Dumitru Chisăliţă (AEI): România, campioana europeană a scumpirii motorinei

În ultimele şapte zile, preţul mediu al motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5%, cea mai mare creştere dintre ţările europene analizate, se arată într-o analiză semnată de Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI . Mai mult decât în Croaţia, unde creşterea a fost de 7,4%, decât în Spania, cu 4,7%, Polonia, cu 3,9%, sau Bulgaria, cu numai 2,3%.

Explicaţia simplă ar fi că motorina s-a scumpit pe pieţele internaţionale. Într-adevăr, cotaţia motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o singură săptămână. Numai că această explicaţie nu este suficientă.

Dacă toate statele europene cumpără petrol şi produse petroliere de pe aceeaşi piaţă regională, de ce România a transferat creşterea la pompă mai repede şi mai puternic decât aproape toate celelalte ţări?

Mai ales că România are o structură de aprovizionare care, teoretic, ar trebui să-i ofere o protecţie mai bună. Dintre ţările analizate, România are cea mai mare contribuţie a ţiţeiului extras intern. Ungaria ajunge la 12%, Croaţia la 8%, Italia la 7%, iar Polonia şi Germania la numai 2%. Multe state nu mai extrag practic deloc ţiţei.

Cu toate acestea, motorina s-a scumpit în România mai mult decât în ţări dependente aproape integral de importuri.

Irlanda, care îşi acoperă aproximativ 91% din consum prin import direct de motorină, a înregistrat chiar o scădere de 0,2%. Estonia şi Letonia, dependente practic integral de motorina importată, au avut creşteri de numai 2,5%, respectiv 2,1%. În Germania, unde dependenţa externă totală este de aproximativ 98%, preţul a crescut cu numai 1%.

Ungaria, care are o structură de aprovizionare relativ apropiată de România - 12% ţiţei intern, 66% motorină produsă din ţiţei importat şi 22% import direct - nu a înregistrat nicio creştere a preţului mediu la pompă.

Aşadar, nu dependenţa de import explică recordul României.

Când creşte cotaţia, motorina din rezervoare devine instantaneu „motorină scumpă”

Brentul a scăzut în ultimele şapte zile cu aproximativ 0,5%. În schimb, motorina mediteraneeană a crescut cu 11,86%, pe fondul deficitului regional, al problemelor logistice şi al tensiunilor din piaţa produselor rafinate.

Se spune că preţul motorinei nu este determinat de costul istoric al ţiţeiului, ci de costul de înlocuire al produsului, cât ar costa motorina dacă ar trebui cumpărată astăzi. Această regulă poate fi justificată comercial, dar devine profund discutabilă atunci când este aplicată într-un singur sens.

Motorina aflată astăzi în rafinării, depozite şi benzinării nu a fost produsă din ţiţei cumpărat la preţul de astăzi. O parte provine din ţiţei achiziţionat cu săptămâni în urmă, la cotaţii mai mici.

Motorina la 10,65 lei/l, coincidenţă mare de interese între stat şi benzinari?

Dacă, potrivit evoluţiei cotaţiilor internaţionale, cursului valutar, taxelor şi costurilor logistice, un nivel maximal justificabil ar fi de aproximativ 10,20 lei/l, conform calculelor AEI, apare o diferenţă de circa 0,45 lei/l care trebuie explicată. Această diferenţă poate proveni din:

* modul in care se transmit mai rapid scumpirile şi se întârzie ieftinirile;

* anticiparea unor noi intervenţii ale statului, a se vedea reducerea accizei;

* menţinerea deliberată a preţului într-o zonă care avantajează simultan companiile şi bugetul public.

Ultima ipoteză - existenţa unui interes comun între stat şi benzinari - este posibilă teoretic. Ceea ce poate fi demonstrat este însă o evidentă coincidenţă de interese pe termen scurt.

Cu toate acestea, creşterea cotaţiei internaţionale este introdusă aproape imediat în preţul la pompă.

Când cotaţiile scad, ni se explică faptul că există stocuri cumpărate scump, întârzieri logistice şi un ciclu de rafinare care durează. Când cotaţiile cresc, stocurile vechi, ciclul de rafinare şi întârzierile dispar brusc din explicaţii.

Scumpirea circulă cu viteza internetului. Ieftinirea vine cu viteza cisternei.

Cât câştigă statul din cei 30 de bani suplimentari

La un TVA de 21%, partea de TVA inclusă în diferenţa de 0,45 lei/l este:

Prin urmare, statul încasează suplimentar 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut, respectiv cca 186 mil lei/lună dacă se păstrează preţul de azi.

Explicaţia fiscală este totuşi contraproductivă pe termen mediu pentru Guvern

Chiar dacă statul câştigă 7,8 bani suplimentar din TVA pentru fiecare litru, scumpirea motorinei:

* măreşte costul transportului;

* se transmite în preţul alimentelor şi al bunurilor;

* alimentează inflaţia;

* creşte cheltuielile instituţiilor publice;

* reduce profitabilitatea companiilor;

* frânează consumul şi investiţiile;

* poate diminua încasările din alte taxe.

Statul poate câştiga câteva zeci de milioane de lei din TVA-ul carburanţilor, dar poate pierde mult mai mult prin încetinirea economiei şi prin creşterea generală a preţurilor.

Dar daca Guvernul este preocupat doar de termenul scurt lucrurile se schimbă total

Din perspectiva preocupărilor pe termen scurt, un preţ mai mare al motorinei poate părea convenabil:

1. TVA-ul se încasează imediat Fiecare scumpire produce automat venituri bugetare, fără introducerea oficială a unei taxe noi.

2. Costul politic este transferat benzinăriilor. Guvernul poate susţine că preţurile sunt stabilite de piaţă, în timp ce bugetul beneficiază de pe urma lor.

3. Se evită reducerea imediată a taxelor. O scădere a TVA sau a accizei ar produce un efect negativ direct şi vizibil asupra veniturilor bugetare.

4. Se pot anunţa ulterior măsuri de „sprijin”. Statul încasează mai mult în perioada de scumpire, după care poate returna o parte limitată sub forma reducerii accizei sau a ajutoarelor pentru anumite categorii, obţinând şi un avantaj de imagine.

5. Deficitul este cosmetizat marginal. Veniturile suplimentare din TVA ajută execuţia bugetară pe termen foarte scurt, chiar dacă nu rezolvă problema structurală.

Acesta poate deveni un mecanism politic foarte convenabil, statul tolerează preţul ridicat, încasează mai mult, iar ulterior prezintă restituirea unei părţi din banii suplimentari drept măsură de protejare a populaţiei.

Piaţă europeană la scumpire, piaţă românească la ieftinire

Creşterea cu 11,86% a motorinei mediteraneene explică existenţa unei presiuni asupra preţurilor. Nu explică însă de ce România a ajuns la o creştere de 7,5%, în timp ce Ungaria a rămas la 0%, Germania la 1%, Bulgaria la 2,3%, iar Italia a înregistrat o scădere de 4%.

Cifrele arată că România nu este cea mai expusă ţară la importul direct de motorină. Dimpotrivă, are producţie internă de ţiţei, rafinării importante şi o pondere relativ redusă a importului net de produs finit.

Şi totuşi, România a devenit campioana scumpirii.

Aceasta este adevărata problemă, în România, orice creştere internaţională este tratată imediat ca o obligaţie de majorare a preţului, iar orice scădere este prezentată ca o posibilitate care trebuie analizată.

Avem ţiţei românesc, rafinării în România şi cca. 22% import direct net de motorină la pompă. Dar plătim de parcă fiecare litru ar fi adus în ultima clipă, cu cisterna, de la cea mai scumpă sursă din lume.