Masa Rotundă - România și Rusia în căutare de noi formate de cooperare
BURSA 16.05.2018

Theodor Stolojan
 
Theodor Stolojan      Pe 2 mai, în Parlamentul European, Comisia Europeană (CE) a prezentat proiectul noului buget european pentru perioada 2021-2027 (cunoscut sub denumirea de cadru financiar multianual).
     În viziunea CE, în elaborarea proiectului de buget, urma să se găsească soluții pentru trei probleme majore:
     a) alocarea de resurse financiare mai mari pentru noile priorități europene, între care, cercetare-inovare, conectivitatea infrastructurii(în domeniile digital, energie, transporturi) , tineret, migrație, securitate și apărare;
     b) acoperirea golului de resurse financiare, rezultat în urma ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, (apreciat la cca 13 miliarde euro anual);
     c) simplificarea și creșterea flexibilității bugetului Uniunii Europene (UE), pentru a face față riscului crescut de incertitudine la nivel global, european și național.
     Răspunsul CE la cele trei probleme a fost politic și pragmatic: cerințele de resurse sporite pentru noile priorități vor fi acoperite printr-un set nou de venituri care să fie vărsate la bugetul UE (80 la sută din efort) și prin realocări și economii (20 la sută ); golul de resurse provocat de ieșirea Marii Britanii din UE va fi compensat prin noile venituri prevăzute pentru bugetul UE (50 la sută din efort) și prin reduceri de cheltuieli la alte poziții din bugetul UE (50 la sută); iar flexibilitatea sporită va fi asigurată prin constituirea de rezerve în cadrul fiecărui program și, în plus, prin instituirea unei rezerve la nivelul UE.
     Pe ansamblu, pe perioada 2021-2027, CE a propus ca nivelul bugetului UE (angajamente), ca raport în venitul național brut al celor 27 de state membre, să crească de la cca 1 la sută (în perioada 2014-2020) la 1,114 la sută.
     Noul set de venituri pentru bugetul UE ar urma să fie format din 20 la sută din veniturile realizate de către sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, o cotă de prelevare de 3 la sută aplicată la noua bază fiscală consolidată comună a societăților și o contribuție națională calculată asupra cantității de deșeuri de ambalaje de plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 cenți pe kg). La aceste noi resurse, ar urma să se adauge și veniturile suplimentare rezultate prin reducerea de la 20 la sută la 10 la sută a sumei pe care o păstrează statele membre din veniturile vamale colectate, precum și prin diminuarea treptată a "corecțiilor" pentru unele state membre net contribuitoare la bugetul UE , care , la vremea respectivă, au considerat că participarea acestora la buget este excesivă. CE apreciază că noile venituri prevăzute pentru bugetul UE vor aduce un plus de resurse de cca 12 la sută din bugetul UE, respectiv cca 22 miliarde euro pe an.
     Reducerea de cheltuieli prevăzută de către CE se referă, în principal, la cele două mari politici europene: politica agricolă comună și politica de coeziune, care , împreună, dețin peste 70 la sută din alocările de resurse ale bugetului UE. Potrivit CE, reducerile sunt de cca 5 la sută, în cazul fiecărei politici. În perioada următoare, CE va prezenta propuneri concrete cu privire la modul în care politica agricolă comună și politica de coeziune urmează a fi "modernizate și simplificate".
     Este de subliniat că noile surse de venituri ale bugetului UE trebuie aprobate în unanimitate de către statele membre și supuse adoptării în parlamentele naționale ale acestora; noul proiect de buget european 2021-2027 urmează a fi aprobat în unanimitate de către Consiliu.
     Parlamentul European (PE) poate aproba sau respinge proiectul de buget european, fără a avea competența de a aduce modificări la pozițiile de venituri și de cheltuieli ale acestuia. PE împreună cu Consiliul adoptă prin co-decizie propunerile CE cu privire la politicile europene în diferite domenii (coeziune, agricultură etc.).
     Reacțiile la proiectul de buget nu au întârziat să apară: unele țări net contribuitoare la bugetul UE (Austria, Danemarca) au apreciat că bugetul UE ar trebui să scadă ca dimensiune, prin ieșirea Marii Britanii; ministrul agriculturii din Franța (țară net contribuitoare la bugetul UE, dar beneficiară a unor fonduri europene importante pentru agricultură) a afirmat că este nevoie de o alianță a unor state membre pentru ca alocările din bugetul UE pentru agricultură să nu se micșoreze; iar unii europarlamentari, între care și români, au afirmat că reducerea fondurilor europene pentru coeziune și agricultură este de neacceptat.
     Asemenea poziții sunt bune pentru obiective electorale pe plan național și vor conta în viitoarele alegeri pentru PE și nu numai. Dar pozițiile respective nu țin seama de un fapt elementar al oricărei viziuni pe termen lung , cum este și bugetul european 2021-2027: numai definitivarea cadrului financiar este instrumentul prin care se asigură coerență și realism diferitelor opțiuni de politici europene și ierarhizare a acestora în funcțiile de prioritățile etapei respective (folosind criterii de ierarhizare, între care cel mai important fiind valoarea adăugată prin realizarea unei politici de interes comun, la nivel european) și resursele posibile de mobilizat. Acest fapt este cu atât mai important , cu cât bugetul UE este, în principal, un buget de investiții.
     Din acest punct de vedere, între bugetele naționale și bugetul UE există o deosebire esențială. Un buget național are resurse definite de un sistem de impozite și taxe, precum și venituri din exploatarea sau valorificarea activelor proprietate publică, în funcție de care sunt dimensionate cheltuielile. Bugetul național poate fi cu deficit finanțat din împrumut făcut de către stat. Bugetul UE pleacă , întotdeauna, de la obiectivele pe care statele membre doresc să le realizeze prin politici europene, în funcție de care trebuie asigurate veniturile bugetului UE. Potrivit Tratatelor UE, bugetul UE nu poate fi decât echilibrat sau excedentar.
