BURSA 16.05.2018

Theodor Stolojan
 
Theodor Stolojan      Pe 2 mai, în Parlamentul European, Comisia Europeană (CE) a prezentat proiectul noului buget european pentru perioada 2021-2027 (cunoscut sub denumirea de cadru financiar multianual).
     În viziunea CE, în elaborarea proiectului de buget, urma să se găsească soluții pentru trei probleme majore:
     a) alocarea de resurse financiare mai mari pentru noile priorități europene, între care, cercetare-inovare, conectivitatea infrastructurii(în domeniile digital, energie, transporturi) , tineret, migrație, securitate și apărare;
     b) acoperirea golului de resurse financiare, rezultat în urma ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, (apreciat la cca 13 miliarde euro anual);
     c) simplificarea și creșterea flexibilității bugetului Uniunii Europene (UE), pentru a face față riscului crescut de incertitudine la nivel global, european și național.
     Răspunsul CE la cele trei probleme a fost politic și pragmatic: cerințele de resurse sporite pentru noile priorități vor fi acoperite printr-un set nou de venituri care să fie vărsate la bugetul UE (80 la sută din efort) și prin realocări și economii (20 la sută ); golul de resurse provocat de ieșirea Marii Britanii din UE va fi compensat prin noile venituri prevăzute pentru bugetul UE (50 la sută din efort) și prin reduceri de cheltuieli la alte poziții din bugetul UE (50 la sută); iar flexibilitatea sporită va fi asigurată prin constituirea de rezerve în cadrul fiecărui program și, în plus, prin instituirea unei rezerve la nivelul UE.
     Pe ansamblu, pe perioada 2021-2027, CE a propus ca nivelul bugetului UE (angajamente), ca raport în venitul național brut al celor 27 de state membre, să crească de la cca 1 la sută (în perioada 2014-2020) la 1,114 la sută.
     Noul set de venituri pentru bugetul UE ar urma să fie format din 20 la sută din veniturile realizate de către sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, o cotă de prelevare de 3 la sută aplicată la noua bază fiscală consolidată comună a societăților și o contribuție națională calculată asupra cantității de deșeuri de ambalaje de plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 cenți pe kg). La aceste noi resurse, ar urma să se adauge și veniturile suplimentare rezultate prin reducerea de la 20 la sută la 10 la sută a sumei pe care o păstrează statele membre din veniturile vamale colectate, precum și prin diminuarea treptată a "corecțiilor" pentru unele state membre net contribuitoare la bugetul UE , care , la vremea respectivă, au considerat că participarea acestora la buget este excesivă. CE apreciază că noile venituri prevăzute pentru bugetul UE vor aduce un plus de resurse de cca 12 la sută din bugetul UE, respectiv cca 22 miliarde euro pe an.
     Reducerea de cheltuieli prevăzută de către CE se referă, în principal, la cele două mari politici europene: politica agricolă comună și politica de coeziune, care , împreună, dețin peste 70 la sută din alocările de resurse ale bugetului UE. Potrivit CE, reducerile sunt de cca 5 la sută, în cazul fiecărei politici. În perioada următoare, CE va prezenta propuneri concrete cu privire la modul în care politica agricolă comună și politica de coeziune urmează a fi "modernizate și simplificate".
     Este de subliniat că noile surse de venituri ale bugetului UE trebuie aprobate în unanimitate de către statele membre și supuse adoptării în parlamentele naționale ale acestora; noul proiect de buget european 2021-2027 urmează a fi aprobat în unanimitate de către Consiliu.
     Parlamentul European (PE) poate aproba sau respinge proiectul de buget european, fără a avea competența de a aduce modificări la pozițiile de venituri și de cheltuieli ale acestuia. PE împreună cu Consiliul adoptă prin co-decizie propunerile CE cu privire la politicile europene în diferite domenii (coeziune, agricultură etc.).
     Reacțiile la proiectul de buget nu au întârziat să apară: unele țări net contribuitoare la bugetul UE (Austria, Danemarca) au apreciat că bugetul UE ar trebui să scadă ca dimensiune, prin ieșirea Marii Britanii; ministrul agriculturii din Franța (țară net contribuitoare la bugetul UE, dar beneficiară a unor fonduri europene importante pentru agricultură) a afirmat că este nevoie de o alianță a unor state membre pentru ca alocările din bugetul UE pentru agricultură să nu se micșoreze; iar unii europarlamentari, între care și români, au afirmat că reducerea fondurilor europene pentru coeziune și agricultură este de neacceptat.
     Asemenea poziții sunt bune pentru obiective electorale pe plan național și vor conta în viitoarele alegeri pentru PE și nu numai. Dar pozițiile respective nu țin seama de un fapt elementar al oricărei viziuni pe termen lung , cum este și bugetul european 2021-2027: numai definitivarea cadrului financiar este instrumentul prin care se asigură coerență și realism diferitelor opțiuni de politici europene și ierarhizare a acestora în funcțiile de prioritățile etapei respective (folosind criterii de ierarhizare, între care cel mai important fiind valoarea adăugată prin realizarea unei politici de interes comun, la nivel european) și resursele posibile de mobilizat. Acest fapt este cu atât mai important , cu cât bugetul UE este, în principal, un buget de investiții.
     Din acest punct de vedere, între bugetele naționale și bugetul UE există o deosebire esențială. Un buget național are resurse definite de un sistem de impozite și taxe, precum și venituri din exploatarea sau valorificarea activelor proprietate publică, în funcție de care sunt dimensionate cheltuielile. Bugetul național poate fi cu deficit finanțat din împrumut făcut de către stat. Bugetul UE pleacă , întotdeauna, de la obiectivele pe care statele membre doresc să le realizeze prin politici europene, în funcție de care trebuie asigurate veniturile bugetului UE. Potrivit Tratatelor UE, bugetul UE nu poate fi decât echilibrat sau excedentar.
