PENTRU PRIMA OARĂ DUPĂ 170 DE ANI
BURSA 19.11.2014

CĂLIN RECHEA
 
mărește imaginea
     Ziua de 20 noiembrie 2014 ar putea să intre în istorie. Mâine, Parlamentul britanic va dezbate, pentru prima oară în ultimii 170 de ani, natura și procesul de creare a banilor.
     Inițiativa a venit din partea organizației neguvernamentale Positive Money (www.positivemoney.org), al cărei scop este "democratizarea banilor și a sistemului bancar, astfel încât acesta să funcționeze pentru societate și nu împotriva ei".
     Într-un document pus la dispoziția parlamentarilor se arată că "Parlamentul analizează cu mare atenție cum sunt cheltuiți banii contribuabililor, dar, în ultimii 170 de ani, a ignorat, mai ales, problema creării banilor".
     Oare care să fie motivul? Oficiali ai băncilor centrale și o serie de economiști au subliniat adevărata natură a banilor în perioada postbelică.
     "În lumea reală, băncile acordă credite, creează depozite de pe urma procesului, iar apoi urmăresc și asigurarea rezervelor", a declarat Alan Holmes, de la Federal Bank of New York, în 1969. Natura acestei "scamatorii" l-a determinat pe economistul John Kenneth Galbraith să spună că "procesul prin care băncile creează bani este așa de simplu, încât mintea nu vrea să-l înțeleagă".
     Odată cu ruperea legăturii dintre dolar și aur de către administrația Nixon, în 1971, creditul bancar s-a angajat pe o traiectorie exponențială de creștere la nivel mondial, pe fondul rolului determinant al dolarului.
     După câteva decenii de exuberanță irațională, perioadă în care povara datoriilor nu a devenit apăsătoare din cauza manipulării dobânzilor de către băncile centrale, a venit o criză fără precedent.
     Ieșirea din această criză se lasă încă așteptată, în ciuda eforturilor autorităților monetare. Ni s-a promis că "relaxarea cantitativă" va îndrepta toate relele și va deschide calea relansării economice, dar rezultatele tot nu apar. Acesta este contextul în care are loc dezbaterea "Crearea banilor și societatea" din Parlamentul britanic.
     "Un sondaj recent arată că 70% dintre parlamentari cred că doar guvernul poate crea banii", se arată în documentul de la Positive Money, deși Banca Angliei a publicat, la începutul anului curent, două studii despre crearea banilor în economia modernă.
     "De câte ori o bancă acordă un credit, aceasta creează și un depozit pentru client, deci creează bani noi", după cum arată Banca Angliei, iar "97% dintre banii deținuți de public au forma depozitelor bancare" (n.a. cele două studii sunt atașate articolelor "Înțelegerea naturii banilor este mai presus de înțelegerea produselor financiare", publicate de ziarul BURSA în 28.04.2014 și 06.05.2014). Oare cele două studii ale Băncii Angliei au constituit catalizatorul care a făcut posibilă dezbaterea de acum?
     Positive Money mai amintește și de rezultatele unui sondaj din 2010, conform căruia două treimi din populația Marii Britanii crede că băncile acordă credite din economiile depozitate la instituțiile financiare.
     Va schimba o dezbatere parlamentară această percepție greșită, care nu se manifestă doar la nivelul cetățenilor, ci, mult mai grav, chiar la nivelul celor chemați să adopte legile necesare bunei funcționări a societății?
     Poate, dar fi extrem de greu, chiar dacă parlamentarii care au susținut inițiativa Positive Money acoperă întreg spectrul politic.
     "Mecanismul creării banilor nu este înțeles de politicieni, public și chiar de către economiști", a declarat Steve Baker, membru al Parlamentului din partea Partidului Conservator, iar aceasta conduce la "o dezbatere inadecvată despre cauzele crizei economice, motivele fundamentale ale injustiției economice și sursa celor mai negative influențe din societate".
     Până și liderii Partidului Laburist și Liberal Democrat, Ed Miliband și Nick Clegg, și-au exprimat susținerea pentru dezbaterea naturii banilor din economia contemporană. "Crearea banilor este o problemă semnificativă de interes public și trebuie să ne asigurăm că dezbaterea nu se reduce la o conversație obscură și tehnocrată", a precizat Nick Clegg.
     Pentru Jesse Norman, parlamentar al Partidului Conservator, "alchimia financiară reprezintă un privilegiu extraordinar", care trebuie analizat transparent astfel încât să fie înțeles de cetățeni și contribuabili.
     Dar la ce ajută înțelegerea "alchimiei financiare", când efectele sale se manifestă la nivelul întregului sistem financiar global, iar interesele "autorităților" sunt organic legate de actualul status-quo?
     Chiar economiștii de la FMI au publicat un articol cu aceeași temă (n.a. "Chicago plan revisited", august 2012, analizat în articolul "Iluzia redresării prin crearea banilor din nimic se apropie de sfârșit", BURSA, 09.10.2012), dar fără niciun fel de consecințe. Toate recomandările FMI de astăzi se rezumă la continuarea programelor de tipărire ale marilor bănci centrale și stimularea fiscală a economiilor.
     Opinii în favoarea reformării radicale a sistemului monetar actual au apărut și în publicații financiare internaționale, cum este cotidianul Financial Times. Martin Wolf, un jurnalist deosebit de influent, care își împarte timpul între întâlnirile Grupului Bilderberg și Forumul de la Davos, a făcut un apel la "eliminarea puterii de creare a banilor în cadrul sistemului bancar". "Falsificarea bancnotelor este ilegală, dar crearea privată a banilor nu este. Această anomalie poate și trebuie eliminată", scrie Wolf într-un articol din aprilie 2014.
     Fostul guvernator al Băncii Angliei a declarat că "dintre toate modurile de organizare a sistemului bancar, cel mai rău este acesta din prezent". S-a făcut ceva? Nimic substanțial pentru transformarea radicală a sistemului financiar, ci doar planuri pentru confiscarea economiilor populației, prin care să fie "acoperite" viitoarele falimente bancare.
     Chiar la ultima întâlnire a grupului G20 s-a decis ca "depozitele bancare să nu mai fie considerate bani, ci investiții". O analiză de la Zerohedge arată că "depozitele bancare sunt doar o parte a structurii de capital a băncilor", conform noilor directive adoptate de marile puteri economice, iar "depozitele vor fi supuse unei scăderi a valorii nominale" în cazul unui faliment. În aceste condiții, devine evident că "acestea nu mai pot fi considerate bani, așa cum sunt considerate bancnotele", mai scrie Zerohedge.
     Printr-o aliniere corectă a astrelor, dezbaterea naturii banilor în Parlamentul britanic s-ar putea să reprezinte un moment istoric. Dar de aici până la eliminarea privilegiului exorbitant al băncilor, atent "supravegheat" de băncile centrale, mai este un drum extrem de lung.
     În fond, cine renunță de bună voie la puterea de achiziționare a activelor reale și înrobirea debitorilor prin simpla creare a "banilor" din nimic? 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  fara solutii
    (mesaj trimis de Dan Coe în data de 19.11.2014, ora 07:22)  
 Discutii se pot face, articole se pot scrie, dar solutii nu prea exista. "Organismul" economico-financiar global e atat de "bolnav" incat orice "tratament" radical poate "ucide" si ce a mai ramas sanatos in sistem...


