoarea de schimb a lor. Dar niste oameni destepti, pentru a facilita deplasarile celor cu aur/argint/cupru/etc. mai mult, au acceptat niste hartii care confirmau ca acei oameni au anumite cantitati depozitate undeva in lume, putand astfel sa faciliteze deplasarea acestor oameni la departari mai mari. Cum? Pai templierii, caci ei au inventat sistemul bancar, au acceptat la distante mari hartii care aratau ca diversi pelerini aveau bani in alte orase, de unde au plecat. Deci, comerciantii, pelerinii, calatorii, puteau depozita banii la Roma, Vatican, Paris, Budapesta, etc., depozitarul banilor dandu-le o hartie de confirmare, cu care ei calatoreau in lume pentru afaceri sau din alte motive. Ajungeau in locurile indepartate, unde templierii care asigurau paza diverselor alte orase, acceptau aceste hartii si dadeau calatorilor respectivi banii pe care-i cereau. Si asa hartiile respective au devenit mijloc de schimb din ce in ce mai folosit, adica bani. Banii fara valoare intrinseca, hartiile, au doar valoare de schimb. Si daca depozitarii depozitau banii initiali, de ce sa nu-i imprumute si altora, cu un castig numit dobanda? Si uite asa, sistemul camataresc s-a dezvoltat, pana la nivelul la care camatarii au inceput sa se reglementeze intre ei, ajungand banci comerciale. Si bancile depozitau diverse bunuri, eliberand hartii ce confirmau respectivul depozit (piei de animale, ulei, parmezan, etc.). La un moment dat, monarhiile au limitat emiterea acestor hartii doar la un anumit depozitar, pe care l-au denumit banca centrala si de emisiune, controland astfel si depozitele de bunuri. Asta-i tot. Apoi, lucrurile s-au complicat asa cum le sta bine oamenilor. Adica au inceput sa depoziteze si hartiile, apoi sa dea imprumut pe baza lor. Dar, daca aveau o anumita valoare depozitata, si-au dat seama ca puteau acorda imprumuturi mult mai multe, pentru ca cei care depozitau bunurile nu le retrageau in totalitate si nici imediat. Si atunci s-a creat creditul, adica a inceput sa se creeze bani suplimentari, hartii suplimentare, oricate doreau camatarii/bancherii. Aici a fost smecheria. Au ajuns sa creeze asa de multe hartii, adica sa dea asa de multe credite, incat la un moment dat, atunci cand anumiti oameni care depozitasera bunurile le-au retras, iar creditorii n-au mai platit banii inapoi, ei au ramas si cu fara bunuri depozitate si fara imprumuturile nerambursate. De ce? Din lacomie... Camatarii/bancherii s-au lacomit. Lacomia a dus la falimente intre camatari/bancheri, pentru ca si intre ei isi dadeau imprumuturi. Acelasi lucru se intampla si in ziua de astazi. Numai ca astazi, doar anumite banci au voie sa emita hartiile carora noi le spunem bani. Si atunci cand emit prea mult, sau prea putin, pot influenta reactiile noastre, ale tuturor. In principiu, banii de hartie din zilele noastre (cu varianta lor scripturala, adica inscrierea in cont a lor, facandu-se si economie la hartie, sic), sunt emise centralizat, controlat de guverne, sau monarhii (sau de cei care numesc guvernele, bineinteles). Dar ei emit hartiile, adica banii, deoarece sunt depozitarii bunurilor create de popoarele respective. Adica monedele nationale, banii nationali, sunt "garantati", "acoperiti" de catre bunurile create de respectivele popoare si "depozitate" de guvernul lor (sau monarhia lor). Deci, banii moderni trebuie sa aibe acoperire in PIB-ul tarilor respective, nu? Dar guvernele, monarhiile, se joaca cu acoperirea/emisiunea de bani, in asa fel incat sa influenteze anumite reactii, pentru a influenta cresterea averilor anumitor bogati care-i sustin chiar pe ei. Aici e buba. Tot lacomia duce la problemele cauzate dintre discrepanta bunurilor produse/depozitate si numarul hartiilor/bani in circulatie. Lacomia anumitor bogati, care sustin politicienii din guverne sau care sustin monarhiile, au dus si duc la diverse crize, luate-n piept de multimea cetatenilor popoarelor respective. Nu este nimic nou pe lume. Iar acum, bogatii au produs asa de mult incat nu mai au unde vinde. De aceea au inceput sa vanda la preturi mai mici, din ce in ce mai mici, sa inchida fabrici, producandu-se somaj. Este o criza de supraproductie. Preturile de vanzare au ajuns aproape de costul produselor, iar profitul s-a micsorat, pentru producatori. Asta inseamna micsorarea inflatiei, adica a preturilor de consum. De aceea, producatorii nu mai au de ce sa produca si concediaza oameni, inchid fabrici, producandu-se somajul. Deci lacomia bogatilor producatori de orice duce la somaj, datorita discrepantei dintre volumul hartiilor/bani si bunurile produse de anumite tari. Lucrurile s-au complicat, deoarece anumite alte state si tari au inceput sa foloseasca doar anumite monede (dolarul, euro-ul, francul, lira sterlina sau italiana, etc.). Dar, la baza tuturor sta lacomia de castig suplimentar, in principiu al vechilor camatari, actuali bancheri, pentru ca daca ei nu mai au cui da imprumuturi, nu mai au profit. Dar nici nu vor sa renunte la castigul suplimentar/dobanda, riscand de fapt sa nu primeasca inapoi nici macar imprumutul ca atare. Si raman cu bunurile depozitate (la figurat vorbind), adica cu garantiile. Si cui sa vanda ei garantiile daca oamenii nu au cu ce? Deci, alte bunuri suplimentare depozitate, pe langa cele produse de fabricanti (cateodata aceeasi cu camatarii/bancherii). Asta este criza, de fapt. Supraproductia, supracreditarea.
 Ce este interesant ca acesti camatari/bancheri au reusit sa dilueze asa de mult educatia financiara incat oamenii nici nu mai inteleg notiunea de "bani". Sau o inteleg, dar o folosesc in alte scopuri, pentru a induce alte efecte, care in final se rasfrang pozitiv asupra averilor unora sau altora. Deci lucrurile sunt complicate rau, ca acesti "unora sau altora" finanteaza politicienii, care iau decizii in guvernele formate tot de ei. Doamne cat am vorbit...