     Deși CE consideră că un buget al UE nu trebuie privit de către statele membre din perspectiva raportului dintre contribuțiile la bugetul UE și sumele primite din acest buget (pe argumentul că toate statele membre au de beneficiat din existența UE), totuși , în realitate, fiecare stat membru își face aceste socoteli. De aceea, nu este o surpriză că, în general, statele membre net contribuitoare la bugetul UE doresc diminuarea sau menținerea neschimbată a contribuțiilor acestora la bugetul UE , în timp ce statele membre net beneficiare susțin majorarea fondurilor europene alocate în special pentru politica agricolă comună și politica de coeziune sau, cel puțin, să nu fie reduse.
     În condițiile concrete ale acestui proiect de buget al UE, ale provocărilor la care acesta trebuie să răspundă, România, ca un stat membru net beneficiar al fondurilor din bugetul UE, ca și celelalte state membre net beneficiare, nu ar trebui să adopte o strategie de respingere directă a reducerilor de cheltuieli propuse pentru politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece șansele pentru o astfel de strategie sunt foarte mici. În primul rând, noul set de venituri propus de către CE pentru bugetul UE prezintă un mare risc de nerealizare, deoarece statele membre acceptă foarte greu să cedeze din suveranitate în materie de impozite și taxe; în al doilea rând, golul provocat de ieșirea Marii Britanii din UE este cert și consistent.
     În consecință, consider că o strategie a României poate avea șanse mai mari de succes dacă va fi concentrată pe modificările care se propun în cadrul celor două politici și care ne sunt favorabile.
     Fără a fi încă cunoscute modificările în detaliu propuse de către CE, putem anticipa o serie de tendințe ca fiind pozitive pentru România și pe care se poate construi o strategie eficientă de negocieri.
     În domeniul politicii agricole. Propunerea de susținere, într-o mai mare măsură, a fermelor mici și mijlocii prin plafonarea plăților directe pe hectar de care beneficiază fermele mari sau prin aplicarea unui sistem regresiv de plăți directe pe hectar este favorabilă României, unde majoritatea (92 la sută) fermelor sunt mici și mijlocii (în prezent, în UE, 80 la sută din plățile directe sunt acordate la 20 la sută din fermele beneficiare). România va trebui să susțină propunerea CE pentru convergența plăților directe pe hectar către media UE, având în vedere diferența încă mare între sumele pe hectar acordate în România , față de cele din țările mai dezvoltate economic. De asemenea, ne avantajează propunerea de mai mare flexibilitate pentru transferul unei părți din sumele destinate plăților directe pe hectar către fondul de dezvoltare rurală, având în vedere decalajele încă mari existente între dezvoltarea economiei rurale și a celei urbane.
     În domeniul politicii de coeziune. România trebuie să susțină pe deplin propunerea ca principalul criteriu în determinarea alocărilor de fonduri pentru coeziune pe fiecare stat membru să rămână nivelul produsului intern brut pe locuitor, iar majoritatea fondurilor de coeziune să fie concentrate , în continuare , pe regiunile cel mai puțin dezvoltate. Legătura mai strânsă preconizată între politica de coeziune și semestrul european (în special recomandările specifice fiecărei țări) este , de asemenea favorabilă României, dacă ținem seama de "înclinația naturală" pe care o avem pentru derapaje în politicile economice și sociale (de exemplu, nici în anul 2018, România nu are o strategie pentru energie aprobată, deși această strategie, necesară țării, a fost și este încă o condiționalitate pentru bugetul 2014-2020). O asemenea legătură (condiționalitate) întărită trebuie însă riguros definită pentru a evita, cât de mult posibil, subiectivitatea interpretărilor. În același timp, România va trebui să-și adapteze abordările în politicile sale economice și sociale pentru a valorifica din plin unele tendințe care, neglijate, ne pot provoca pierderi de oportunități. Se prevede extinderea , în mai mare măsură, a folosirii instrumentelor financiare care să potențeze fondurile europene prin atragerea de resurse din domeniul privat și din cel al instituțiilor financiare internaționale (este cunoscută experiența de nerepetat a României, care a trimis o lista de 200 de obiective de investiții, dar nici unul eligibil, pentru a fi finanțate și cu aportul Fondului european de investiții strategice-inițiativa Juncker). În acest sens, CE propune un fond nou "InvestEU", care va îngloba toate instrumentele financiare destinate să sus­țină investițiile strategice în întreaga UE. România ar trebui să salute inițiativa CE de a concentra programele finanțate în cadrul politicii de coeziune, micșorând numărul acestora și introducând reguli unice, dar , în același timp, să fie prudentă în tendința de centralizare a managementului acestor fonduri la nivel european și național, reducând capacitatea de decizie a regiunilor. Pentru a beneficia de noua facilitate de convergență introdusă în cadrul politicii de coeziune, respectiv de susținere financiară a statelor membre care au obligația să adopte moneda euro , este nevoie de seriozitate în adoptarea măsurilor necesare, deoarece de această facilitate vor beneficia numai statele membre care se angajează să treacă la euro în perioada 2021-2027.
     Dacă statele membre vor coopera în negocierile pentru noul buget UE 2021-2027, este posibil ca, până la Consiliul European de la Sibiu, din 9 mai 2019, să se ajungă la un acord asupra acestui buget, astfel încât să se evite întârzierile care au afectat execuția bugetului UE pe perioada 2014-2020, în toate statele membre. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Trimite părerea ta.
Nume (maxim 50 caractere)
E-mail (optional)
Titlu (maxim 50 caractere)
Mesaj
 