 
  1.1.   pai...  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de coasa , in data de 19.11.2014, ora 18:36)
 
 vorba aia: decat sa planga mama, mai bine sa planga ma-sa, adica decat sa plang eu dupa bani cand o veni falimentul oricum inevitabil, mai bine sa fie pus din timp lacatul pe usa domnilor camatari-falsificatori care-s bancile de azi!


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de Goldis în data de 19.11.2014, ora 07:31)  
 Solutia ,
 Aurum et Argentum Compraenda
 sunt


 
3.  Intelepciune, unde esti...
    (mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 19.11.2014, ora 11:09)  
 Banii: un mijloc de schimb. Au fost in istorie scoici, apoi sarea, pentru ca era un produs pe care-l foloseau toti (era necesara ca "sarea-n bucate"), apoi altele, care de fapt erau si ele minereuri. Dar scopul banilor a fost sa mijloceasca schimburile de produse dintre oameni, ca fiecare avea produse in exces, avand nevoie de produsele altuia. Si la un moment dat, tot niste "minereuri" au devenit mai utilizate, ca erau destul de rar intalnite - cuprul, argintul, aurul. Cu toate ca aceste minereuri mai rare au si valori economice, fiind folosite la crearea altor bunuri, valoarea lor e data in principal de valoarea de schimb a lor. Dar niste oameni destepti, pentru a facilita deplasarile celor cu aur/argint/cupru/etc. mai mult, au acceptat niste hartii care confirmau ca acei oameni au anumite cantitati depozitate undeva in lume, putand astfel sa faciliteze deplasarea acestor oameni la departari mai mari. Cum? Pai templierii, caci ei au inventat sistemul bancar, au acceptat la distante mari hartii care aratau ca diversi pelerini aveau bani in alte orase, de unde au plecat. Deci, comerciantii, pelerinii, calatorii, puteau depozita banii la Roma, Vatican, Paris, Budapesta, etc., depozitarul banilor dandu-le o hartie de confirmare, cu care ei calatoreau in lume pentru afaceri sau din alte motive. Ajungeau in locurile indepartate, unde templierii care asigurau paza diverselor alte orase, acceptau aceste hartii si dadeau calatorilor respectivi banii pe care-i cereau. Si asa hartiile respective au devenit mijloc de schimb din ce in ce mai folosit, adica bani. Banii fara valoare intrinseca, hartiile, au doar valoare de schimb. Si daca depozitarii depozitau banii initiali, de ce sa nu-i imprumute si altora, cu un castig numit dobanda? Si uite asa, sistemul camataresc s-a dezvoltat, pana la nivelul la care camatarii au inceput sa se reglementeze intre ei, ajungand banci comerciale. Si bancile depozitau diverse bunuri, eliberand hartii ce confirmau respectivul depozit (piei de animale, ulei, parmezan, etc.). La un moment dat, monarhiile au limitat emiterea acestor hartii doar la un anumit depozitar, pe care l-au denumit banca centrala si de emisiune, controland astfel si depozitele de bunuri. Asta-i tot. Apoi, lucrurile s-au complicat asa cum le sta bine oamenilor. Adica au inceput sa depoziteze si hartiile, apoi sa dea imprumut pe baza lor. Dar, daca aveau o anumita valoare depozitata, si-au dat seama ca puteau acorda imprumuturi mult mai multe, pentru ca cei care depozitau bunurile nu le retrageau in totalitate si nici imediat. Si atunci s-a creat creditul, adica a inceput sa se creeze bani suplimentari, hartii suplimentare, oricate doreau camatarii/bancherii. Aici a fost smecheria. Au ajuns sa creeze asa de multe hartii, adica sa dea asa de multe credite, incat la un moment dat, atunci cand anumiti oameni care depozitasera bunurile le-au retras, iar creditorii n-au mai platit