România se confruntă, în prezent, cu un dezechilibru major între cerinţele impuse mediului privat şi responsabilitatea statului în aplicarea propriilor reguli. Aurel Varga, preşedintele Comisiei pentru Mediu din cadrul Senatului, atrage atenţia că implementarea Green Deal-ului european este blocată de incoerenţă legislativă, birocraţie şi lipsa unei viziuni unitare la nivel guvernamental.
”Este destul de complicat în România la momentul de faţă. Avem Green Deal la nivel european, ceea ce presupune o schimbare legislativă permanentă şi, cumva, avem o balanţă care nu e echitabilă. Pe de o parte avem companiile private, cărora statul le cere constant să se conformeze. Pe cealaltă parte, avem statul, care nu se conformează. Dacă acele companii private nu îşi fac treaba, atunci ele sunt penalizate. Dacă statul nu îşi face treaba şi plăteşte sancţiuni către Comisia Europeană, nu întreabă nimeni”, a declarat Varga.
Oficialul a criticat şi lipsa unui sistem coerent de urmărire a strategiilor şi obiectivelor adoptate de autorităţi.
”Marea problemă la stat este că, de fiecare dată când ai o problemă, ai câte o strategie. Nimeni nu verifică îndeplinirea ţintelor şi zonelor de parcurs. Legislaţia nu ţine pasul cu inovaţia, ceea ce este o problemă pentru economie”, a subliniat preşedintele Comisiei pentru Mediu.
În opinia sa, soluţia ar fi crearea unui cadru legislativ unitar pentru domeniul de mediu, care să sprijine antreprenorii şi să reducă blocajele administrative. ”Este nevoie de unificarea legislaţiei de mediu sau, cel puţin, de o corelare care să vină în sprijinul antreprenorilor. Vrem dezvoltare economică în România. Avem o problemă cu politicile stabile, cu coerenţa şi avem nevoie de acest lucru”, a precizat Varga.
Senatorul atrage atenţia că birocraţia excesivă şi procedurile greoaie îngreunează derularea proiectelor economice. ”Dacă vrem să dezvoltăm un proiect de orice fel în România, dai de diverse probleme care îţi îngroapă timpul, precum urbanism, mediu şi altele. Asta înseamnă că se pierd bani. Din punctul meu de vedere, o legislaţie adaptată pe zona de mediu este foarte importantă şi trebuie structurată cu un Cod principal de Mediu şi cu revenire pe legi individuale”, a afirmat acesta.
Varga a menţionat şi un exemplu de bună practică: Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), care, potrivit acestuia, funcţionează eficient pe componenta de garanţie, însă necesită completarea lanţului circular prin dezvoltarea capacităţilor de reciclare.
”Un exemplu de succes pe zona de mediu în România este SGR-ul. Avem partea de garanţie, care funcţionează foarte bine. Pe economie circulară trebuie să închidem bucla. Prin SGR avem partea de colectare, dar trebuie să ne gândim şi la partea de reciclare şi apoi la partea de reintroducere a produsului în sistem. Trebuie să găsim soluţii clare pentru a închide circuitul. Asta înseamnă sustenabilitate într-un domeniu”, a explicat el.
Totodată, Varga a avertizat că România riscă să-şi piardă competitivitatea economică dacă nu susţine industria locală de reciclare. ”În momentul de faţă este mult mai ieftin să aduci material reciclabil din Asia decât să îl iei de la o companie românească. Firmele care produc ambalaje se vor duce către Asia. Este important mediul, dar trebuie să ne gândim şi la economia românească şi să găsim un echilibru”, a declarat Aurel Varga.
În final, preşedintele Comisiei pentru Mediu a subliniat că principala piedică în calea modernizării rămâne rezistenţa sistemului birocratic la reforme.
”Cea mai mare problemă a companiilor româneşti este că statul este reticent la schimbare, iar această schimbare se face cu foarte mare efort. Când vrei să iniţiezi o schimbare legislativă, vei vedea puncte de vedere diferite de la ministere, instituţii şi alte părţi”, a conchis acesta.
Opinia Cititorului