 
  3.1.   nu este nimic special  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de alex , in data de 19.11.2014, ora 11:27)
 
 in legatura cu banii (hartiile). faptul ca au valoare (ai bani, mananci la restaurant, te plimbi cu masina etc.) ii face atat de doriti. asa era (si este) aurul inainte. oamenii au omorat si jefuit pentru aur, fac acelasi lucru pentru bani. faptul ca "se creeaza bani din nimic" nu are a face. inainte, se gasea aur, filoane. nu conteaza mecanismul de generare a banilor atata vreme cat toata lumea il cunoaste. si este public, reglementat prin lege.


 
  3.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 3.1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.11.2014, ora 13:10)
 
 ... iti dau dreptate alex, atunci cand spui: "nu conteaza mecanismul de generare a banilor atata vreme cat toata lumea il cunoaste. si este public, reglementat prin lege." ... dar ce se intampla atunci cand aceste elemente nu se intrunesc?! ... sa nu mai vorbim ca bancile comerciale nu mai folosesc de mult hartie la "tiparirea" banilor "din nimic" caci acesti "bani" si derivatele lor sunt problema ca nu (prea) au lege, nu sunt publici si prea putini ii inteleg ... spre exemplu, cati oameni inteleg si pot face diferenta intre bancnotele BNR si electronotele* bancilor comerciale?! ... *in sensul de bani emisi electronic care pot fi convertiti la ATM (automatic teller machine - bancomat), la ghiseu sau la locul tranzactiei in bancnote BNR ...


 
  3.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de athos , in data de 20.11.2014, ora 06:29)
 
 Vorba multa, saracia omului. Sistemul actual convine statelor, altfel nu ar putea fi practicat de banci. Bani din nimic inseamna acelasi lucru si pentru guverne.