banii inapoi, ei au ramas si cu fara bunuri depozitate si fara imprumuturile nerambursate. De ce? Din lacomie... Camatarii/bancherii s-au lacomit. Lacomia a dus la falimente intre camatari/bancheri, pentru ca si intre ei isi dadeau imprumuturi. Acelasi lucru se intampla si in ziua de astazi. Numai ca astazi, doar anumite banci au voie sa emita hartiile carora noi le spunem bani. Si atunci cand emit prea mult, sau prea putin, pot influenta reactiile noastre, ale tuturor. In principiu, banii de hartie din zilele noastre (cu varianta lor scripturala, adica inscrierea in cont a lor, facandu-se si economie la hartie, sic), sunt emise centralizat, controlat de guverne, sau monarhii (sau de cei care numesc guvernele, bineinteles). Dar ei emit hartiile, adica banii, deoarece sunt depozitarii bunurilor create de popoarele respective. Adica monedele nationale, banii nationali, sunt "garantati", "acoperiti" de catre bunurile create de respectivele popoare si "depozitate" de guvernul lor (sau monarhia lor). Deci, banii moderni trebuie sa aibe acoperire in PIB-ul tarilor respective, nu? Dar guvernele, monarhiile, se joaca cu acoperirea/emisiunea de bani, in asa fel incat sa influenteze anumite reactii, pentru a influenta cresterea averilor anumitor bogati care-i sustin chiar pe ei. Aici e buba. Tot lacomia duce la problemele cauzate dintre discrepanta bunurilor produse/depozitate si numarul hartiilor/bani in circulatie. Lacomia anumitor bogati, care sustin politicienii din guverne sau care sustin monarhiile, au dus si duc la diverse crize, luate-n piept de multimea cetatenilor popoarelor respective. Nu este nimic nou pe lume. Iar acum, bogatii au produs asa de mult incat nu mai au unde vinde. De aceea au inceput sa vanda la preturi mai mici, din ce in ce mai mici, sa inchida fabrici, producandu-se somaj. Este o criza de supraproductie. Preturile de vanzare au ajuns aproape de costul produselor, iar profitul s-a micsorat, pentru producatori. Asta inseamna micsorarea inflatiei, adica a preturilor de consum. De aceea, producatorii nu mai au de ce sa produca si concediaza oameni, inchid fabrici, producandu-se somajul. Deci lacomia bogatilor producatori de orice duce la somaj, datorita discrepantei dintre volumul hartiilor/bani si bunurile produse de anumite tari. Lucrurile s-au complicat, deoarece anumite alte state si tari au inceput sa foloseasca doar anumite monede (dolarul, euro-ul, francul, lira sterlina sau italiana, etc.). Dar, la baza tuturor sta lacomia de castig suplimentar, in principiu al vechilor camatari, actuali bancheri, pentru ca daca ei nu mai au cui da imprumuturi, nu mai au profit. Dar nici nu vor sa renunte la castigul suplimentar/dobanda, riscand de fapt sa nu primeasca inapoi nici macar imprumutul ca atare. Si raman cu bunurile depozitate (la figurat vorbind), adica cu garantiile. Si cui sa vanda ei garantiile daca oamenii nu au cu ce? Deci, alte bunuri suplimentare depozitate, pe langa cele produse de fabricanti (cateodata aceeasi cu camatarii/bancherii). Asta este criza, de fapt. Supraproductia, supracreditarea.
 Ce este interesant ca acesti camatari/bancheri au reusit sa dilueze asa de mult educatia financiara incat oamenii nici nu mai inteleg notiunea de "bani". Sau o inteleg, dar o folosesc in alte scopuri, pentru a induce alte efecte, care in final se rasfrang pozitiv asupra averilor unora sau altora. Deci lucrurile sunt complicate rau, ca acesti "unora sau altora" finanteaza politicienii, care iau decizii in guvernele formate tot de ei. Doamne cat am vorbit...