     Deși CE consideră că un buget al UE nu trebuie privit de către statele membre din perspectiva raportului dintre contribuțiile la bugetul UE și sumele primite din acest buget (pe argumentul că toate statele membre au de beneficiat din existența UE), totuși , în realitate, fiecare stat membru își face aceste socoteli. De aceea, nu este o surpriză că, în general, statele membre net contribuitoare la bugetul UE doresc diminuarea sau menținerea neschimbată a contribuțiilor acestora la bugetul UE , în timp ce statele membre net beneficiare susțin majorarea fondurilor europene alocate în special pentru politica agricolă comună și politica de coeziune sau, cel puțin, să nu fie reduse.
     În condițiile concrete ale acestui proiect de buget al UE, ale provocărilor la care acesta trebuie să răspundă, România, ca un stat membru net beneficiar al fondurilor din bugetul UE, ca și celelalte state membre net beneficiare, nu ar trebui să adopte o strategie de respingere directă a reducerilor de cheltuieli propuse pentru politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece șansele pentru o astfel de strategie sunt foarte mici. În primul rând, noul set de venituri propus de către CE pentru bugetul UE prezintă un mare risc de nerealizare, deoarece statele membre acceptă foarte greu să cedeze din suveranitate în materie de impozite și taxe; în al doilea rând, golul provocat de ieșirea Marii Britanii din UE este cert și consistent.
     În consecință, consider că o strategie a României poate avea șanse mai mari de succes dacă va fi concentrată pe modificările care se propun în cadrul celor două politici și care ne sunt favorabile.
     Fără a fi încă cunoscute modificările în detaliu propuse de către CE, putem anticipa o serie de tendințe ca fiind pozitive pentru România și pe care se poate construi o strategie eficientă de negocieri.
     În domeniul politicii agricole. Propunerea de susținere, într-o mai mare măsură, a fermelor mici și mijlocii prin plafonarea plăților directe pe hectar de care beneficiază fermele mari sau prin aplicarea unui sistem regresiv de plăți directe pe hectar este favorabilă României, unde majoritatea (92 la sută) fermelor sunt mici și mijlocii (în prezent, în UE, 80 la sută din plățile directe sunt acordate la 20 la sută din fermele beneficiare). România va trebui să susțină propunerea CE pentru convergența plăților directe pe hectar către media UE, având în vedere diferența încă mare între sumele pe hectar acordate în România , față de cele din țările mai dezvoltate economic. De asemenea, ne avantajează propunerea de mai mare flexibilitate pentru transferul unei părți din sumele destinate plăților directe pe hectar către fondul de dezvoltare rurală, având în vedere decalajele încă mari existente între dezvoltarea economiei rurale și a celei urbane.
     În domeniul politicii de coeziune. România trebuie să susțină pe deplin propunerea ca principalul criteriu în determinarea alocărilor de fonduri pentru coeziune pe fiecare stat membru să rămână nivelul produsului intern brut pe locuitor, iar majoritatea fondurilor de coeziune să fie concentrate , în continuare , pe regiunile cel mai puțin dezvoltate. Legătura mai strânsă preconizată între politica de coeziune și semestrul european (în special recomandările specifice fiecărei țări) este , de asemenea favorabilă României, dacă ținem seama de "înclinația naturală" pe care o avem pentru derapaje în politicile economice și sociale (de exemplu, nici în anul 2018, România nu are o strategie pentru energie aprobată, deși această strategie, necesară țării, a fost și este încă o condiționalitate pentru bugetul 2014-2020). O asemenea legătură (condiționalitate) întărită trebuie însă riguros definită pentru a evita, cât de mult posibil, subiectivitatea interpretărilor. În același timp, România va trebui să-și adapteze abordările în politicile sale economice și sociale pentru a valorifica din plin unele tendințe care, neglijate, ne pot provoca pierderi de oportunități. Se prevede extinderea , în mai mare măsură, a folosirii instrumentelor financiare care să potențeze fondurile europene prin atragerea de resurse din domeniul privat și din cel al instituțiilor financiare internaționale (este cunoscută experiența de nerepetat a României, care a trimis o lista de 200 de obiective de investiții, dar nici unul eligibil, pentru a fi finanțate și cu aportul Fondului european de investiții strategice-inițiativa Juncker). În acest sens, CE propune un fond nou "InvestEU", care va îngloba toate instrumentele financiare destinate să sus­țină investițiile strategice în întreaga UE. România ar trebui să salute inițiativa CE de a concentra programele finanțate în cadrul politicii de coeziune, micșorând numărul acestora și introducând reguli unice, dar , în același timp, să fie prudentă în tendința de centralizare a managementului acestor fonduri la nivel european și național, reducând capacitatea de decizie a regiunilor. Pentru a beneficia de noua facilitate de convergență introdusă în cadrul politicii de coeziune, respectiv de susținere financiară a statelor membre care au obligația să adopte moneda euro , este nevoie de seriozitate în adoptarea măsurilor necesare, deoarece de această facilitate vor beneficia numai statele membre care se angajează să treacă la euro în perioada 2021-2027.
     Dacă statele membre vor coopera în negocierile pentru noul buget UE 2021-2027, este posibil ca, până la Consiliul European de la Sibiu, din 9 mai 2019, să se ajungă la un acord asupra acestui buget, astfel încât să se evite întârzierile care au afectat execuția bugetului UE pe perioada 2014-2020, în toate statele membre. 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
Trimite părerea ta.
Nume (maxim 50 caractere)
E-mail (optional)
Titlu (maxim 50 caractere)
Mesaj
 