REGULAMENTUL MESAJELOR
Acord
Prin trimiterea opiniei ne confirmați că ați citit regulamentul de mai sus și că vă asumați prevederile sale !

1.  fără titlu
    (mesaj trimis de lili în data de 16.05.2018, ora 12:58)  
 ,,,Ce strategie sa avem ??? ca noi nu suntem in stare sa absorbim fondurile alocate pentru perioada 2014-2020...Credeti ca se gandeste cineva la asa ceva ??? Noi de un an si jumatate ne ocupam de justitie ...cum sa facem sa-l scapam pe Dragnea de puscarie...iar apoi cu d-na Dancila ne-a batutu D-zeu.


 
  1.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 16.05.2018, ora 18:24)
 
 Ar mai fi și devoalarea activității Securității staliniste și a aparatului așa-zisei lupte anticorupție care nu are alt rol decât de a descuraja activitatea economică a antreprenorilor locali.
 D-zeu v-a bătut pentru că sunteți canalii securiste.


 
Calendarul BURSA 2018
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
13.08.2018
BVB
     * Circa 30% din rulaj dat de acțiunile Fondul Proprietatea
     * Picaj de peste 5% pentru titlurile Alro, după publicarea rezultatelor financiare pentru primul semestru
     
     Piața principală a...  click să citești tot articolul
13.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au scăzut vineri, pe fondul temerilor legate de eventuala răspândire în afara granițelor a problemelor din Turcia, unde lira a scăzut masiv.  click să citești tot articolul
10.08.2018
BVB
     * Declin de 0,33% pentru BET
     
     Rulajul înregistrat în ședința de tranzacționare de ieri a Bursei de Valori București (BVB) a fost de 33,8 milioane de lei (7,29 milioane de euro), în...  click să citești tot articolul
10.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa se mențin pe un curs mixt, în condițiile în care investitorii sunt atenți la tensiunile comerciale globale și la rezultatele anunțate de companii.  click să citești tot articolul
09.08.2018
BVB
     * Opt dintre cei nouă indici ai bursei, în creștere
     
