USR face zece propuneri pentru "debaronizarea" justiţiei şi întărirea luptei împotriva corupţiei

USR formulează zece propuneri pentru "debaronizarea" justiţiei şi întărirea luptei împotriva corupţiei.

Acestea vizează: egalitatea magistraţilor în faţa legii; reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); continuitatea completurilor de judecată; protejarea magistraţilor - avertizori de integritate; cariera magistratului şi funcţiile de conducere; delegări, detaşări şi ocuparea posturilor vacante; Inspecţia Judiciară şi echilibrul puterilor; transparenţa repartizării dosarelor; evitarea prescripţiei şi a tergiversărilor; limitarea puterilor excesive ale procurorilor-şefi.

"Propunem revenirea competenţei de investigare a infracţiunilor de corupţie din justiţie la Direcţia Naţională Anticorupţie, conform regulii competenţei după materie. Celelalte infracţiuni vor fi anchetate de unităţile de parchet specializate în acele tipuri de infracţiuni. După desfiinţarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reuşit să combată corupţia din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimişi în judecată numai pentru fapte de corupţie, în medie, cca 10 magistraţi în fiecare an", conform unui comunicat transmis, luni, de USR.

O altă propunere vizează alegerea membrilor CSM de către toţi magistraţii, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanţe (ex: pentru reprezentanţii judecătoriilor vor vota toţi judecătorii, indiferent de instanţa la care activează; la fel pentru celelalte instanţe), precum şi creşterea normei de reprezentare pentru judecătorii şi tribunale, unde se află majoritatea magistraţilor.

A treia propunere vizează întărirea principiului continuităţii completurilor prin: eliminarea repartizării dosarelor către magistraţi care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza; condiţionarea delegărilor, detaşărilor, transferurilor şi promovărilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepţii strict şi clar definite.

Totodată, se introduce posibilitatea expresă ca magistraţii să fie avertizori de integritate.

USR mai menţionează că promovarea la instanţele superioare trebuie să se facă, de regulă, prin concursuri directe pe post, şi să fie efectivă.

"Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege şi corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări şi detaşări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistraţii dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceştia nu mai sunt dependenţi de cei care i-au delegat/detaşat", se arată în comunicat.

Totodată, preşedinţii instanţelor vor fi aleşi de judecătorii instanţei respective, nu desemnaţi de CSM. Membrii colegiilor de conducere (în afara celor de drept) vor fi aleşi de adunările generale ale magistraţilor. Toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral şi motivat, sub sancţiunea nulităţii. Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. De asemenea, preşedintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea preşedintelui ICCJ, ca o expresie a legitimităţii sale date de votul popular şi a rolului de garant al respectării Constituţiei şi al bunei funcţionări a autorităţilor publice.

Evaluarea activităţii se va face pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de plângeri admise pentru tergiversarea în mod culpabil a procesului. Preşedintele ICCJ trebuie evaluat la rândul său pentru activitatea managerială.

Conform unei alte propuneri, delegările şi detaşările trebuie limitate strict. Astfel, este interzisă detaşarea la CSM; sunt permise doar detaşările către alte instituţii, pentru maximum 6 luni; sunt interzise delegările/detaşările succesive pe acelaşi post.

Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare va fi numit printr-o procedură în trei paşi: concurs organizat de o comisie tehnică; aviz conform al CSM; numire de către preşedintele României, cu posibilitatea de a refuza motivat.

"Pentru a asigura încrederea publicului în justiţie, se propune şi efectuarea unui audit independent privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor, cu publicarea concluziilor. Cazurile tot mai dese în care sunt dezvăluite situaţii de eludare a regulilor de repartizare aleatorie a dosarelor impun o verificare urgentă şi obiectivă a acestor aspecte", transmite USR.

Pentru evitarea prescripţiei răspunderii penale şi a tergiversărilor proceselor, USR propune: majorarea termenului de prescripţie specială cu încă jumătate din termenul general; clarificarea regimului infracţiunilor unice cu mai multe acte materiale; termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii ultimului act material, nu de la data săvârşirii ultimului act; întărirea plângerii împotriva tergiversării procesului şi a duratei excesive.

"Propunem, în acord cu Avizul Comisiei de la Veneţia nr. 1105/2022, eliminarea posibilităţii procurorului general, a procurorului-şef DNA şi DIICOT de a invalida discreţionar actele tuturor procurorilor din subordine, nu doar a celor direct subordonaţi. Concentrarea unei asemenea puteri într-o funcţie numită politic este incompatibilă cu independenţa justiţiei şi poate fi folosită pentru a influenţa în mod nelegitim unele anchete penale", se mai arată în comunicat.