DS: Italia pregăteşte terenul pentru revenirea la energia nucleară după 40 de ani de la Cernobîl

La patruzeci de ani de când dezastrul de la Cernobîl a împrăştiat radiaţii în toată Europa şi a determinat Italia să renunţe la energia nucleară, guvernul prim-ministrului Giorgia Meloni pregăteşte terenul pentru revenirea la această sursă de energie, în contextul în care ţara se străduieşte să-şi consolideze securitatea energetică, informează Daily Sabah.

Guvernul mizează pe o nouă generaţie de italieni care privesc energia nucleară ca pe o sursă de electricitate cu emisii reduse de carbon, un instrument de combatere a schimbărilor climatice şi o modalitate de a consolida aprovizionarea stabilă cu energie în contextul şocurilor provocate de războaiele din Ucraina şi Iran, potrivit sursei citate.

De asemenea, se mizează pe faptul că un astfel de sprijin va atenua opiniile italienilor care au trăit accidentul nuclear din 1986, care încă privesc energia atomică prin prisma riscului şi a dezastrului şi care au respins de două ori energia nucleară în cadrul referendumurilor naţionale, conform publicaţiei.

Săptămâna viitoare, se aşteaptă ca Parlamentul să aprobe legislaţia propusă de guvern, care stabileşte un cadru juridic pentru tehnologiile nucleare de nouă generaţie, informează sursa citată.

Guvernul ar avea apoi la dispoziţie 12 luni pentru a elabora decrete de punere în aplicare privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranţă, gestionarea deşeurilor şi amplasarea centralelor, potrivit sursei.

„Datoria guvernului în acest moment este de a crea condiţiile necesare pentru ca cei care vor decide în cele din urmă cu privire la instalaţii să poată face acest lucru”, a declarat Gilberto Pichetto Fratin, ministrul mediului şi securităţii energetice, într-un interviu acordat Associated Press înaintea votului.

Dezbaterea din Italia are loc în contextul în care mai multe ţări europene, printre care Franţa şi Polonia, îşi extind sau urmăresc dezvoltarea energiei nucleare pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică şi obiectivele climatice, însă, spre deosebire de acestea, Italia încearcă să reconstruiască o industrie pe care alegătorii au desfiinţat-o cu zeci de ani în urmă, informează sursa citată.

Italia a fost cândva printre pionierii energiei nucleare din Europa, conform publicaţiei. Patru reactoare au funcţionat până când un referendum din 1987 a pus efectiv capăt programului nuclear al ţării, în urma accidentului de la Cernobîl, informează sursa citată.

O altă încercare de a relansa energia nucleară a eşuat după dezastrul de la Fukushima din Japonia, din 2011, când aproximativ 94% dintre alegători s-au opus planurilor de construire a unor noi reactoare, iar ca urmare, schimbarea de direcţie a Italiei ar marca una dintre cele mai ambiţioase schimbări de curs din domeniul energetic la nivel european, conform publicaţiei.

Guvernul condus de Meloni susţine ideea conform căreia creşterea cererii de energie electrică, obiectivele climatice şi preocupările legate de securitatea energetică în urma invaziei Rusiei în Ucraina justifică reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al Italiei, informează sursa citată.

Pichetto Fratin a afirmat că cererea de energie electrică ar putea creşte cu cel puţin 30% în aproximativ un deceniu şi necesită un mix mai diversificat de surse de energie decât doar sursele regenerabile, potrivit sursei.

În loc să reînvie marile centrale din trecut, guvernul se concentrează pe reactoarele modulare mici (SMR) şi pe alte tehnologii avansate care, potrivit susţinătorilor, ar putea fi mai sigure, mai flexibile şi mai rapide de construit, conform publicaţiei.

„Vorbim despre a treia generaţie avansată (de energie nucleară), mult mai adaptată nevoilor actuale, mult mai sigură datorită dimensiunilor reduse şi a duratelor de construcţie foarte scurte”, a spus Pichetto Fratin, informează sursa citată.

Obiectivul Italiei de a reveni la energia nucleară face parte dintr-o tendinţă globală a ţărilor de a relansa opţiunile nucleare, susţinută de îmbunătăţiri constante ale tehnologiei, inclusiv mai multe caracteristici de siguranţă şi reducerea costurilor de construcţie şi exploatare a reactoarelor, informează sursa citată.

Contrastul nu îi scapă Vivianei Cruciani, care supraveghează dezafectarea instalaţiilor nucleare la centrala administrată de compania de stat Sogin, conform publicaţiei.

Aceasta a declarat că există o generaţie care a venit imediat după Cernobîl şi care încă priveşte energia nucleară doar prin prisma accidentului de la Cernobîl, informează sursa citată.

Cruciani a adăugat că există o altă generaţie, mult mai tânără, care este entuziastă în privinţa energiei nucleare şi chiar regretă că ţara nu a făcut încă niciun progres în direcţia revenirii la această tehnologie, potrivit sursei.

Un sondaj realizat în iunie 2026 de firma de cercetare Only Numbers a arătat că aproximativ 55% dintre italieni susţin centralele nucleare de nouă generaţie, conform publicaţiei.

Michele Governatori, consilier principal pe probleme energetice la grupul de reflecţie în ceea ce priveşte clima şi energia ECCO, a afirmat că sprijinul este mai vizibil în rândul tinerilor italieni, informează sursa citată.

Criticii pun la îndoială aspectele economice, Governatori a spus că, dacă se foloseşte energia nucleară ca soluţie de rezervă, costurile medii ale energiei devin devastatoare şi, din păcate, aceasta nu reprezintă un complement bun pentru energiile regenerabile şi nu este ieftină, potrivit sursei.

Pichetto Fratin a recunoscut că energia nucleară nu este o soluţie pe termen scurt la preţurile ridicate ale energiei electrice şi a afirmat că energia nucleară nu reduce facturile consumatorilor astăzi, însă energia nucleară de mâine poate contribui la reducerea acestora, conform publicaţiei.