Studiu MKOR şi ALCEDO: 1 din 5 fermieri au irigaţii, iar jumătate plănuiesc investiţii până în 2028

Seceta a devenit principala provocare a agriculturii moderne, iar ţara noastră se află într-un punct de inflexiune, în care adaptarea la schimbările climatice nu mai este o opţiune, ci o condiţie esenţială pentru supravieţuire şi profitabilitate, conform studiului studiului „Fermier în 2026: Priorităţi, Provocări şi Perspective”, realizat de MKOR la comanda ALCEDO.

Cercetarea, desfăşurată în septembrie 2025 pe un eşantion reprezentativ de 250 de persoane de decizie din ferme care gestionează minimum 100 de hectare, arată că majoritatea au început deja implementarea unor măsuri strategice de adaptare, prioritizând rezilienţa şi investiţiile în tehnologie.

Factorii climatici extremi, în special seceta, domină topul provocărilor cu care se confruntă cultivatorii. Fenomenele climatice extreme sunt percepute ca fiind cu 30% mai critice decât provocările financiare tradiţionale, cum ar fi costul inputurilor sau presiunea preţurilor la vânzare.

Semnalul este clar: fermierii nu mai tratează clima drept o variabilă ocazională, ci ca pe o constantă de business în jurul căreia trebuie să planifice strategic.

Radu Voinea, Director General ALCEDO, a declat că: „Studiul confirmă ceea ce vedem zilnic în câmp: fermierul modern a devenit un manager de risc, iar clima este variabila principală. Deciziile nu se mai iau doar pe baza tradiţiei, ci pe date, rezilienţă şi tehnologie. Rolul nostru la ALCEDO este să fim parteneri strategici în această tranziţie, oferind nu doar inputuri, ci soluţii integrate - de la hibrizi adaptaţi la secetă, până la consultanţă agronomică personalizată, şi facilitarea accesului la finanţare. Succesul în agricultura de mâine depinde de capacitatea de a transforma provocările climatice în oportunităţi de eficientizare.”

Reacţia fermierilor la presiunea tot mai mare a schimbărilor climatice este deja vizibilă în practică: 73% dintre agricultori şi-au diversificat culturile pentru a diminua riscurile, 71% au introdus soiuri rezistente la secetă sau la variaţiile climatice, iar 63% au redus suprafaţa cultivată, preferând să producă mai puţin, dar mai sigur.

Peste jumătate (54%) au apelat la soluţii financiare (credite, cooperative, compensări cu cereale) pentru a susţine aceste transformări. În schimb, investiţiile în irigaţii şi tehnologii pentru conservarea apei rămân limitate: doar 37% au implementat astfel de măsuri în infrastructură.

În planurile de dezvoltare pentru perioada 2026-2028, direcţia este clară: 86% dintre respondenţi au planuri de investiţii, iar acestea se concentrează pe tehnologizare şi extindere. Investiţiile în echipamente şi tehnologii agricole noi sunt primele pe listă (66%), urmate de achiziţia (63%) sau arendarea (50%) de noi terenuri.

Deşi dotările de bază precum echipamentele de tratament (85%) şi spaţiile de depozitare (74%) sunt larg răspândite, infrastructura modernă este încă la început. Doar 23% dintre fermele analizate deţin sisteme de irigaţii automatizate şi doar 21% folosesc sisteme digitale de monitorizare.

Conştientizarea acestui deficit este însă ridicată. Pentru perioada 2026-2028, investiţiile în sisteme de irigaţii şi conservarea apei reprezintă o prioritate pentru aproape jumătate dintre fermieri (48%), confirmând că agricultura performantă nu mai poate fi făcută fără un management controlat al apei şi al resurselor.

Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR a afirmat că: „Datele din studiu ne transmit un mesaj clar: clima nu mai e o variabilă cu care să negociezi, ci o constantă în jurul căreia trebuie să-ţi construieşti întregul business agricol. Faptul că aproape jumătate dintre fermieri au în plan să investească în sisteme de irigaţii sau tehnologii de conservarea apei, deşi doar un 23% le au acum, arată că există o conştientizare acută a riscului, dar şi o nevoie urgentă de soluţii concrete. Mă bucur să văd că jucătorii importanţi din agribusiness înţeleg valoarea informaţiilor din teren şi a percepţiilor fermierilor - pentru că cele mai bune decizii se iau în mod informat, acolo unde realitatea şi datele se întâlnesc.”

Deşi fermele cu suprafeţe de 100-299 ha sunt cele mai răspândite (67%), studiul arată că fermele medii (300-999 ha, 28%) se remarcă printr-un ritm mai alert de adaptare şi investiţii.

Fermele medii combină resursele necesare investiţiilor cu agilitatea implementării deciziilor, fără birocraţia specifică operaţiunilor foarte mari. Acest segment reacţionează rapid la schimbările climatice şi de piaţă şi poate fi considerat un indicator relevant al tendinţelor viitoare în agricultura performantă din România.