 
  3.1.   nu este nimic special  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de alex , in data de 19.11.2014, ora 11:27)
 
 in legatura cu banii (hartiile). faptul ca au valoare (ai bani, mananci la restaurant, te plimbi cu masina etc.) ii face atat de doriti. asa era (si este) aurul inainte. oamenii au omorat si jefuit pentru aur, fac acelasi lucru pentru bani. faptul ca "se creeaza bani din nimic" nu are a face. inainte, se gasea aur, filoane. nu conteaza mecanismul de generare a banilor atata vreme cat toata lumea il cunoaste. si este public, reglementat prin lege.


 
  3.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 3.1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 19.11.2014, ora 13:10)
 
 ... iti dau dreptate alex, atunci cand spui: "nu conteaza mecanismul de generare a banilor atata vreme cat toata lumea il cunoaste. si este public, reglementat prin lege." ... dar ce se intampla atunci cand aceste elemente nu se intrunesc?! ... sa nu mai vorbim ca bancile comerciale nu mai folosesc de mult hartie la "tiparirea" banilor "din nimic" caci acesti "bani" si derivatele lor sunt problema ca nu (prea) au lege, nu sunt publici si prea putini ii inteleg ... spre exemplu, cati oameni inteleg si pot face diferenta intre bancnotele BNR si electronotele* bancilor comerciale?! ... *in sensul de bani emisi electronic care pot fi convertiti la ATM (automatic teller machine - bancomat), la ghiseu sau la locul tranzactiei in bancnote BNR ...


 
  3.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de athos , in data de 20.11.2014, ora 06:29)
 
 Vorba multa, saracia omului. Sistemul actual convine statelor, altfel nu ar putea fi practicat de banci. Bani din nimic inseamna acelasi lucru si pentru guverne.