REGULAMENTUL MESAJELOR
Acord
Prin trimiterea opiniei ne confirmați că ați citit regulamentul de mai sus și că vă asumați prevederile sale !

1.  fără titlu
    (mesaj trimis de lili în data de 16.05.2018, ora 12:58)  
 ,,,Ce strategie sa avem ??? ca noi nu suntem in stare sa absorbim fondurile alocate pentru perioada 2014-2020...Credeti ca se gandeste cineva la asa ceva ??? Noi de un an si jumatate ne ocupam de justitie ...cum sa facem sa-l scapam pe Dragnea de puscarie...iar apoi cu d-na Dancila ne-a batutu D-zeu.


 
  1.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 16.05.2018, ora 18:24)
 
 Ar mai fi și devoalarea activității Securității staliniste și a aparatului așa-zisei lupte anticorupție care nu are alt rol decât de a descuraja activitatea economică a antreprenorilor locali.
 D-zeu v-a bătut pentru că sunteți canalii securiste.


 
Aceeasi sectiune (Macroeconomie)
ADEVĂRATA SOLUȚIE PENTRU STOPAREA ÎNCĂLZIRII GLOBALE ANTROPICE ESTE IGNORATĂ DE AUTORITĂȚI
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
175 milioane metrii cubi de apă
Jurnal Bursier
22.10.2018
     * Rulaj de 39,86 milioane de lei
     Șapte dintre cei nouă indici ai Bursei de Valori București (BVB) au terminat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii ușor în teritoriul pozitiv, în contextul...  click să citești tot articolul
22.10.2018
     Acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au urmat un curs negativ vineri, din cauza rezultatelor financiare dezamăgitoare raportate de unele companii din sectorul auto și cel al...  click să citești tot articolul
19.10.2018
BVB
     * BET-NG, singurul indice în creștere
       * BET-NG, singurul indice în creștere
     
     Piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat, în ședința de tranzacționare de joi, deprecieri pentru opt dintre cei nouă indici,...  click să citești tot articolul
19.10.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au crescut ieri, în baza rezultatelor financiare anunțate de companii.  click să citești tot articolul
18.10.2018
BVB
     * Rulaj de numai 37 milioane de lei, în condițiile lipsei transferurilor de tip "deal"
       Lichiditatea înregistrată în ședința de tranzacționare de la mijlocul săptămânii a Bursei de Valori București (BVB) a fost de 37,16 milioane de lei, sub valoarea înregistrată în ședința anterioară,...  click să citești tot articolul
18.10.2018
BURSELE DIN LUME
     Bursele europene s-au înscris pe un curs negativ în a doua parte a zilei de ieri, din cauza evoluțiilor din sectorul auto, generate de apariția informației conform căreia vânzările de mașini s-au...  click să citești tot articolul
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 19 octombrie 2018
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sârbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Bahtul thailandez...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRY
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
THB
XAU
XDR
2.9000
2.3862
3.1229
4.0936
0.1803
0.6256
0.2275
4.6669
5.3090
1.4425
3.6267
0.2387
0.4937
1.0844
0.0620
0.4512
0.7209
4.0761
0.2832
1.0953
0.5880
0.0555
0.3598
0.2131
2.6831
0.0394
0.1447
1.1097
0.6282
0.1249
160.9953
5.6653
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
15.10.2018
     Italian finance minister, Giovanni Tria, recently said that the yield of government bonds is not justified by the fundamental aspects of the budget and it is expecting a drop in them, in order for "the negative effects on the banking system to be avoided".  click here to read the entire article
12.10.2018
     * American president criticized the central bank for raising the interest rates
     * Bloomberg: The richest people in the world have lost 99 billion dollars following the drops in the stock market
     * Liviu Moldovan, financial analyst: "There is no real danger of us being faced with a stock market crash"
     
     The stock markets of the world saw major drops yesterday, especially those in Asia and Europe, following the Wednesday evolutions of the American markets. Yesterday, on the markets, panic came as a result of American president Donald Trump against the central bank (Federal Reserve - Fed), concerning the interest rate hikes.  click here to read the entire article
01.10.2018
REPORT FROM ROME
     Some people mistake direct democracy with "the popular democracy regime" of communism. No, it is called direct democracy, because the decision is not mediated by representatives.  click here to read the entire article
26.09.2018
THE ROMANIAN DEVELOPMENT CONFERENCE STRATEGY / LÁSZLÓ BORBÉLY, STATE ADVISOR:
     * "We should more seriously concern ourselves with the durable development concept"
     