 
  3.4.   Multumesc  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de andrei , in data de 20.11.2014, ora 11:58)
 
 Un comentariu instructiv


 
4.  Si work se creaza din nimic
    (mesaj trimis de Houstonianul în data de 20.11.2014, ora 00:31)  
 Banii se creaza “din nimic” si pentru ca mare parte din activitatea economica se creaza “din nimic”.
 Cateva exemple:
 1)Gatesc cina: activitate economica minimala (cumpar ingredientele, gaz) vs. Ma duc la restaurant: creez cerere pentru servicii de dining
 2)Ma tund singur: activitate economica minimala (cumpar foarfec made in China) vs. Ma duc la frizer: creez cerere pentru servicii de personal care
 3)Imi spal masina singur: activitate economica minima (apa si furtun made in China) vs. Ma duc la spalatorie: creez cerere pentru servicii de spalatorie
 4)Imi tund singur gazonul: activitate economica minima (masina de tuns, current electric) vs. Angajez un Mexican: creez cerere pentru servicii de intretinere gazon
 5)Nu imi asigur casa/masina/viata/venitul/etc: zero activitate economica vs. cumpar asigurare: creez cerere pentru servicii de asigurari
 6)Imi cresc singur copiii: zero activitate economica vs. angajez bona: creez cerere pentru servicii de babysitting
 Etc. etc
 Cu cat economiile sunt mai dezvoltate, cu atat serviciile au o pondere mai mare in ecomomie, pentru ca oamenii platesc bani pentru comfortul de a nu isi safisface singuri acele nevoi. Ei obtin timp economisit (tuns gazonul, spalat masina, babysitting), se bucura de customer experience (una e sa fii servit la restaurant intr-un mediu placut decat sa umpli casa cu miros de mancare si apoi sa speli vase), etc.
 Cel putin 2/3 din economia SUA sunt servicii. Teoria economica moderna spune ca masa monetara trebuie sa fie sincronizata cu activitatea economica ca sa nu ai hiper-inflatie sau hiper-deflatie. Deci e logic ca pentru toata aceasta activitate economica generate din “nimic” sa fie create si bani din “nimic”.
 Cand cumperi un laptop online pe credit card: laptopul nu exista inca, si nici banii ce reprezinta contravaloarea lui. Cand dai click pe “order”, doua lucruri se intampla: producatorul primeste comanda si va crea bunul respectiv “din nimic” (din materii prime), si banii se creaza in forma de credit pe credit cardul tau in banca tot “din nimic”. Tu vei plati creditul cu banii primiti pentru job-ul (serviciul) pe care il prestezi in viitor (pentru care se vor crea alti bani), si asa mai departe). De multe ori ajungem intr-un loop permanent: poate ai nevoie de laptop ca sa generezi munca cu care sa-l platesti (si sa ramai cu un castig). De aceea folosit correct, creditul este o investitie. Si de aceea se creaza bani tot timpul pe masura ce activitatea economica moderna continua.
 Cand economia era doar bunuri (camile, graunte, vin, lemne, ulei de masline), banii erau doar un mijloc de schimb: dai (vinzi) bunul pe bani, ca sa ii dai (cumperi) pentru alte bunuri sau chiar pentru acelasi lucru mai tarziu. Bani se creau numai cand se mai scormonea ceva aur/scoici/margele din pamant. Dar pe vremea aceea nu erau “servicii”, mai toti oamenii isi safisfaceau singuri toate nevoile si calitatea vietii era scazuta.
 In cazul serviciilor banii nu mai sunt mediu de schimb: te-ai tuns si ai dat bani. Nu mai poti sa faci asta in revers, nu poti sa-ti “rascumperi” tunsul, masa la restaurant, spalatul masinii, etc. Serviciul prestart trece, banii raman in banca. Pentru noi servicii create, noi bani se creaza mereu, de aceea perceptia ca “creditul tot creste”. Banii (creditul ) din economie astazi nu reprezinta decat suma cumulativa a serviciilor pe care le-am creat “din nimic” si pe care le-am platit din servicii prestate de noi la cererea celorlalti, tot “din nimic”.
 Ganditi-va la bani ca la energia cinetica a bicicletei (banii ca si credit) ce te ajuta sa ajungi mai departe/unde vrei, si nu la bani ca si contravaloare bicicleta in sine ca bun (bani ca mediu de schimb).


 
  4.1.   Teoria este buna dar  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de ion , in data de 20.11.2014, ora 01:19)
 
 Aceste servicii nu sunt lucruri de care ai neaparat nevoie si te poti trezi intr-o zi ca nu mai ai economie. Aceste mari economii bazate pe servicii pot exista doar prin exploatarea altor economii mai mici bazate pe productie. In alta ordine de idei, in America de la un depozit de 100 $ poti sa imprumuti 1000$, adica creezi frumos 900 $, afacere nu gluma.