 
  3.4.   Multumesc  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de andrei , in data de 20.11.2014, ora 11:58)
 
 Un comentariu instructiv


 
4.  Si work se creaza din nimic
    (mesaj trimis de Houstonianul în data de 20.11.2014, ora 00:31)  
 Banii se creaza “din nimic” si pentru ca mare parte din activitatea economica se creaza “din nimic”.
 Cateva exemple:
 1)Gatesc cina: activitate economica minimala (cumpar ingredientele, gaz) vs. Ma duc la restaurant: creez cerere pentru servicii de dining
 2)Ma tund singur: activitate economica minimala (cumpar foarfec made in China) vs. Ma duc la frizer: creez cerere pentru servicii de personal care
 3)Imi spal masina singur: activitate economica minima (apa si furtun made in China) vs. Ma duc la spalatorie: creez cerere pentru servicii de spalatorie
 4)Imi tund singur gazonul: activitate economica minima (masina de tuns, current electric) vs. Angajez un Mexican: creez cerere pentru servicii de intretinere gazon
 5)Nu imi asigur casa/masina/viata/venitul/etc: zero activitate economica vs. cumpar asigurare: creez cerere pentru servicii de asigurari
 6)Imi cresc singur copiii: zero activitate economica vs. angajez bona: creez cerere pentru servicii de babysitting
 Etc. etc
 Cu cat economiile sunt mai dezvoltate, cu atat serviciile au o pondere mai mare in ecomomie, pentru ca oamenii platesc bani pentru comfortul de a nu isi safisface singuri acele nevoi. Ei obtin timp economisit (tuns gazonul, spalat masina, babysitting), se bucura de customer experience (una e sa fii servit la restaurant intr-un mediu placut decat sa umpli casa cu miros de mancare si apoi sa speli vase), etc.
 Cel putin 2/3 din economia SUA sunt servicii. Teoria economica moderna spune ca masa monetara trebuie sa fie sincronizata cu activitatea economica ca sa nu ai hiper-inflatie sau hiper-deflatie. Deci e logic ca pentru toata aceasta activitate economica generate din “nimic” sa fie create si bani din “nimic”.
 Cand cumperi un laptop online pe credit card: laptopul nu exista inca, si nici banii ce reprezinta contravaloarea lui. Cand dai click pe “order”, doua lucruri se intampla: producatorul primeste comanda si va crea bunul respectiv “din nimic” (din materii prime), si banii se creaza in forma de credit pe credit cardul tau in banca tot “din nimic”. Tu vei plati creditul cu banii primiti pentru job-ul (serviciul) pe care il prestezi in viitor (pentru care se vor crea alti bani), si asa mai departe). De multe ori ajungem intr-un loop permanent: poate ai nevoie de laptop ca sa generezi munca cu care sa-l platesti (si sa ramai cu un castig). De aceea folosit correct, creditul este o investitie. Si de aceea se creaza bani tot timpul pe masura ce activitatea economica moderna continua.
 Cand economia era doar bunuri (camile, graunte, vin, lemne, ulei de masline), banii erau doar un mijloc de schimb: dai (vinzi) bunul pe bani, ca sa ii dai (cumperi) pentru alte bunuri sau chiar pentru acelasi lucru mai tarziu. Bani se creau numai cand se mai scormonea ceva aur/scoici/margele din pamant. Dar pe vremea aceea nu erau “servicii”, mai toti oamenii isi safisfaceau singuri toate nevoile si calitatea vietii era scazuta.
 In cazul serviciilor banii nu mai sunt mediu de schimb: te-ai tuns si ai dat bani. Nu mai poti sa faci asta in revers, nu poti sa-ti “rascumperi” tunsul, masa la restaurant, spalatul masinii, etc. Serviciul prestart trece, banii raman in banca. Pentru noi servicii create, noi bani se creaza mereu, de aceea perceptia ca “creditul tot creste”. Banii (creditul ) din economie astazi nu reprezinta decat suma cumulativa a serviciilor pe care le-am creat “din nimic” si pe care le-am platit din servicii prestate de noi la cererea celorlalti, tot “din nimic”.
 Ganditi-va la bani ca la energia cinetica a bicicletei (banii ca si credit) ce te ajuta sa ajungi mai departe/unde vrei, si nu la bani ca si contravaloare bicicleta in sine ca bun (bani ca mediu de schimb).


 
  4.1.   Teoria este buna dar  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de ion , in data de 20.11.2014, ora 01:19)
 
 Aceste servicii nu sunt lucruri de care ai neaparat nevoie si te poti trezi intr-o zi ca nu mai ai economie. Aceste mari economii bazate pe servicii pot exista doar prin exploatarea altor economii mai mici bazate pe productie. In alta ordine de idei, in America de la un depozit de 100 $ poti sa imprumuti 1000$, adica creezi frumos 900 $, afacere nu gluma.


