Cum s-a transformat Pentagonul în cel mai mare club de golf al lumii

Când vine vorba de securitatea naţională a Statelor Unite, ar fi de aşteptat ca fiecare dolar al Pentagonului să fie direcţionat către apărare, tehnologie şi sprijin direct pentru soldaţi. Realitatea dezvăluită de raportul întocmit de Biroul de Responsabilitate al Guvernului SUA (GAO - Government Accountability Office), document analizat de presa americană, este una ilară: armata americană pare să se transforme în cea mai mare echipă de golf a lumii decât să continuie să fie cea mai de temut forţă militară globală.

Potrivit raportului GAO, Pentagonul deţine nu mai puţin de 144 de terenuri de golf în întreaga lume, iar renovarea a doar cinci dintre acestea a costat contribuabilii americani 200 milioane dolari. Nu vorbim despre baze militare modernizate, despre echipamente de ultimă generaţie sau despre infrastructură critică reparată, ci despre gazon perfect tuns şi despre gropi umplute cu nisip alb, întreţinute cu bani smulşi din buzunarele americanilor.

În aceste condiţii, devine inevitabilă întrebarea: armata SUA se pregăteşte pentru război sau pentru un turneu sportiv exclusivist?

Realitatea este că, potrivit raportului GAO, bugetul anual al Departamentului Apărării, care a atins 824,5 miliarde de dolari în 2024 şi se apropie de un trilion, seamănă mai mult cu o sursă inepuizabilă de risipă şi abuzuri decât cu o garanţie a securităţii naţionale. În timp ce dobânzile la datoria publică americană au depăşit pentru prima dată bugetul militar, ajungând la 1,02 trilioane dolari anual, Pentagonul continuă să funcţioneze fără să fi trecut vreodată cu bine de un audit financiar complet.

Presa de peste Ocean arată că Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a încercat să dea semnale de disciplină, anulând contracte şi programe în valoare de 580 milioane dolari pentru iniţiative de diversitate şi decarbonizare şi tăind alte 5,1 miliarde dolari alocaţi iniţial pentru consultanţă şi servicii neesenţiale. Experţii financiari de la Washington susţin însă că asemenea măsuri par firimituri în faţa unui mecanism uriaş care de decenii şi-a extins activitatea dincolo de „misiunea letală”, ajungând să gestioneze de la magazine alimentare şi grădiniţe până la mori de vânt, fabrici de carne uscată şi, desigur, terenuri de golf.

De altfel, senatorul Tom Coburn avertiza, încă din anul 2012, într-un raport intitulat „Departamentul Totului”, că Pentagonul îşi pierde focusul, iar astăzi exemplele confirmă afirmaţiile congresmenului american.

Supraclasificarea, un alt flagel, face imposibilă transparenţa, ascunzând fraude şi risipă sub pretextul securităţii. În 2024 au fost confirmate fraude de 2,4 miliarde de dolari, dar GAO avertizează că este doar o fracţiune din expunerea reală. Dacă s-ar preveni măcar 1% din fraude, Pentagonul ar putea economisi sute de milioane în decurs de un deceniu. În loc de asta, instituţia continuă să cheltuie iraţional, mai ales la sfârşitul anului fiscal, când mentalitatea „foloseşte banii sau îi pierzi” explodează.

Potrivit raportului GAO, în septembrie 2024 Pentagonul a cheltuit 79,1 miliarde de dolari, dar recordul a fost atins în ultimele cinci zile ale anului trecut când au fost cheltuiţi 33,1 miliarde dolari, ceea ce înseamnă mai mult decât bugetul de apărare al Israelului pentru întreg anul 2023, buget care s-a ridicat la 28 miliarde dolari.

Sursa citată menţionează că această goană după cheltuieli inutile este dublată de o practică legislativă păguboasă: fiecare ramură militară întocmeşte o „listă de dorinţe” cu priorităţi nefinanţate, care pentru anul 2025 însumează 30,8 miliarde dolari, în timp ce Congresul adaugă pe ascuns „creşteri bugetare” de cel puţin 22,7 miliarde dolari, fără să-şi asume public responsabilitatea. La acestea se adaugă cheltuieli de călătorie necontrolate, cu peste 11.000 de tranzacţii făcute în cazinouri, baruri, cluburi de noapte şi aplicaţii mobile, în valoare de peste 500.000 de dolari, şi milioane de tranzacţii, în total 1,2 miliarde, care nu au fost niciodată verificate pentru fraudă.