 
  4.2.   Fara servicii esti in epoca de piatra  (răspuns la opinia nr. 4.1 )
    (mesaj trimis de Houstonianul , in data de 20.11.2014, ora 07:33)
 
 Poate ca exemple le pe care le-am dat sunt prea simpliste. Dar daca traiesti in West si te uiti pe bugetul familiei ai sa vezi ca cei mai multi bani se duc pe servicii, nu pe obiecte. Adevarat ca unele servicii sunt mai de baza si altele mai optionale:
 La servicii esentiale intr-o tara civlizata ai:
 Servicii medicale, servicii de comunicatie (celular, telefon, internet), servicii de asigurari (viata, casa, masina, venit, umbrella), servicii de transport (taxe de autostrada, servicii de utilitati (gaz, curent electric, apa, gunoi), etc
 Serviciile mai optionale sunt: restaurante, vacante (cazare, transport), vizionat filme, tuns gazonul, babysitting, sala de fitness, abonamente la ziare/reviste, etc.
 Pe obiecte materiale ce pot fi revandute dam mult mai putini bani (cu exceptia nevestelor dependente de shopping).
 Fara aceste servicii esentiale traiesti ca in epoca de piatra, cu leacuri babesti, cu lumina de la opait, cu WC in curte fara apa. Adica cam ca in Romania la sate.
 Nu exista tara dezvoltata si civilizata in care sa nu ai aceste doua lucruri in tandem: a) preponderenta serviciilor in PIB, si b) prevalenta creditarii.
 Faptul ca it se da un credit nu inseamna ca si trebuie sa-l folosesti. Dupa cum daca primesti o pusca nu trebuie as te shot yourself in the foot.
 Creditul in sine nu e bun sau rau. Cum il folosesti (sau cum nu-l folosesti!) face toata diferenta.


 
  4.3.   Limita de credit  (răspuns la opinia nr. 4.2 )
    (mesaj trimis de Houstonianul , in data de 20.11.2014, ora 07:59)
 
 P.S. Ca sa nu mai spun ca in exemplul tau cu $100 depozit confunzi creditul in sine cu limita de creditare. Tu nu esti obligat as te creditezi (in limita impusa), doar ti se da posibilitatea. De unde si importanta educatiei financiare ca sa nu (mai) apara subprime mortgages sau credit doar cu buletinu'


 
  4.4.   M-ai făcut să râd  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de James Tobin , in data de 20.11.2014, ora 15:59)
 
 Domnule, sincer mulțumesc, de mult nu am mai râs așa de bine citind niște prostii așa de mari.


 
Actualitate - vezi toate știrile mai jos.
Internaţional, 21:55
     Principalii indici bursieri europeni au închis ședința de tranzacționare de astăzi în apreciere.  detalii
Companii-Afaceri, 21:24
     * Restricțiile de trafic se mențin până în 5 mai
       Traficul rutier pe Podul Agigea se va desfășura în continuare pe două benzi până în 5 mai, deoarece lucrările de montare a hidroizolației pe acest pod sunt întârziate din cauza ploilor din ultima săptămână, a anunțat, astăzi, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR).  detalii
Politică, 20:57
MINISTRUL APELOR:
     Țara noastră trebuie să fie pregătită să abordeze impactul semnificativ al schimbărilor climatice pe care deja îl experimentează, în special inundațiile în zonele de coastă și în albiile râurilor, precum și creșterea frecvenței secetelor, tendință ce se va accentua în anii următori, a declarat ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, la reuniunea Consiliului Informal de Mediu de la Malta, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacției.  detalii
Internaţional, 20:08
     Procentul de promovare (medii mai mari sau egale cu 8) înregistrat de candidații care au susținut proba scrisă a examenului național de definitivare în învățământul preuniversitar este de 63,71%, înainte de soluționarea contestațiilor, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului Educației.  detalii
Strategia Naţională Anticorupţie, 19:15
     Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele prin care sunt retrase decorațiile primite de către fosta președintă Siveco Irina Socol și foștii directori generali ai Hidroelectrica Traian Oprea și Eugen Pena, deciziile retragerii fiind determinate de condamnările penale definitive ale celor trei.  detalii
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
25.04.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au urmat un curs ascendent ieri, pe fondul rezultatului alegerilor prezidențiale din Franța, desfășurate duminică.  detalii
25.04.2017
BVB
     * Titlurile "Banca Transilvania", cele mai lichide
       Principalii indici ai Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de ieri în apreciere, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacționare de 17,25...  detalii
25.04.2017
SIBEX
     După aproape opt ore de la deschidere, ședința de luni se anunța una peste medie, datele indicând 41 de contracte futures cu o valoare de 313.523 lei.  detalii
24.04.2017
SIBEX
     Prima săptămână de după Paști, a fost una scurtă, cu doar 4 ședințe de tranzacționare în care participanții au încheiat 144 de contracte, lichiditatea fiind modestă.  detalii
24.04.2017
BVB
     * Titlurile "Electrica", cele mai lichide
       Opt dintre indicii Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de vineri în apreciere, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacționare de 28,8 milioane...  detalii
24.04.2017
BURSELE DIN LUME / ÎN SESIUNEA CARE A PRECEDAT ALEGERILE DIN FRANȚA
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au fluctuat vineri, investitorii fiind precauți înaintea alegerilor prezidențiale care au avut loc ieri, în Franța.  detalii
Cotații Internaționale