 
  4.2.   Fara servicii esti in epoca de piatra  (răspuns la opinia nr. 4.1 )
    (mesaj trimis de Houstonianul , in data de 20.11.2014, ora 07:33)
 
 Poate ca exemple le pe care le-am dat sunt prea simpliste. Dar daca traiesti in West si te uiti pe bugetul familiei ai sa vezi ca cei mai multi bani se duc pe servicii, nu pe obiecte. Adevarat ca unele servicii sunt mai de baza si altele mai optionale:
 La servicii esentiale intr-o tara civlizata ai:
 Servicii medicale, servicii de comunicatie (celular, telefon, internet), servicii de asigurari (viata, casa, masina, venit, umbrella), servicii de transport (taxe de autostrada, servicii de utilitati (gaz, curent electric, apa, gunoi), etc
 Serviciile mai optionale sunt: restaurante, vacante (cazare, transport), vizionat filme, tuns gazonul, babysitting, sala de fitness, abonamente la ziare/reviste, etc.
 Pe obiecte materiale ce pot fi revandute dam mult mai putini bani (cu exceptia nevestelor dependente de shopping).
 Fara aceste servicii esentiale traiesti ca in epoca de piatra, cu leacuri babesti, cu lumina de la opait, cu WC in curte fara apa. Adica cam ca in Romania la sate.
 Nu exista tara dezvoltata si civilizata in care sa nu ai aceste doua lucruri in tandem: a) preponderenta serviciilor in PIB, si b) prevalenta creditarii.
 Faptul ca it se da un credit nu inseamna ca si trebuie sa-l folosesti. Dupa cum daca primesti o pusca nu trebuie as te shot yourself in the foot.
 Creditul in sine nu e bun sau rau. Cum il folosesti (sau cum nu-l folosesti!) face toata diferenta.


 
  4.3.   Limita de credit  (răspuns la opinia nr. 4.2 )
    (mesaj trimis de Houstonianul , in data de 20.11.2014, ora 07:59)
 
 P.S. Ca sa nu mai spun ca in exemplul tau cu $100 depozit confunzi creditul in sine cu limita de creditare. Tu nu esti obligat as te creditezi (in limita impusa), doar ti se da posibilitatea. De unde si importanta educatiei financiare ca sa nu (mai) apara subprime mortgages sau credit doar cu buletinu'


 
  4.4.   M-ai făcut să râd  (răspuns la opinia nr. 4 )
    (mesaj trimis de James Tobin , in data de 20.11.2014, ora 15:59)
 
 Domnule, sincer mulțumesc, de mult nu am mai râs așa de bine citind niște prostii așa de mari.