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii preponderent în teritoriul...  click să citești tot articolul
09.08.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa s-au înscris pe un curs mixt ieri, investitorii fiind atenți la rezultatele companiilor și la tensiunile comerciale dintre SUA și China.  click să citești tot articolul
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 14 august 2018
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sârbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRY
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
2.9670
2.3821
3.1200
4.1212
0.1813
0.6250
0.2280
4.6590
5.2228
1.4409
3.6817
0.2479
0.4889
1.0835
0.0612
0.4493
0.6241
4.0854
0.2905
1.0519
0.5934
0.0585
0.3621
0.2159
2.6952
0.0395
0.1489
1.1122
0.6273
0.1229
156.9480
5.6723
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
15.08.2018
      * (Interview with Radu Grațian Ghețea, President - CEO of CEC Bank)
     In banking there are many risks and that is why banks need to be flexible and have as diverse an exposure as possible, which take the market circumstances at the time into account, says Radu Grațian Ghețea, President and CEO of CEC Bank. He told us, in an interview: "We have to adapt to what is happening in the market and we need to do things in such a way that the economic activity and that of the bank both function properly. If we're going with the idea that we want to eliminate every risk, then we'll just stop doing anything. For instance, we have been and we are a bank which heavily funds agriculture, which also means animal husbandry. A few years ago, our exposure to the aviculture sector was rather significant, and when the avian flu came we had to cover some non-performing loans on that segment. Now that the avian flu is done, we are facing the swine flu. What should we do, stop lending?"
     Reporter: Lately, there have been opinions from some experts who are saying that there is a wave of non-performing loans of the ones taken out by the First Home Program. What is your comment on these statements?  click here to read the entire article
08.08.2018
     * (Interview with Laszlo Diosi, OTP Bank CEO)
     Reporter: How would you describe the banking market, at the present time?
     Laszlo Diosi: Even though there are plenty of challenges, there are also many opportunities for the Romanian banking system. The lessons of the financial-economic crisis have resulted in a better regulated framework, stable, transparent and predictable. The guiding line of the policies developed by the authorities that are qualified, but in particular by those with a regulatory and oversight role has been characterized by a balance between profitability and systemic safety.
     But there is no shortage of challenges. We are talking here about challenges which concern the digitalization of the banking system and the national and international legislation. The entire system needs to align with complex and sometimes confused regulations.
     Recorded by Emilia Olescu  click here to read the entire article
31.07.2018
     * (Interview with Dan Paul, the president of the Association of Brokers)
     The management of the Bucharest Stock Exchange (BVB) needs to find out from brokers whether Romania truly needs a derivatives market, says Dan Paul, the president of the Association of Brokers, who was kind enough to grant BURSA an interview.  click here to read the entire article
27.07.2018
THE DĂNCILĂ GOVERNMENT AFTER SIX MONTHS
     Now we know why prime-minister Dăncilă was in a hurry to announce the activity report for the first six months at the helm of the Romanian government: the nice tale of the hike of pensions and salaries wasn't supposed to be overshadowed by the evolution of budget expenses, whose increase has led the deficit of the consolidated general budget to 1.61% of the GDP, from 0.88% after the first five months of the year.  click here to read the entire article
23.07.2018
BECAUSE AN AGREEMENT ON THE PRICE COULDN'T BE REACHED,
     The public offer started by Vimetco and Conef for a stake of at most 53.77% of the shares of Alro Slatina (Alro) has been unsuccessful, as the issuer announced that due to the unfavorable market conditions, the shareholders, company and underwriters couldn't agree on a price for the volume of 383.79 million shares put up for sale.  click here to read the entire article
23.07.2018
ECONOMIC ANALYST AURELIAN DOCHIA PREDICTS:
     * According to Eurostat, Romania has the biggest governmental deficit in the EU
     The hike of some taxes, in the near future, is unavoidable, according to economic analyst Aurelian Dochia.
     His statement comes as, in the first quarter, the government's deficit has seen an increase over the last quarter of 2017, according to data by the European Statistics Office (Eurostat).  click here to read the entire article
13.07.2018
Russia World Cup
     The final tournament of the World Football Cup will end with a gala representation, the duel between Croatia and France. France, the with the most expensive players in the tournament, has met the expectations, Croatia is the biggest surprise the of the competition.  click here to read the entire article
09.07.2018
FOOTBALL AND MONEY
     Cristiano Ronaldo (33 years old) had several hits over the last few days, even though in the final tournament of the World Championship he failed to exceed expectations, as Portugal was eliminated in the round of eight.  click here to read the entire article
05.07.2018
     The world is intensely preparing for a water crisis, the most important resource for human life. The signs, on a continental and global level, that there is a water problem are increasingly clear.  click here to read the entire article
02.07.2018
     The Bursa Construcțiilor magazine, published by the BURSA press group, has taken the first step in the third decade of existence and has awarded, in this year's Gala, no fewer than 20 awards of excellence, to some of the most important associations in the sector, as well as to companies that have stood out through their activity.  click here to read the entire article
27.06.2018
A VOTE FOR AN UNFORGETTABLE SUMMER
     In the plenum joint meeting of the Chamber of Deputies and the Senate, which will be held today starting at 14:00, will be debated and put up for vote the vote of no-confidence against the government submitted by 152 members of the opposition.
     The document which incriminates the failures of the Dăncilă government has been read in the Parliament on Monday, June 25th.  click here to read the entire article
25.06.2018
     Even without the court ruling rendered in first instance by the High Court of Cassation and Justice in the lawsuit of the fictitious hiring at the Child Protection Department of Teleorman the focus on getting all the institutional levers under the - informal, but all the more important - authority of Liviu Dragnea. But, after his conviction on June 21, this trend will speed up. But only through this kind of concentration of power can the president of the Chamber of Deputies hope to change not only the balance of power - which is already favorable to him, even though nothing is final in politics -, but the legislation based on which he has been sentenced, so that he gets exonerated of any legal responsibility. Or, when the powers of the state are concentrated in the hands of one man, democracy, even though it may be only a façade, moves aside to be replaced by autocracy. And in Romania, the temptation of autocracy, hidden under the veil of illiberalism, is more powerful than it has ever been, after the fall of communism. Could this be just an accident owed to the meteoric apparition of Liviu Dragnea?  click here to read the entire article
19.06.2018
     The Romanian Constitution:
     Art. 80 - The role of the president
     (1) The Romanian president represents the Romanian government and is the guarantor of national independence, unity and territorial integrity.
     (2) The Romanian president must watch for the compliance with the Constitution and the good functioning of the public authorities. For that purpose, the president serves as a mediating entity between the powers of the state, as well as between the state and society.  click here to read the entire article
12.06.2018
     The reunion scheduled today between Donald Trump and Kim Jong-un is taking place in Singapore due to the relative neutrality and the security this city-state provides. Singapore is one of the few countries that still hosts a North-Korean embassy, and many of the deals of the Kim regime were conducted here, according to the foreign press.  click here to read the entire article
05.06.2018
     "It is a good thing that the public doesn't understand the functioning of our banking and monetary system, because otherwise I think there would be a revolution in the streets by dawn".
     HENRY FORD, founder of the American automotive industry

     Fed up with subsidizing the commercial banks with their own money, the Swiss, mobilized through the "Sovereign Money" initiative, have proposed the organization of a Referendum which will be held on Sunday, June 10th 2018 - is a historical referendum, revolutionary for the banking industry, of international resonance -, by which the initiators want to amend the Constitution, which would impose to the commercial banks to grant loans only within the limits of the bank's money, forbidding them to issue scrip money and ensuring the monopoly of the Confederation (of the Swiss state) on issuance of money free of debt.  click here to read the entire article
.