     The National Strategy for Sustainable Development of Romania will be completed by October 1st, according to Laszlo Borbely, State Counselor, Head of the Department for Sustainable Development of the Government, who states:  click here to read the entire article
14.09.2018
MREPORT BY TRANSPARENCY INTERNATIONAL
     Globalization has also brought with it an unpleasant effect: cross-border corruption. According to the intermediate report Exporting Corruption for the year 2018, a document drawn up by the organization Transparency International, there is a practice among powerful foreign companies of bribing the public servants of another country when they want to enter the local market.  click here to read the entire article
07.09.2018
DEPUTY VIRGIL POPESCU, VICEPRESIDENT OF THE COMMISSION FOR INDUSTRIES AND SERVICES
     The offshore law will once again reach the Commission, in one or two weeks, according to Mr. Virgil Popescu, the vice-president of the Commission for Industries and Services, the Chamber of Deputies.  click here to read the entire article
05.09.2018
MRS. FIREA'S VERBAL BOMBS
     * "There have been attempts for the prefect to be made a scapegoat"
     * "The support from the government wasn't much to talk about, so if it were withdrawn, there wouldn't be much of a difference"
     Bucharest's General Mayor was heard on Tuesday as a witness by the prosecutors of the General Prosecutor's Office in the case concerning the events which happened on August 10th in Victoriei Square. Before going into the Prosecutors' Department building, Gabriela Firea said she stood by her statements made immediately after the meeting of the National Executive Committee of the PSD and said: "I always speak based on facts, not just in this particular case, but in other areas as well, including politics. I will be answering to the questions of the prosecutor who contacted me and told me I was supposed to be heard in the case which is now being investigated concerning the intervention of the gendarmes on August 10th".  click here to read the entire article
31.08.2018
     The particularly hot weather and the conditions of extreme draught in Europe have brought to light terrible warnings from the past.
     Associated Press recently wrote that in the riverbed of the Elba in the Czech Republic have resurfaced the giant stones known as "the hunger stones", which have indicated over time, the coming of hard times.
     "When you see me, weep", is written on one of these stones, which seems to be considered the best hydrological benchmark in Europe. The inscription is in German and dates back to 1616.
     A detailed analysis of the stone inscriptions was published by the Czech researchers in the "Climate of the Past" magazine in 2013 (author's note: "Droughts in the Czech Lands, 1090-2012 AD", April 2013).  click here to read the entire article
29.08.2018
     * Claudiu Cazacu, XTB România: "United States companies have posted results that even exceeded the analysts' expectations, which were already for 2-figure profit increases"
     * Liviu Moldovan, financial analyst: "Currently, investors have a «blind» faith in the stock markets, in general, and in that of the US, in particular"
     For the first time in the history of the American markets, Nasdaq has surpassed the psychological level of 8,000 points.
     In the August 27 session, the Standard & Poor's 500 (S&P 500) index also reached an all time high, ending the trading session at almost 2,897 points.  click here to read the entire article
27.08.2018
     The capital market was marked, last week, by a number of controversial statements tied to the listing of Digi Communications, starting from the statements made recently by Darius Vâlcov, state advisor on the team of the prime-minister, who wrote on his Facebook page that he has asked the Financial Oversight Authority (ASF) if it was true that the book value of the Digi shares was 1 leu and 8 bani, and pointed out that at the time of the IPO, the shares of Digi were listed at 40 lei and are currently priced at 28 lei (30% down) and keep going down.  click here to read the entire article
23.08.2018
     Angela Merkel inaugurated the highway in December 2005, less than a month after she became chancellor of Germany.
     The highway was built on the territory of the former East Germany, connects Lubeck and the Polish border, after the junction with A11, and goes through the electoral precinct of chancellor Merkel.  click here to read the entire article
20.08.2018
THE NATIONAL MINERAL RESOURCES AGENCY, IN A NOTIFICATION TO THE PRIME-MINISTER:
     The Romanian government has lost over 8 billion lei, between 2006-2018, following the failure to update the royalties paid by the oil and gas companies, says Gigi Dragomir, the president of the National Mineral Resources Agency (ANRM), in a report sent to the prime-minister.  click here to read the entire article
15.08.2018
      * (Interview with Radu Grațian Ghețea, President - CEO of CEC Bank)
     In banking there are many risks and that is why banks need to be flexible and have as diverse an exposure as possible, which take the market circumstances at the time into account, says Radu Grațian Ghețea, President and CEO of CEC Bank. He told us, in an interview: "We have to adapt to what is happening in the market and we need to do things in such a way that the economic activity and that of the bank both function properly. If we're going with the idea that we want to eliminate every risk, then we'll just stop doing anything. For instance, we have been and we are a bank which heavily funds agriculture, which also means animal husbandry. A few years ago, our exposure to the aviculture sector was rather significant, and when the avian flu came we had to cover some non-performing loans on that segment. Now that the avian flu is done, we are facing the swine flu. What should we do, stop lending?"
     Reporter: Lately, there have been opinions from some experts who are saying that there is a wave of non-performing loans of the ones taken out by the First Home Program. What is your comment on these statements?  click here to read the entire article
08.08.2018
     * (Interview with Laszlo Diosi, OTP Bank CEO)
     Reporter: How would you describe the banking market, at the present time?
     Laszlo Diosi: Even though there are plenty of challenges, there are also many opportunities for the Romanian banking system. The lessons of the financial-economic crisis have resulted in a better regulated framework, stable, transparent and predictable. The guiding line of the policies developed by the authorities that are qualified, but in particular by those with a regulatory and oversight role has been characterized by a balance between profitability and systemic safety.
     But there is no shortage of challenges. We are talking here about challenges which concern the digitalization of the banking system and the national and international legislation. The entire system needs to align with complex and sometimes confused regulations.
     Recorded by Emilia Olescu  click here to read the entire article
31.07.2018
     * (Interview with Dan Paul, the president of the Association of Brokers)
     The management of the Bucharest Stock Exchange (BVB) needs to find out from brokers whether Romania truly needs a derivatives market, says Dan Paul, the president of the Association of Brokers, who was kind enough to grant BURSA an interview.  click here to read the entire article
.