Stabilitatea şi sustenabilitatea unei afaceri nu înseamnă că vorbim despre un singur sau acelaşi lucru, a susţinut Dragoş Tuţă, preşedintele şi fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii în România.
Domnia sa a precizat: "Avem oameni de afaceri total imorali care n-au fost prinşi niciodată şi acuzaţi. Sunt stabili, sunt foarte bine, sunt bogaţi pe generaţii întregi. Stabilitatea nu înseamnă sustenabilitate. Sustenabilitatea e un pic mai mult decât stabilitate. (...) Vă recomand să învăţaţi. E foarte mult, învăţ şi eu zilnic şi mai am de învăţat extrem de mult. Şi nu uitaţi, sustenabilitatea este o ştiinţă. Este o ştiinţă foarte apropiată cu contabilitatea financiară. Doar că aici vorbim în general de date nefinanciare care sunt multe, că de aia raportul ăla financiar de 30 de pagini s-a transformat într-un document de 110 pagini. Dar sunt multe date pe care istoric vorbind le-am ignorat. Inclusiv profesorii care ne-au predat sau ne-au învăţat sau ne-au inspirat atunci când vorbim de management şi economie le-au ignorat, deoarece nu ştiau de ele. Nu s-au preocupat nici de poluare, nici de exploatarea oamenilor prin forme mai mici, nici de alte lucruri, cum ar fi izolarea unor societăţi prin monoindustrie şi aşa mai departe. Nu s-au preocupat. Nu e nimeni vinovat că am ajuns aici astfel încât să-l arătăm cu degetul şi să spunem «nenorocitul ăsta ne-a făcut ca acuma să avem nevoie de rapoarte de sustenabilitate». Nu, noi toţi am făcut asta. Aşa am înţeles economia, aşa am înţeles să facem profit eludând nişte costuri. Deci e normal ca, atunci când veţi fi mai sustenabili, să vă scadă pe termen scurt profitul pentru că vă asumaţi nişte costuri pe care înainte nu vi le asumaţi. Nu le-am luat în calcul şi nu doar dumneavoastră, toţi şi eu cu business-ul pe care îl conduc, cu asociaţia pe care o conduc. (...) Dar trebuie să aflaţi ce este în spatele acestei ştiinţe, mai ales că pe baza raportului de sustenabilitate antreprenorii iau decizii şi fac investiţii sau schimbă procese de business astfel încât companiile pe care le condus să fie sustenabile. Un raport de sustenabilitate nu face pe nimeni mai mult sau mai puţin sustenabil. Este un document care le permite oamenilor de afaceri să ia decizii”.
Preşedintele Ambasadei Sustenabilităţii a mai spus că antreprenorii trebuie să devină conştienţi de ce înseamnă actuala criză climatică şi a menţionat că pe baza monitorizării empirice făcută de el în ultimele şase luni au loc zilnic fenomene climatice severe în minimum trei locuri de pe Glob.
"De asta am ajuns să vorbim noi astăzi şi în ultimii ani despre sustenabilitate. Europa a făcut revoluţie industrială, dar tot Europa a făcut şi revoluţia în modelul economic sustenabil. Şi, din perspectiva asta pot să înţeleg că pentru unii e cam mult de învăţat. E greu, mai ales dacă te-ai te-ai obişnuit cu un sistem în care nu trebuia să fii transparent. Nu trebuia să spui nici cât poluezi, nici cum îţi tratezi angajaţii, nici ce relaţie ai cu furnizorii tăi, (...) dar aşa s-a făcut business până acum. Ceea ce pot să vă spun din cei 14 ani de experienţă lucraţi non stop doar în acest domeniu al sustenabilităţii în afaceri este că cine nu învaţă, va rămâne în urmă şi necompetitiv”, a spus Dragoş Tuţă.
El a amintit şi despre Green Deal, dar şi despre obiectivele pe care sunt obligate companiile să le publice odată cu raportarea nefinanciară: "Avem un Green Deal care dă nişte măsuri într-o situaţie de criză climatică şi care le dă companiilor nişte reguli în care să joace, reguli care au fost amânate deocamdată. De ce? Cred că ne dăm seama că sunt interese. Cineva nu-şi doreşte energie electrică verde. Cineva îşi doreşte în continuare să folosim combustibili fosili. De ce? Dacă ne uităm foarte puţin în jur, ne dăm seama. Nu-i atât de greu să ne dăm seama. Sunt şi alţii care sunt mai la mijloc şi care zic că nu au chef să înveţe şi nici să schimbe modul de funcţionare a afacerii. Ei spun: «Mi-e greu acuma, uite, pe termen scurt, ca să investesc, să fac raportul ăla, trebuie să angajez 20 de oameni. Contează c-o să vină CEC Bank sau alte bănci şi o să mă finanţeze mai ieftin sau mai mult? Nu, lasă. Merge şi aşa. Mă opresc.» Să ştiţi că nu mai merge şi aşa. Sustenabilitatea apare acum într-un downsize. Dacă ne uităm la toate revoluţiile, inclusiv acea industrială, putem să vedem că apare o excitaţie, se formează o mână de oameni care vin şi susţin. E o creştere, o descreştere, după care urmează o creştere exponenţială. Asta înseamnă că, de această dată sustenabilitatea este mult mai bine aşezată, inclusiv partea de legislaţie, investiţii, percepţie şi partea de educaţie”.
Dragoş Tuţă a mai spus că directiva Omnibus prin care Comisia Europeană doreşte simplificarea standardelor de raportare este curioasă pentru momentul actual, dar ea nu trebuie să reprezinte un motiv pentru care companiile n-ar trebui să mai fie transparente şi n-ar trebui să raporteze.
"Această ştiinţă a managementului sustenabil, care e exprimată inclusiv prin instrumente gen raportare de sustenabilitate este o ştiinţă nouă care se dezvoltă cu o viteză ameţitoare. De asta şi vedem standard peste standard, modificări, noutăţi, pentru că e o ştiinţă de acelaşi nivel sau poate chiar mai complex precum contabilitatea financiar-bancară. Acolo noi nu ne mai punem întrebări pentru că ştim ce înseamnă să măsurăm şi să raportăm. Aici ne punem şi e normal să fie nevoie inclusiv de resurse umane şi financiare noi. De ce? Pentru că acest instrument presupune transparenţă”, a concluzionat Dragoş Tuţă.
Opinia Cititorului