Un alt punct nevralgic este faptul că Pentagonul este suprataxat pentru aproape orice. Potrivit presei americane, fostul negociator Shy Assad a arătat în mai 2023 că Pentagonul a fost suprataxat pentru pentru armele în valoare de 23,5 miliarde dolari trimise în februarie 2022 Ucrainei. Raportul GAO oferă însă şi un exemplul grotesc: Forţele Aeriene americane au plătit aproape un milion de dolari în plus pentru piese banale, dintre care dozatoarele de săpun au fost achiziţionate cu adaosuri comerciale de 7.943%. Mai mult, pandemia a adâncit haosul. Mii de militari concediaţi pentru că au refuzat vaccinul COVID urmează să fie reintegraţi cu toate soldele şi beneficiile restante, costurile putând ajunge la sute de milioane dolari. În paralel, un fond COVID de 1 miliard destinat stocurilor medicale a fost redirecţionat către fabricarea de uniforme şi piese de avion, iar alte zeci de milioane s-au dus pe Wi-Fi, vopsea şi echipamente de sală.

Raportul GAO mai arată că, dincolo de graniţele SUA, banii contribuabililor americani finanţează chiar rivali strategici. Sute de milioane de dolari au „contribuit la progresele tehnologice şi la modernizarea militară a Chinei”, potrivit unui audit al unei comisii a Camerei Reprezentanţilor care a studiat cheltuielile făcute în statul asiatic. Auditul respectiv arată că un profesor, care a primit cel puţin 7,8 milioane de dolari din SUA pentru a cerceta hidrogenul metalic, a acceptat ulterior un post la Academia Chineză de Ştiinţe, iar cercetările sale sunt implementate de instituţia care proiectează focoase nucleare pentru guvernul chinez. În total, au fost identificate 9.000 de proiecte de cercetare ale Pentagonului, elaborate în colaborare cu persoane afiliate guvernului chinez.

Când vine vorba despre echipamente militare, tabloul ce reiese din raportul GAO e dramatic: peste 7 miliarde de dolari în armament au fost abandonate în Afganistan, iar în Ucraina 59% din armele trimise nu pot fi contabilizate, pentru că nu pot fi găsite. Este vorba despre dispariţia unor arme şi echipamente militare în valoare de aproape un miliard dolari. Documentul citat arată că în acest timp Pentagonul a amânat întreţinerea clădirilor militare, mentenanţă a cărei valoare se ridică la 271 miliarde dolari. Mai mult, achiziţiile externe de 5,2 miliarde dolari anual nu sunt evaluate dacă ajută sau dăunează industriei americane, iar 28 de acorduri internaţionale sunt reînnoite fără due diligence. În paralel, Pentagonul primeşte 1,8 miliarde dolari pentru inteligenţă artificială, dar nu ştie nici cum va folosi tehnologia, nici ce poziţii va înlocui. Şi, peste toate, programul F-35, cel mai scump din istorie, va costa în final peste 2 trilioane dolari, deşim potrivit raportului GAO, avioanele sunt operaţionale doar în 55% din cazuri, faţă de 90% cât fusese prevăzut.

Toate aceste exemple nu sunt simple derapaje punctuale, ci semnele unei boli sistemice: un departament obez financiar, lipsit de control, mai preocupat de lux şi de politică internă decât de apărarea naţională.

În acest context, iniţiativa preşedintelui Trump de a redenumi Pentagonul din „Departamentul Apărării” în „Departamentul de Război” pare mai degrabă un act de sinceritate brutală decât o simplă retorică. Trump a spus că numele vechi „avea un sunet mai puternic” şi că SUA trebuie să recunoască atât partea ofensivă, cât şi cea defensivă a armatei. Criticii avertizează că o asemenea etichetă ar putea face războiul mai probabil, dar adevărul este că SUA a fost aproape permanent în război după 1945, fără să mai declare oficial unul.

În concluzie, se poate spune că, potrivit raportului GAO, astăzi „Departamentul Apărării” nu apără nimic, ci se scaldă în risipă şi lux, în timp ce soldaţii sunt trimişi în conflicte interminabile şi datoria naţională sufocă economia americanp. Din acest unghi, imaginea Pentagonului ca o uriaşă echipă de golf întreţinută din banii contribuabililor nu mai este o simplă ironie, ci o descriere fidelă a unei instituţii care şi-a pierdut busola.