Şefii militari din Arabia Saudită, Turcia şi Pakistan urmează să discute despre ajutorul pentru Arabia Saudită, în contextul atacurilor lansate de rebelii Houthi din Yemen, în timp ce Irakul a restricţionat vineri şi mai mult zborurile iraniene, în linie cu presiunea americană, iar un oficial iranian a ameninţat cu represalii, potrivit Reuters.
Rebelii Houthi au lansat atacuri asupra guvernului susţinut de Arabia Saudită din Yemen şi au tras în mod repetat în direcţia Arabiei Saudite, perturbând fluxurile de petrol din cel mai mare exportator de energie al lumii, ca parte a unui război mai amplu din Orientul Mijlociu care a început cu atacurile americane şi israeliene asupra Iranului pe 28 februarie.
Escaladarea militară a continuat în această săptămână, în ciuda eforturilor de la Adunarea Generală a ONU de la New York de a revigora diplomaţia pentru a pune capăt conflictului, care s-a extins rapid în Liban şi în Golf în luna martie, înainte de a escalada în Yemen în ultimele săptămâni.
În condiţiile în care discuţiile sunt blocate şi în timpul unei acalmii în focul direct dintre SUA şi Iran, Washingtonul şi-a schimbat tactica spre extinderea sancţiunilor financiare prin vizarea companiilor din ţări terţe care fac afaceri cu firme iraniene, prin sancţiuni secundare.
Companiile aeriene iraniene au fost interzise joi în ţări vecine, inclusiv Emiratele Arabe Unite şi Oman, ca răspuns la noile sancţiuni americane, primul impact major al acestei schimbări.
Vineri, celelalte trei aeroporturi irakiene care operează zboruri spre şi dinspre Iran s-au alăturat aeroportului din Bagdad în suspendarea acestora, au declarat surse şi presa de stat.
O interdicţie de zbor, dacă este menţinută, ar putea adânci izolarea Iranului şi agrava o criză economică în ţară, care se confruntă deja cu o blocadă americană a porturilor sale maritime.
Mohammad Mokhber, consilier al liderului suprem al Iranului, a acuzat ţările din regiune de aliniere cu America pentru blocarea zborurilor, iar el a declarat că, dacă Iranul nu are posibilitatea de a zbura şi de a primi servicii aeroportuare, atunci nicio ţară din regiune nu va avea această posibilitate.
Războiul, pe care preşedintele american Donald Trump l-a lansat alături de Israel, a ucis mii de oameni şi a perturbat comerţul global şi aprovizionarea cu energie, adăugând presiuni inflaţioniste.
În timp ce luptele dintre SUA şi Iran au fost intermitente, aliaţii Iranului s-au mobilizat, iar atacurile Hezbollah au declanşat o invazie israeliană în Liban, iar avansul Houthi în Yemen a provocat o nouă criză umanitară.
Iranul şi aliaţii săi au redus semnificativ exporturile de petrol din Arabia Saudită, un aliat al SUA, iar Houthii au perturbat traficul maritim la gura Mării Roşii, în timp ce Iranul a limitat traficul tancurilor în Strâmtoarea Ormuz, conducta pentru 20% din exporturile mondiale de petrol înainte de război.
Joi, Houthii au declarat că au tras zeci de rachete şi drone asupra unor ţinte saudite, în timp ce autorităţile saudite au declarat că au interceptat şase rachete balistice trase de luptătorii Houthi.
Ulterior, Marele Muftiu al Arabiei Saudite, cea mai înaltă autoritate religioasă a regatului, a îndemnat soldaţii să fie pregătiţi să îşi dea viaţa pentru a lupta împotriva Houthilor până când grupul va fi înlăturat de la putere.
În mijlocul luptelor, miniştrii de externe saudit, pakistanez şi turc s-au întâlnit joi pentru discuţii în cadrul unui pact de apărare semnat în august.
Aceştia au condamnat atacurile care vizează oraşul sfânt saudit Mecca şi alte situri civile, au afirmat dreptul Arabiei Saudite de a se apăra şi au planificat o întâlnire între şefii de stat major privind modalităţile de a ajuta regatul.
Ministerul turc al apărării a declarat că şeful Statului Major General, Selcuk Bayraktaroglu, călătoreşte vineri în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu omologii săi saudit şi pakistanez.
Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că pactul de apărare, care stipulează că un atac împotriva unei ţări este considerat un atac împotriva tuturor, ar putea duce la sprijin informaţional, logistic sau cu muniţie, iar el a afirmat că un sprijin militar mai avansat ar putea fi de asemenea luat în considerare, în funcţie de amploarea ameninţării.
Preşedintele parlamentului turc, care nu a ratificat încă pactul, a declarat că acesta ar putea fi extins într-o alianţă mai amplă pentru lumea musulmană, inclusiv Iranul.
La New York, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat joi pentru reporteri că Teheranul a transmis o propunere SUA prin intermediari, prin care Strâmtoarea Ormuz ar fi redeschisă dacă condiţiile Teheranului sunt îndeplinite.
Conform propunerii Iranului, ostilităţile ar înceta pe toate fronturile, inclusiv în Liban, în termen de şapte zile, iar SUA ar ridica blocada asupra porturilor iraniene, ar elibera fondurile îngheţate ale Iranului şi ar renunţa la sancţiunile petroliere, a declarat el.
Araqchi a afirmat că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă în ultima zi, adăugând că discuţiile cu SUA pe alte subiecte, inclusiv problema nucleară a Iranului, vor începe apoi.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat miercuri pentru Reuters că Teheranul analizează răspunsul Washingtonului la propunerile sale de pace.
Preţurile petrolului au scăzut vineri, în timp ce pieţele au cântărit posibilitatea unui armistiţiu, în ciuda faptului că numărul navelor înregistrate în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut joi la nouă, jumătate din media de zece zile.

























































Opinia Cititorului