Reuters: Netanyahu pare să rămână premier interimar al Israelului, deşi blocul său a pierdut majoritatea parlamentară

Benjamin Netanyahu pare să rămână premier interimar al Israelului după o susţinere neaşteptat de puternică în rândul alegătorilor evrei, care le-a lăsat adversarilor puţine şanse aparente de a-l înlătura, în ciuda faptului că blocul său de dreapta a pierdut majoritatea parlamentară, potrivit Reuters. Cu aproape 86% din voturi numărate miercuri, cele trei principale posturi de televiziune din Israel au proiectat că blocul lui Netanyahu, format din partide de dreapta, extremă dreaptă şi ultraortodoxe, va câştiga 53 de locuri în Knessetul de 120 de locuri, mult înaintea celor 48 ale blocului de opoziţie al rivalului Gadi Eisenkot.

Partidele care reprezintă arabii israelieni erau proiectate să câştige un număr fără precedent de 19 locuri, lăsându-i lui Eisenkot puţine şanse realiste la putere fără sprijinul lor larg, pe care mulţi lideri politici evrei îl resping. Rezultatele ar putea încă să se schimbe pe măsură ce numărătoarea continuă, dar blocul anti-Netanyahu al lui Eisenkot, de la centru-stânga la dreapta dură, a rămas sub sondajele preelectorale care prognozau o cursă strânsă.

Netanyahu ar urma să rămână premier interimar în timpul oricăror negocieri de coaliţie şi potenţial până la alte alegeri anul viitor, iar deşi un guvern interimar se confruntă cu unele constrângeri, experţii spun că îşi păstrează puterile, inclusiv asupra războiului cu Iranul. Guy Lurie, cercetător la Institutul pentru Democraţie din Israel, a declarat că un guvern interimar are formal aceleaşi puteri ca un guvern obişnuit, dar şi „o datorie de reţinere” şi mai puţină discreţie în unele domenii.

Netanyahu, adresându-se susţinătorilor partidului său Likud după ora 3:00, a cerut formarea „unui guvern naţional puternic de dreapta”, evidenţiind succesele militare ale Israelului şi ridicând perspectiva unei noi acţiuni militare comune împotriva Iranului alături de aliatul său, preşedintele american Donald Trump, spunând că cele două ţări au o „oportunitate istorică singulară” de a elimina ceea ce a numit ameninţarea iraniană „o dată pentru totdeauna”. Trump, care îndemnase alegătorii israelieni să îl menţină pe Netanyahu la putere pentru ca cei doi lideri să poată „termina treaba” în Iran, a declarat că Netanyahu s-a descurcat „foarte bine” şi a susţinut că sprijinul său „l-a ajutat mult”.

În Teheran, bannere cu imagini ale liderului suprem ucis, ayatollahul Ali Khamenei, le reaminteau iranienilor de loviturile americane şi israeliene lansate în februarie care au declanşat războiul, iar cetăţeanul iranian Abdollah Karimi, în vârstă de 50 de ani, a declarat că vede „cu adevărat posibilitatea unui atac”. Frustrarea era palpabilă şi în Egipt, primul stat arab care a făcut pace cu Israelul în 1979, iar Outhman Selim, avocat în vârstă de 62 de ani, a declarat că speranţele sale ca o înfrângere a lui Netanyahu să îndepărteze ţara de extrema dreaptă au fost spulberate. Eisenkot a recunoscut că Netanyahu rămâne premier interimar, dar a avertizat că ar putea folosi securitatea în scopuri politice, îndemnând şefii instituţiilor de securitate şi ai funcţiei publice să rămână fermi în faţa oricărei încercări de a-i provoca, iar biroul lui Netanyahu a respins anterior acuzaţiile că foloseşte conflictul cu Iranul în scop politic.

Perspectiva unui guvern interimar fără majoritate parlamentară a apăsat pe pieţele israeliene, shekelul depreciindu-se cu aproximativ 1,6%, la 3,10 faţă de dolarul american, iar principalii indici bursieri de referinţă din Tel Aviv au scăzut cu peste 3%. Rezultatul a subliniat deplasarea spre dreapta a evreilor israelieni în anii în care Netanyahu a fost figura politică dominantă a ţării, centrul-stânga care a dominat Israelul în prima jumătate a istoriei sale fiind redus la o mică frângere, iar aproape toate partidele evreieşti împărtăşesc acum respingerea de către Netanyahu a unui eventual stat palestinian independent, baza eforturilor de pace susţinute internaţional din anii 1990.

Alegerile au fost primele din Israel de la atacurile din 7 octombrie 2023, când luptători conduşi de Hamas au ucis 1.200 de persoane şi au luat 251 de ostatici, ceea ce a aruncat ţara în războaie în Gaza, Liban şi Iran, iar războiul din Gaza, care a devastat teritoriul şi a ucis 74.000 de palestinieni, potrivit autorităţilor sanitare din Gaza, a lăsat Israelul tot mai izolat pe scena mondială. Netanyahu însuşi este urmărit de Curtea Penală Internaţională de la Haga pentru acuzaţii de crime de război pe care le numeşte absurde şi se confruntă cu acuzaţii de corupţie în Israel, pe care le respinge ca pe un complot al establishmentului. Prezenţa la vot a ajuns la 77,7%, cea mai mare din peste două decenii, şi a fost deosebit de ridicată în rândul israelienilor de origine palestiniană, care reprezintă peste o cincime din populaţie, mulţi fiind motivaţi de ceea ce consideră a fi rasismul deschis al cabinetului lui Netanyahu, care include un lider de partid condamnat pentru incitare la ură rasială împotriva arabilor. Sediul Listei Comune, o alianţă a mai multor partide arabe, a izbucnit în fluierături şi aplauze la publicarea exit-poll-urilor, iar candidata Faten Gattas a declarat că refuză ocupaţia şi rasismul şi că vor rămâne acolo.