 
Actualitate - vezi toate știrile mai jos.
Internaţional, 17:35
     Principalii indici bursieri de pe Wall Street, New York, au închis ședința de tranzacționare de ieri în apreciere.  detalii
Miscellanea, 16:34
BBC:
     Peste 20.000 de persoane și-au luat rămas bun la București de la Regele Mihai, funeralii naționale având loc în România pentru fostul monarh, care a încetat din viață la 5 decembrie, la 96 de ani.  detalii
Internaţional, 15:59
     Lactalis a rechemat săptămâna trecută peste 600 de doze de formule de lapte praf, fabricate la unitatea sa din Craon, în vestul Franței, după ce autoritățile au cerut retragerea a cinci noi loturi de pe piață, din cauza riscului contaminării cu salmonela.  detalii
Miscellanea, 14:39
     Traficul feroviar este blocat, astăzi, în județul Maramureș, pe magistrala 400, după ce un tren Regio a lovit un autoturism.  detalii
Miscellanea, 13:46
     Mai multe persoane participă astăzi la o acțiune de protest în fața sediului PSD Iași, cerându-le parlamentarilor social-democrați locali să nu voteze legile justiției.  detalii
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
15.12.2017
BVB
     Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în ședința de tranzacționare de ieri a fost de 34,1 milioane lei sub media zilnică anuală de 48 milioane lei și în scădere față de...  detalii
15.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Piețele din Europa s-au înscris pe un curs descendent ieri, în majoritate, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să mențină nemodificată dobânda de politică monetară, promițând totodată că...  detalii
14.12.2017
BVB
     * Acțiunile Electrica au mai pierdut 1,82%, până la 10,78 lei/unitate
       Lichiditatea înregistrată pe Bursa de Valori București (BVB) în ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii a fost de 64,3 milioane lei, peste media zilnică anuală de 47,9 milioane lei și...  detalii
14.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile de pe piețele din Europa au scăzut ieri, investitorii așteptând anunțul băncii centrale americane (Fed) privind politica sa monetară viitoare.  detalii
13.12.2017
BVB
     * "Întotdeauna, din piețele mici, se iese mai repede decât din cele mari, pentru că lichiditatea este mai scăzută", punctează analistul
     * "Deal" de aproape 17 milioane de lei cu titlurile DIGI
       Ședința de tranzacționare de ieri de la Bursa de Valori București (BVB) a fost marcată de o nouă scădere generalizată a pieței, toți indicii bursei suferind deprecieri ale cotațiilor.  detalii
13.12.2017
BURSELE DIN LUME
     Acțiunile de pe piețele europene au urmat un curs ascendent ieri, în baza avansului din sectorul petrolului și gazelor.  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 15 decembrie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
3,0149
2,3697
3,0804
4,9729
0,1804
0,6226
0,2199
4,6346
5,2711
1,4767
3,5016
0,2275
0,4742
1,0989
0,0667
0,4662
1,0163
3,9285
0,2943
1,1755
0,5945
0,0613
0,3603
0,2053
2,7598
0,0389
0,1420
1,0696
0,6141
0,1208
158,8245
5,5552
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
14.12.2017
EXCLUSIVE:
     * "We need real and rational policy from the international community and not political tricks"
     * (Interview with his Excellency, Mr. Fuad Kokaly, the Ambassador of Palestine in Bucharest)
       The UN stated it was "extremely concerned over the risks of a violent escalation of the situation" after the decision of Donald Trump to unilaterally recognize Jerusalem as the capital of Israel, in a reunion of the Security Council in which the United States have appeared more isolated than ever, according to AFP.  details
12.12.2017
AFTER BEING INVESTIGATED BY THE TAX ADMINISTRATION AND THE ANPC, BANKS GET INVESTIGATED BY THE COMPETITION COUNCIL
     * Chirițoiu: "We suspect an exchange of sensitive information on the banking market"
     * Dan Suciu, NBR: "The audits of the Competition Council can't be a reason for panic whatsoever"
     * Unannounced audit at Finmedia
     * The investigated institutions are at risk of being fined 10% of their turnover
     * Vasilescu: "The NBR has nothing to do with these investigations"
       The financial banking system seems to be the focus of most of the investigation entities. After being audited by the National Tax Administration Agency (ANAF) and by the National Consumer Protection Authority (ANPC), some of the banks which operate in Romania have also been investigated by the Competition Council (CC).  details
11.12.2017
THE COURT RULED THAT SOME CONTRACTS CONCLUDED BY CELL PHONE COMPANIES INCLUDE ABUSIVE CLAUSES
     * The Bucharest Court of Appeal Bucharest yesterday ruled that RCS&RDS has abusive clauses in its contracts
     * The ANPC has also won the initial lawsuit against Telekom România
     * Vodafone has lost the case in the court of last instance against the ANPC
       The Courts have decided that some contracts concluded by the telephony companies contain abusive clauses. The Court rulings were rendered last year, as well as in 2016, but the argumentations have been formulated relatively recently.  details
08.12.2017
     The hope of an accession as quick as possible by Romania to the Eurozone was dealt a heavy blow precisely on the National Day.  details
06.12.2017
AFTER THE DRAFT HAD BEEN PUBLISHED IN OCTOBER
     * Gheorghe Șimon: "The royalties law will be voted in the Parliament in February next year"
     * Ministry of the Economy: "We will establish royalties which are fair both for the state as well as for the business sector"
     * Daniel Cătălin Zamfir, PNL: "I found out that there are companies that have never, take note, never paid even one leu in royalties to the Romanian state, even though they have been exploiting resources for over 20 years"
     * Last year, the Court of Auditors announced that Romania lost 1.4 billion dollars, because the ANRM established the oil royalties in a flawed manner
       The entire legislative package concerning the regulation of the system for the regulation of the mineral, oil and hydromineral resources will be revised and will be voted in the Parliament in February next year, Economics minister, Gheorghe Șimon, announced yesterday, after the debates of the Economic, Industries and Services Commission of the Senate.  details
28.11.2017
AFTER THE TRANSACTION BETWEEN BANCA TRANSILVANIA AND BANCPOST
     * Customers with borrowers in CHF from Bancpost are waiting for a conversion program with a discount
       After moving to second spot last year in the domestic banking system, through the acquisition of Volksbank, Banca Transilvania (BT) ends up on equal footing with BCR, taking over Bancpost, from Greek group Eurobank.  details
27.11.2017
     * MAKE, BURSA: "I want the new CEO of the BSE to participate in the drafting of a new strategy for the development of capital market"
       On Thursday night, "BURSA" received the Award for the promoting of high standards of corporate governance on the capital market, as part of the 2017 Capital Market Awards Gala, organized by the Association of Brokers.  details
24.11.2017
     * Ciprian Păltineanu and Adrian Tănase, scheduled for meetings with the board
     * Both candidates seem to be closet o the group in the shareholder structure of the BSE
     * George Butunoiu is in charge of recruitment
     * The waiting list may include a few foreigners, including former BRD executive Jacek Panczyk
       According to some market sources, banker Ciprian Păltineanu and Adrian Tănase, Chief Investment Officer at NN Pensii România, will hold interviews in the beginning of next week with the Board of the BSE, after Ludwik Sobolewski's term expired in the summer.  details
23.11.2017
PATRICIA SUÁREZ RAMÍREZ, THE PRESIDENT OF THE ASSOCIATION OF FINANCIAL CONSUMERS OF SPAIN:
     * The head of the ASUFIN: "The ruling of the Supreme Court of Spain in which the Andriciuc case has been invoked will be part of the Spanish case law and the lower courts will be required to apply the principle that underlies this decision"
       The ruling issued by the Court of Justice of the European Union (CJUE) in the Andriciuc versus Banca Românească case represents a great advantage for Spanish debtors, said Patricia Suarez Ramírez, the president of the Association of Financial Consumers in Spain (ASUFIN), as part of a response recently sent to BURSA.  details
22.11.2017
     * Dragnea: "Those who are against me are hiding behind institutions"
       The president of the Chamber of Deputies, Liviu Dragnea, leader of the PSD, thinks that his enemies are hiding behind some institutions, "they crucify people", and the real stake is "the blocking of the Laws concerning the Justice system".  details
21.11.2017
     The Council of the European Union and the European Parliament have sent to the ECB, in the beginning of this year, a request concerning the sending of some proposals to revise the framework for managing crises.  details
20.11.2017
ANPC STRIKES AGAIN
     * BCR: "Ongoing contracts no longer contain the clauses that have been subjected to examination"
     * Sources: "ANPC has 6 lawsuits against BCR, which will lead to enormous losses for Erste Bank if BCR loses in court"
       After forcing Raiffeisen Bank to eliminate the unfair practices from the loan agreements, the National Consumer Protection Authority (ANPC) strikes again, this time the biggest bank in the system. BCR lost in the court of first instance, against the ANPC, in a class action lawsuit concerning abusive lending clauses.  details
16.11.2017
THE QUICK RISE OF THE INDEX WHICH SETS THE TREND FOR INTEREST RATES ON LOANS DENOMINATED IN LEI ISN'T STOPPING
     The 3-month ROBOR rate, which is used to calculate the interest rates, the majority of the loans denominated in lei, has jumped past the 2% psychological level, and yesterday reached 2.06%, up from Tuesday's 1.92%, according to data from the NBR.  details
16.11.2017
THE PARLIAMENT IS ASKING FOR INFORMATION CONCERNING THE INVESTIGATIONS WHICH OMV PETROM HAS BEEN SUBJECTED TO
     * Minister Toma Petcu, former ministers Răzvan Nicolescu and Victor Grigorescu, the representatives of the state in the executive structure of OMV Petrom and Mihai Busuioc, the president of the Court of Auditors were heard today in the Investigation Commission
       The executives of OMV Petrom mentioned, in a letter addressed to the parliament, the existence of four lawsuits brought by the National Energy Regulation Authority (ANRE) and of seven audits by the Authority, between 2012-2017, as the recent request for information by the Commission for the Investigation of the activity of the ANRE targeted a period of 12 years, from 2015 to 2017.  details
14.11.2017
THE EURO AT AN ALL-TIME HIGH
     * Vasilescu: "We cannot say that the currency market has gone off the rails, the exchange rate has moved 4 bani in 4 days"
     * "Perhaps it is a simple coincidence the fact that on November 8th was approved the Emergency Ordinance of the Fiscal Code and it was also on that day that the Euro rose past 4.6 lei", said Mr. Vasilescu
       The leu yesterday reached a historic low against the Euro, 4.6495 lei/Euro, up 1.05 over the previous meeting, marking the fourth day where the exchange rate was above 4.6 lei.  details
.