Soluţiile BMS au devenit standard în clădirile publice

Pe fondul creşterii accelerate a pieţei globale de Building Management Systems şi al presiunilor EPBD privind performanţa energetică, Promelek şi-a consolidat portofoliul de soluţii BMS dedicate clădirilor publice şi proiectelor complexe de infrastructură, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care transmitem următoarele informaţii.

În contextul în care clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene, investiţiile în soluţii de automatizare şi management inteligent al energiei devin treptat o prioritate strategică pentru sectorul public, potrivit Promelek XXI, parte a grupului spaniol Elektra.

La nivel global, piaţa sistemelor de Building Management Systems (BMS) este estimată la aproximativ 23-24 miliarde dolari în 2025 şi ar putea depăşi 80 de miliarde dolari până în 2034, cu o rată medie anuală de creştere de circa 15%, conform Precedence Research. De asemenea, datele arată că Europa deţine peste o treime din această piaţă, fiind unul dintre centrele majore de adopţie a tehnologiilor pentru clădiri inteligente.

În acelaşi timp, conform EEA Greenhouse Gas Inventory, peste 85% din clădirile din UE au fost construite înainte de anul 2000, iar aproximativ 75% sunt considerate ineficiente energetic după standardele actuale - ceea ce face din modernizarea tehnică a clădirilor publice una dintre cele mai importante direcţii ale tranziţiei verzi.

Revizuirea recentă a Directivei europene privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) introduce cerinţe clare pentru clădirile nerezidenţiale: sistemele de automatizare şi control (BACS/BMS) devin obligatorii peste anumite praguri de putere instalată, pentru a asigura monitorizarea continuă a consumului, identificarea pierderilor şi optimizarea funcţionării sistemelor tehnice ale clădirii.

Studiile europene derulate de BRE Trust arată că trecerea de la soluţii de control de bază la sisteme avansate de automatizare poate aduce economii de energie de până la 25-30% în clădirile mari de birouri şi în clădirile publice, în funcţie de clasa de performanţă a sistemului implementat, conform standardului EN 15232 şi analizelor realizate de asociaţii de profil.

„Vedem o schimbare clară de paradigmă: în proiectele de infrastructură publică, BMS nu mai este o dotare opţională, ci o condiţie esenţială pentru eficienţă energetică, transparenţă în exploatare şi conformare cu reglementările europene. Tot mai multe spitale, şcoli sau clădiri administrative includ de la început în caietele de sarcini componente de automatizare şi monitorizare integrată”, a explicat Remus Haţegan, Director General al Promelek XXI.

În 2025, Promelek XXI a observat o creştere vizibilă a cererii pentru soluţii BMS în proiectele publice la nivel naţional, cu precădere în campusuri educaţionale (şcoli, grădiniţe, licee, universităţi) şi unităţi medicale.

Segmentul BMS are în prezent o pondere estimată de aproximativ 7% în business-ul de eficienţă energetică Promelek XXI, de două ori mai mult faţă de acum câţiva ani. În aceeaşi perioadă, numărul proiectelor care includ componente de BMS s-a dublat în linie cu tendinţele de la nivel european, unde ritmul de implementare este susţinut de noul cadru de reglementare.

„Dacă ne uităm la ultimii trei ani, vedem că BMS a trecut de la o nişă tehnică la un criteriu de evaluare în aproape orice proiect de anvergură. Ponderea proiectelor în care se discută explicit despre automatizare a crescut simţitor în portofoliul nostru. Este o transformare accelerată, susţinută atât de presiunea legislativă, cât şi de nevoia reală de a controla costurile cu energia”, a adăugat Remus Haţegan.

În linie cu tendinţele globale de digitalizare a clădirilor, Promelek XXI mizează pe soluţii BMS care permit integrarea multi-brand a echipamentelor, arhitecturi deschise, interoperabile, monitorizare centralizată şi acces securizat la date, scenarii de control personalizate pentru diferite zone şi funcţiuni ale clădirii.

„Un BMS modern nu se rezumă la a aprinde şi stinge luminile sau la a porni şi opri instalaţiile de HVAC. Vorbim despre o platformă de decizie: datele colectate în timp real pot fi folosite pentru optimizarea programelor de funcţionare, pentru intervenţii proactive în mentenanţă şi pentru raportarea clară a performanţei energetice”, a subliniat reprezentantul companiei.

Studiile internaţionale confirmă faptul că utilizarea datelor furnizate de sistemele BMS şi de cele de automatizare permite nu doar economii de energie, ci şi scăderea costurilor operaţionale şi îmbunătăţirea confortului utilizatorilor, într-un context în care standardele de calitate a mediului interior devin tot mai exigente.

Pentru 2026, Promelek XXI îşi propune să extindă segmentul de soluţii BMS atât în proiectele publice, cât şi în cele private, cu o atenţie specială pentru clădiri precum unităţi medicale şi centre de agrement.

Obiectivul companiei este ca, până la finalul anului 2026, ponderea BMS în cifra de afaceri pe proiectele de eficienţă energetică să ajungă la aproximativ 15%, cu un număr total de 20 de proiecte livrate la nivel naţional.

Pentru a susţine această evoluţie, în perioada 2024-2025 Promelek XXI a investit constant în actualizarea portofoliului de echipamente şi tehnologii integrate în soluţiile BMS, extinderea şi specializarea echipelor de inginerie şi suport tehnic şi dezvoltarea de competenţe în proiecte cu componentă puternică de digitalizare şi integrare IT.

Cu 85-95% din clădirile existente astăzi în UE care vor fi încă în picioare în 2050, potrivit EEA Greenhouse Gas Inventory , soluţiile de automatizare şi management al clădirilor joacă un rol esenţial în atingerea ţintelor de decarbonizare şi eficienţă energetică.

„Clădirile nu mai pot fi privite doar ca infrastructură fixă. Ele devin platforme digitale, care trebuie să fie conectate, monitorizate şi optimizate. BMS este mecanismul prin care transformăm reglementările europene în rezultate măsurabile, în facturi mai mici şi în clădiri care îşi respectă rolul în tranziţia energetică”, a încheiat Remus Haţegan.