Studiu Deloitte: Cheltuielile cu apărarea vor depăşi 3% din PIB-ul statelor membre UE până în 2040

Cheltuielile pentru apărare sunt estimate să ajungă la cel puţin 3% din produsul intern brut al statelor membre ale Uniunii Europene până în 2040, pe fondul escaladării provocărilor de securitate, care impun un efort bugetar sporit, arată studiul Deloitte "The Future of Defense 2040. Four scenarios for Europe's future security architecture”, se arată într-un comunicat al companiei, remis redacţiei.

În 2025, bugetele de apărare ale statelor membre UE au ajuns la 2,1% din PIB (aproximativ 381 de miliarde de euro), potrivit celor mai recente date ale European Defence Agency.

Pe lângă creşterea cheltuielilor cu apărarea, o altă tendinţă identificată de studiu, având în vedere evoluţia demografică, este criza de personal militar. Armatele profesioniste întâmpină deja dificultăţi în atingerea efectivelor necesare, ceea ce va determina o regândire fundamentală a modelului de funcţionare a acestora.

Automatizarea şi inteligenţa artificială (artificial intelligence - AI) sunt, de asemenea, printre tendinţele subliniate de studiu. AI va juca un rol central în eficienţa operaţională a forţelor de apărare, iar automatizarea are potenţialul de a creşte viteza şi eficienţa forţelor armate, însă liderii din domeniu analizează atent beneficiile integrării acestor tehnologii, în raport cu implicaţiile etice şi cu riscurile legate de dependenţa de furnizori externi de tehnologie.

Totodată, spaţiul cosmic devine un nou câmp de luptă, arată studiul. Sateliţii sunt deja critici pentru comunicaţii şi identificarea ţintelor, astfel că, în lipsa dezvoltării unor capabilităţi spaţiale proprii, forţele armate europene sunt expuse unor vulnerabilităţi semnificative în conflictele contemporane.

Studiul atrage atenţia că lanţurile critice de aprovizionare devin, tot mai clar, o chestiune de securitate naţională, mai ales în cazul semiconductorilor şi al metalelor sau mineralelor rare, şi cu atât mai mult atunci când sursele de aprovizionare sunt concentrate în regiuni care pot deveni instabile sau ostile.

O altă tendinţă subliniată de studiu este necesitatea ca societatea să preia o responsabilitate mai mare în apărarea naţională - de la securitatea digitală personală, la utilizarea gândirii critice pentru combaterea activă a dezinformării.

„Actualul context geopolitic şi incertitudinile majore, care nu se mai manifestă doar pe termen scurt, creează nevoia identificării unor soluţii capabile să răspundă pe termen lung nevoilor de securitate şi de rezilienţă a statelor. Tranziţia către infrastructura cu dublă utilizare (militară şi civilă) se remarcă drept o astfel de soluţie, abordată ca o direcţie strategică la nivel european, cu multiple beneficii pentru state, cetăţeni şi actorii economici. Companiile care privesc această evoluţie nu doar ca pe o adaptare necesară, ci ca pe o oportunitate, aliniindu-se acestor standarde şi integrându-se în lanţurile valorice strategice, pot accesa finanţări consistente pentru proiecte de anvergură şi pot genera avantaje competitive durabile, cu impact semnificativ în economie, iar studiul oferă câteva sugestii în acest sens”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

Studiul analizează patru scenarii posibile pentru 2040, care iau calcul diverse niveluri de integrare europeană (versus suveranitatea naţională) şi diverse tipuri de domenii de conflict - convenţionale versus noi (cibernetic, spaţial) - şi formulează recomandări pentru fiecare categorie de actori. Indiferent de scenariul care se va materializa, factorii de decizie ar trebui să construiască structuri instituţionale flexibile, care să permită acţiunea atât la nivel naţional, cât şi european, coordonat, şi care să asigure faptul că deciziile de apărare respectă valorile democratice şi sunt transparente, indică studiul. De asemenea, companiile europene ar trebui să investească în sisteme adaptabile şi să identifice dependenţele de furnizori străini, explorând extinderea în domenii precum producţia de drone, comunicaţii securizate sau sisteme de ţintire bazate pe AI. Iar în ceea ce priveşte forţele armate, acestea ar trebui să se pregătească şi pentru ameninţări hibride.

„România este bine poziţionată pentru a beneficia de contextul actual, care oferă companiilor acces la un mix de finanţare format din granturi, împrumuturi la costuri reduse şi scheme de garanţii - SAFE (Security Action for Europe), fonduri pentru cercetare şi inovare, precum EDF (European Defence Fund), programe de achiziţii şi dezvoltare industrială, precum EDIRPA (European Defence Industry Reinforcement through common Procurement Act), ASAP (Act in Support of Ammunition Production) şi EDIP (European Defence Industry Programme), completate de finanţările BEI (Banca Europeană de Investiţii) şi de garanţiile InvestEU. În ansamblu, această arhitectură financiară reduce costul capitalului, diminuează riscurile investiţionale şi creşte atractivitatea proiectelor, facilitând extinderea, inovarea şi integrarea companiilor în lanţurile valorice europene strategice”, a declarat Alin Chitu, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte România, Liderul serviciilor de consultanţă pentru sectorul apărării.

Studiul utilizează o metodologie complexă de modelare a scenariilor bazată pe un proces amplu care combină interviuri cu experţi din domeniul apărării şi al sectorului public cu analiza a 90 de factori de influenţă de ordin social, tehnologic, economic, de mediu şi politic.