Prognoza Meteo
Vezi harta temperaturilor
harta temperaturilor
     25.04.2017 
     Prognoza pentru România
     Vremea va fi predominant frumoasă și se va încălzi, astfel încât valorile termice se vor situa în jurul mediilor multianuale. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări ziua în nord-vestul țării, unde izolat vor fi condiții pentru ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări la munte, îndeosebi în zona înaltă, dar local și în Banat, Crișana, Dobrogea și Moldova. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 și 23 de grade, ușor mai scăzute în deltă, iar cele minime în general între 2 și 10 grade. În zonele joase de relief, izolat se va semnala ceață, iar în estul Transilvaniei vor mai fi condiții de brumă.
     Prognoza pentru București
     Vremea va fi frumoasă și se va încălzi, iar valorile termice se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 20...21 de grade, iar cea minimă de 4...6 grade.
      
Curs Valutar

Curs valabil din data de 25 aprilie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
XAU
XDR
3,1266
2,3136
3,0637
4,1751
0,1685
0,6083
0,2286
4,5250
5,3254
1,4492
3,7638
0,2190
0,4850
1,0685
0,0742
0,4714
1,1589
4,1556
0,3178
1,3283
0,6035
0,0647
0,3686
0,2210
2,8887
0,0367
0,1560
1,1314
0,6069
169,7929
5,9901
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
25.04.2017
WHILE THE GOVERNMENT IS POSTPONING THE INCREASE OF THE SHARE CAPITAL WITH THE VALUE OF THE PLOTS OF LAND
     * The lawsuit concerns the payment of environmental obligations of 34 million Euros
     * Through the privatization contract, the Romanian state has committed to pay the decommissioning and environmental costs
     * The total amount of the OMV receivables against the government - 542 million Euros
     * Market sources are saying that both the works as well as their amount have been set by an interministry commission and that the Romanian government hasn't paid any part of that amount to Petrom
     * Sources: The company has received approximately 25-30 million Euros out of European funds, for the decommissioning and environmental costs
       OMV, the majority shareholder in "Petrom", has initiated an arbitrage proceeding against the Romanian government, on March 7, in the International Court in Paris, for the payment of...  details
21.04.2017
FLORIN GEORGESCU, FIRST DEPUTY GOVERNOR OF THE NBR:
     * Florin Georgescu: "Between 2009-2012, the sale price of non-performing loans has fluctuated between 2% and 7%, and in 2013-2016 - between 7% and 16%"
     * Last year, the tax administration initiated audits among banks, identifying irregularities that have serious consequences, according to Ionuț Mișa, former executive within the ANAF
       The quick expansion of lending and the effects of the crisis have led to the accumulation of a high volume of non-performing loans, (NPL), "substantially resolved in the last two years",...  details
20.04.2017
THE NATIONAL BANK OF ROMANIA IS PROVIDING FINANCIAL EDUCATION TO MAGISTRATES (II)
     The lending boom in the second half of the last decade was caused by a combination of factors, with the most important being, according to the opinion of the NBR, the overall trend towards...  details
19.04.2017
THE NATIONAL BANK OF ROMANIA PROVIDES FINANCIAL EDUCATION TO MAGISTRATES (I)
     The National Institute of Magistrates organized on April 10th, 2017, in its continuous training program, a new seminar with the participation of representatives of the National Bank of Romania.  details
13.04.2017
IN THE ABSENCE OF ANY ACHIEVEMENT, DECISIONS MADE LIGHTLY
     * BSE shareholders have approved the new commission plan, which will increase costs, especially for retail brokers
     * Claudia Ionescu, elected on the board of the BSE
     * The merger with Sibex has been approved by the General Shareholder Meeting
       The current management of the Bucharest Stock Exchange and its employees will be awarded shares that are bought back as part of a buyback program, as the shareholders of the BSE have decided...  details
12.04.2017
THE FIRST TRANSPARENCY EXAM, FAILED
