English
Într-un context naţional în care decizia de digitalizare, conectivitate şi interoperabilitate este privită de cei mai mulţi antreprenori ca o chestie facultativă, monitorizarea, măsurarea şi interpretarea datelor reprezintă adevărate obligaţii pentru companii, avertizează Alexandru Cojocaru, Services Director în cadrul firmei Schneider Electric.
Alexandru Cojocaru a precizat: "Este o discrepanţă foarte mare între ceea ce noi vorbim aici şi ritmul cu care se transformă în practică direcţiile, strategiile şi necesităţile de digitalizare asupra a cărora noi agreăm, ritm care este foarte lent. Vorbim despre o lentoare extraordinar de mare şi nu ne rămâne decât să sperăm că, cu fiecare astfel de eveniment şi cu fiecare mesaj pe care îl transmitem în sensul acesta, vom genera schimbarea şi decizia. Noi credem că există mai multe cauzele privind această lentoare, întârziere în implementarea digitalizării. În primul rând, dacă nu eşti conectat, dacă nu măsori şi nu ai imaginea oglindei instalaţiei tale practic nu ai ce să eficientizezi nu poţi să eficientizezi ceva ce nu cunoşti. De aceea credem că o cauză esenţială a acestei lentori este o anumită confuzie existentă în piaţă, fie în zona publică, fie în zona privată - să ştiţi că se întâlneşte în ambele zone - între ceea ce este obligatoriu şi ceea ce este facultativ, opţional. Trăim încă cu impresia că această decizie de digitalizare, de conectivitate, de interoperabilitate este ceva opţional. O mare confuzie. Mulţi dintre noi percepem deja că vine un tsunami digital. Vom trăi în mijlocul datelor şi de aceea nu mai este o opţiune monitorizarea, măsurarea, interpretarea rezultatelor acestor date, ci este o obligaţie”.
Reprezentantul Schneider Electric a mai spus că sustenabilitatea este esenţială într-un business pentru că arată capacitatea unei companii de a crea valoare în timp fără a compromite resursele viitoare, şi că nu este vorba doar despre mediu, ci şi despre cum funcţionează o afacere, despre cum producem, despre cum consumăm, despre cum relaţionăm cu comunitatea, despre cum ne adaptăm schimbărilor.
Alexandru Cojocaru a punctat: "Aş menţiona câteva motive pentru care Schneider Electric are sustenabilitatea ca direcţie strategică şi prima dintre ele este presiunea operaţională. Costurile cu energia au crescut cu 40% în Europa în ultimii trei ani. Cauzele sunt ineficienţa proceselor, pierderile de energie, lipsa de automatizare. La polul opus este sustenabilitatea ca optimizare, adică exact opusul acestor cauze şi anume control mai mult, eficienţă mai multă, automatizare mai multă. Un alt motiv sigur că sunt schimbările legislative. Apoi este clar că pentru orice companie accesarea de finanţări depinde într-o mare măsură de măsurile sustenabile pe care le implementează. Nu în ultimul rând, este vorba de piaţă şi de angajaţi. 80% dintre consumatori preferă branduri sustenabile. 70% dintre angajaţi preferă angajatorii care au implementat deja un ESG planning foarte clar în companie. Ce rezultă de aici? Nu mai vorbim despre sustenabilitate ca un avantaj competitiv, ci mai mult, este un criteriu de selecţie, este ceva de care depinde reuşita business-ului nostru”.
În acest context, reprezentantul Schneider Electric a prezentat şi portofoliul de soluţii şi platforme care răspunde acestor nevoi, soluţii dezvoltate de companii respectivă.
Alexandru Cojocaru a menţionat: "EcoStruxure este prima dintre ele, o platformă care monitorizează şi optimizează consumurile, fie că vorbim de clădiri comerciale, fie că vorbim de industrii cu până la 30%. Resource Adviser este o altă platformă care selectează şi prelucrează datele ESG şi facilitează raportarea pentru cerinţele legislaţiei în domeniu. Zeigo este o platformă care pune faţă în faţă companiile cu producătorii de energie regenerabilă, facilitându-le companiilor accesul mult mai uşor la PPA-uri; mai mult decât atât realizând prin dashboarduri specifice un planing de decarbonizare între 10 şi 30 de ani cu până la 90%”.
Reprezentantul Schneider Electric a mai spus că, după cum se poate observa, astăzi sunt cunoscute nevoile, există şi soluţii, dar lipseşte decizia, nu doar în zona publică ci şi în zona privată.
"Sunt industrii unde pierderea în cazul unui shutdown, în cazul unei opriri intempestive a instalaţiei este de la zeci de mii euro pe oră până la sute de mii euro pe oră. Şi cu toate acestea când mergem cu propuneri pentru consultanţă, pentru diagnoza instalaţiei la un moment dat apar amânări, apar evaluări ale bugetului. «Domnule, stai un pic că-i cam scump». Vorbim de câteva mii de euro câteodată. Pentru noi este halucinant la acele instalaţii că nu e cel mai grav lucru că se pot opri. Sunt lucruri şi mai grave până acolo. Faptul că nu se poate evalua performanţa lor în lipsa unei măsurări la un moment dat şi cu toate astea apar amânări, apar întârzieri, apar alte priorităţi, lucru care pentru noi e extrem de surprinzător”, a adăugat Alexandru Cojocaru.
El a mai arătat că, deşi România este stat-membru al Uniunii Europene, mentenanţa este diferită faţă de statele aflate în vestul continentului. "Această mentenanţă nu mai este decât digitală astăzi. Conceptul de mentelanţă preventivă este considerat de fapt întreţinerea anuală sau periodică a echipamentului respectiv. Astăzi în ţările din vestul Europei mentenanţa este digitală sau deloc. Ce înseamnă asta? Echipamentul este conectat, parametrii sunt urmăriţi permanent, se emit rapoarte de diagnoză cu o anumită frecvenţă şi de alarme, mai mult şi de recomandări pentru respectivul beneficiar. Mentenanţa nu se mai face ciclic, ci la nevoie, adică personalizat. Asta este direcţia spre care mergem, doar că încă suntem departe de de statusul respectiv”, a punctat Alexandru Cojocaru.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului