Studiu The Tax Institute: Salariaţii din România plătesc de până la 7 ori mai mult decât alţi contribuabili pentru aceleaşi venituri

Cel mai recent studiu lansat de The Tax Institute, sub titlul "Reforma Impozitării Veniturilor Personale. Sarcina fiscală în funcţie de cât, nu de cum câştigăm", relevă anomalii substanţiale în legislaţia fiscală autohtonă, potrivit economica.net. Materialul, realizat de profesionişti cu experienţă în domeniu, propune mai multe schimbări legislative astfel încât impozitarea veniturilor să nu mai difere atât de mult în funcţie de sursa lor ci să depindă mai ales de suma încasată, conform aceleiaşi surse.

Într-un exemplu cât se poate de concludent, cei de la The Tax Institute, iniţiativă a consultantului şi avocatului Gabriel Biriş, arată că există situaţii în care, pentru aceleaşi venituri, persoane care obţin banii din surse diferite duc o sarcină fiscală şi de 7 ori diferită, precizează economica.net. Mai concret, în funcţie de sursa veniturilor, pentru o sumă de 10.000 de lei, povara fiscală variază de la doar 6% la 41,5% din brut, salariaţii fiind în mod cert dezavantajaţi, adaugă aceeaşi sursă. Iată exemplul celor de de la The Tax Institute, potrivit economica.net.:

- un salariat cu venit brut de 10.000 lei pe lună suportă o sarcină fiscală totală (impozit pe venit + CAS + CASS) de 41,5% din venitul brut.

- un contribuabil cu venituri identice, structurate prin drepturi de proprietate intelectuală, suportă o sarcină fiscală totală de aproximativ 6%. Diferenţa este de 35,5 puncte procentuale

- sarcina fiscală pe salariu este de aproape 7 ori mai mare decât cea pe venitul din drepturi de autor (calculul detaliat al SFT de 6% este prezentat la secţiunea 1.3; calculul de 41,5% la secţiunea 1.1).

- un asociat unic al unei microîntreprinderi cu cifra de afaceri de 120.000 lei pe an şi cheltuieli reale minime poate ajunge la o sarcină fiscală efectivă de 1-3%.

În preambulul lucrării, The Tax Institute arată, folosind inclusiv concluzii ale unor instituţii de prestigiu ca FMI şi Banca Mondială, că sistemul de impozitare a veniturilor din România este profund inechitabil şi chiar ineficient din perspectiva colectării la buget.

„Sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice din România generează costuri structurale - sub forma erodării bazei de impunere, a arbitrajului fiscal între forme juridice şi a unei sarcini administrative disproporţionate - care depăşesc, potrivit datelor disponibile, costurile previzibile ale unei reforme coerente”, arată materialul sursă, potrivit economica.net.

Această constatare este susţinută de evaluările instituţiilor internaţionale, subliniază economica.net. Fondul Monetar Internaţional a estimat, în cadrul asistenţei tehnice acordate României în 2025, că un pachet de reformă fiscală coerent poate genera venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din PIB,3 iar Consiliul Executiv al FMI a subliniat, în noiembrie 2025, necesitatea unei reforme fiscale orientate spre mobilizarea veniturilor şi îmbunătăţirea echităţii, menţinând totodată stimulentele pentru muncă şi atractivitatea pentru investiţii de capital, conform economica.net.

Tot FMI a constatat, în 2023, că modificările fiscale ad-hoc, adoptate ca răspuns la nevoi bugetare urgente, creează incertitudine şi subminează capacitatea contribuabililor şi a companiilor de a planifica, iar Comisia Europeană a identificat mediul fiscal şi de reglementare volatil ca un factor care frânează investiţiile în România, potrivit economica.net. Banca Mondială a documentat, în raportul elaborat pentru Ministerul Finanţelor, disparităţile semnificative ale ratelor efective de impozitare între formele de organizare juridică, confirmând existenţa unui arbitraj fiscal structural, arată aceeaşi sursă.

„Prin urmare, costul menţinerii sistemului actual nu este doar o apreciere de oportunitate, ci o concluzie susţinută conjugat de date bugetare şi de evaluările instituţionale ale FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.”, constată specialiştii The Tax Institute, potrivit economica.net.

• Legislaţie fiscală „fragmentată, inechitabilă şi instabilă”. Cum se folosesc unii de legislaţie pentru a plăti mai puţin decât ar fi cazul. PFA şi cei cu veniturile din chirii, în fruntea listei

Una dintre concluziile principale este că legislaţia fiscală din România este fragmentată, incehitabilă şi instabilă, în fond daunătoare atât pentru contribuabili cât şi pentru bugetul statului, mai puţin pentru cei care folosesc hibele legislative pentru a plăti mai puţin decât ar fi cazul, conform economica.net. The Tax Institute, potrivit economica.net, subliniază următoarele argumente care susţin această concluzie:

- titlurile IV şi V din Codul fiscal - cele care reglementează impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi contribuţiile sociale obligatorii - au suferit peste 470 de modificări în ultimii 10 ani, echivalentul a aproape 4 modificări pe lună, fiecare lună, fără întrerupere.

- doar cota de impozitare a dividendelor s-a schimbat de 7 ori în 22 de ani (5%, 10%, 16%, 5%, 8%, 10%, 16%).

- baza de calcul a CASS pentru veniturile din activităţi independente s-a modificat de 5 ori în 8 ani (2018-2026).

- regimul CASS pentru pensii s-a modificat de 7 ori în 10 ani, trecând de la impozitare, la scutire, la plata de la bugetul de stat, la scutire completă şi din nou la impozitare, cu praguri diferite la fiecare iteraţie.

- Această instabilitate structurală face imposibilă orice planificare financiară, atât pentru contribuabili, cât şi pentru bugetul public.

Aceeaşi legislaţie stimulează şi formele de arbitraj prin card categorii largi de contribuabili reuşesc să plătească mai puţin decât ar trebui, precizează economica.net. Exemple în acest sens sunt cei cu venituri din chirii sau PFA-uri, dar şi firmele mici, conform economica.net. Cifrele indicate de The Tax Institute, potrivit economica.net, sunt următoarele:

- 72% dintre persoanele fizice autorizate declară venituri medii nete de 380 lei/lună - sub nivelul pragului de sărăcie, pentru activităţi prestate de profesionişti (consultanţi, IT-işti, arhitecţi, contabili).

- 82% dintre proprietarii care declară venituri din închiriere raportează venituri medii de 160 euro/lună - într-o piaţă în care chiria medie a unui apartament cu două camere în Bucureşti depăşeşte 500 euro.

- 40,7% din cele 702.691 de microîntreprinderi cu cifra de afaceri sub 100.000 euro declară pierderi egale cu cifra de afaceri - adică un nivel al cheltuielilor dublu faţă de venituri, ceea ce, pentru o companie funcţională, este matematic imposibil fără o componentă semnificativă de cheltuieli personale ale asociatului.

• Cum putem ajunge la o impozitare echitabilă

The Tax Institute vine şi cu o serie de propuneri care ar duce la îmbunătăţirea cadrului fiscal în ceea ce priveşte veniturile personale, potrivit economica.net.

- Păstrarea sistemului de impunere cu cotă unică, dar revenirea la cota unică de impozit de 16%, pentru toate tipurile de venit.

- Păstrarea actualului sistem de DP pentru veniturile din salarii şi introducerea aceluiaşi sistem de DP şi pentru veniturile din pensii, dar la nivelul maxim al DP pentru a reduce impactul asupra pensiilor mici şi foarte mici.

- Plafonarea bazei de calcul al CAS la 6 SM/lună (72 SM/an), pe suma veniturilor din muncă (venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală, veniturile din contracte sportive).

- Pentru veniturile de natură salarială şi pensii, DP scăzută şi din baza de calcul al CASS, nu numai a impozitului pe venit.

- Cota individuală de CAS stabilită la 21,7% iar cea de CASS la 8,8%.

- Calcularea contribuţiei la Pilonul II pe venitul brut integral, fără plafon, deoarece aceasta alimentează conturi individuale private şi nu generează obligaţii pentru bugetul public.

- Plafonarea bazei de calcul al CASS la 6 SM/lună (72 SM/an), pe suma tuturor veniturilor, inclusiv din pensii.

- Scăderea CASS din baza de calcul al IV, pentru toate veniturile.

- Eliminarea dublei impuneri a veniturilor din dividende, luând în considerare şi impozitul pe profit plătit de compania care distribuie dividendul, astfel încât impozitul pe profit + impozitul pe dividende să fie egal cu 16%.

- Eliminarea impozitului pe venitul obţinut din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal şi înlocuirea cu impozit pe câştigul din transferul unor astfel de bunuri.

- Transparentizarea în scop fiscal a profiturilor nedistribuite din companii aflate în jurisdicţii unde impozitul pe profit este mai mic de 10%, pentru a descuraja erodarea bazei de impunere în România.

- Asimilarea cheltuielilor făcute de companii în favoarea acţionarilor cu veniturile din dividende sau chiar cu veniturile de natură salarială, în scopul descurajării acestor practici.

- Impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate prin introducerea unui „moment zero” conform soluţiei prezentate anterior.

- Renunţarea la impozitul pe venitul microîntreprinderilor şi asimilarea câştigurilor acestor entităţi cu veniturile din activităţi independente, ţinând cont şi de propunerea de la pct. 10.

- Extinderea la maxim posibil a plăţii impozitului pe venit, a CAS şi CASS prin reţinere la sursă de către plătitorul de venituri.

- Regularizarea IV, CAS şi CASS - în limita plafoanelor, prin intermediul declaraţiei unice.