     * DIGI Communications: "No individual may rely, for any purpose, on the information included in this press release, or on the accuracy, impartiality or exhaustiveness thereof"
     * The company isn't responding on whether it has submitted a request for the approval of the prospectus and what an "adjusted" EBITDA means, as the company has announced a margin of 31.2% for that indicator
       Dutch company "Digi Communications N.V.", the majority shareholder of "RCS&RDS" SA which holds 95.79% of the shares, yesterday announced that it intends to get listed on the...  details
11.04.2017
ALREADY FIVE YEARS OF DELAY
     * PNL senator intends to call the Secretary General in the Budget and Finances Commission for explanations
     * Mihai Busuioc, the current secretary general of the Government, is being nominated for a seat on the Supervisory Board of Petrom, on behalf of the government
     * PM Grindeanu has met with OMV Petrom officials twice in the last two months
       It's been already five years since Victor Ponta and the PSD government should have raised the state's stake in the biggest Romanian company, OMV Petrom, Florin Cîțu, the vice-president of...  details
07.04.2017
     "Ferrovial" SA, the Spanish company that is the biggest shareholder in London airport Heathrow, has decided to halt future investments in the airport, due to the uncertainties tied to the...  details
07.04.2017
     * "Sadalbari" creditors include - Banca Transilvania, International Investment Bank, as well as Stareal Limited, the offshore in favor of which the company has pledged its majority stake in "Romcab"
       "Sadalbari" SRL, which owns 69% of "Romcab" (MCAB) has entered insolvency upon request, on March 31st, according to the ruling of the Court of Mureș.  details
06.04.2017
IN A LETTER SENT TO THE INM AND THE CSM, CONSUMER ASSOCIATIONS WANT TO BE PRESENT IN THE DEBATES
     * Dan Suciu, NBR: "Every decision being made about these seminars belongs to the INM and the CSM"
       Four consumer associations - Parakletos, the Association of Romanian Financial Services Users (AURSF), the Association for the Counseling of Romanian Bank Customers and Insurance Policy Holders...  details
05.04.2017
     * Radu Hanga and Ana Bobircă, new members on the Board of SIF5 * Record quorum - 56.95%
       Tudor Ciurezu, together with four other candidates for the Board of Directors of SIF5 Oltenia, have won new four-year terms each, following the elections held in yesterday's General Shareholder...
  details
05.04.2017
THE CURRENT MANAGEMENT HAS RECEIVED A NEW TERM, IN JUST ONE VOTING ROUND
     * 93.86% votes in favor of Ceocea
       The elections for a new board of SIF Moldova yesterday went without unspectacularly, as the five board members of SIF2 who were in the running - Costel Ceocea, Horia Ciorcilă, Claudiu Doroș,...  details
04.04.2017
THE FIRST COMPLETED AUDIT, AFTER THE TAX INSPECTIONS IN THE BANKING SYSTEM
     * Inspections by the tax administration are ongoing in other Romanian banks as well
       The National Tax Administration (ANAF) has found, following the specialized inspections conducted in the banking system, that one of the banks that operates on the Romanian market owes the state...  details
04.04.2017
ELECTIONS WITH ALL WEAPONS ON THE TABLE
     The Financial Oversight Authority (ASF) has not identified any groups of shareholders acting in concert with holdings that exceed the 5% legal process, at SIF5 Oltenia, according to sources from...  details
01.04.2017
     * Energy Ministry: "The liberalization will only apply to the acquisition price of natural gas, which only represents one factor of the final price paid by household consumers"
     * ANRE: "Any household customer has the option to stay with the regulated market or to stay with the competition-based market"
     * The government wants to keep the tax on additional revenues earned from the deregulation of natural gas prices
       The intense debates in the Industries Commission of the Chamber of Deputies, about Government Emergency Ordinance 64/2016 concerning the liberalization of the natural gas market did not yield any...  details
.