Partidul lui Trump a pierdut alegerile: ce câştigă România?

Ce câştigă România în privinţa trupelor americane?

În octombrie 2025, Pentagonul a încheiat rotaţia unei brigăzi americane staţionate în mare parte în România. Ministerul Apărării a anunţat atunci că în ţară rămân aproximativ 1.000 de militari americani. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a calculat că Pentagonul a redus efectivele americane din România aproape la jumătate.

Congresul a răspuns în decembrie 2025, prin legea anuală a apărării. Este legea prin care Congresul stabileşte regulile şi limitele activităţii Pentagonului. Banii îi dau legile anuale de cheltuieli. Prin legea apărării, Congresul interzice Pentagonului să ţină în Europa mai puţin de 76.000 de militari mai mult de 45 de zile, dacă nu justifică reducerea în faţa Congresului. Ambele partide au votat legea, iar majoritatea din Congres era republicană. Doi republicani, preşedinţii comisiilor pentru apărare Roger Wicker şi Mike Rogers, au criticat public retragerea brigăzii din România.

Victoria democraţilor schimbă puţin pentru trupele din România, din două motive. Primul este că pragul de 76.000 de militari exista deja şi fusese votat de ambele partide. Al doilea este că pragul priveşte Europa în total, nu România. În decembrie 2025, în Europa erau staţionaţi aproximativ 85.000 de militari americani. La efectivul raportat în decembrie 2025, diferenţa faţă de pragul legal era de aproximativ 9.000 de militari. Pragul priveşte numărul total de militari din Europa, nu repartizarea lor între state. Proiectele noii legi a apărării, H.R. 8800 şi S. 4784, prelungesc pragul şi pentru 2027.

Schimbarea reală priveşte comisiile Congresului. Democraţii le vor conduce şi vor hotărî ce audieri cer Pentagonului şi ce documente îi solicită.

Ce valoare mai are oferta României de a plăti o parte din costurile trupelor americane?

România s-a oferit să împartă cu Statele Unite costurile operaţiunilor militare americane de pe teritoriul ei, după cum a relatat presa. Preşedintele Nicuşor Dan şi ministrul de Externe, Dan Neculăescu, au confirmat oferta, dar nu i-au făcut publică valoarea. Elbridge Colby, subsecretarul pentru politici al Pentagonului, a pregătit planul de reducere a trupelor americane din Europa. El vizitează Bucureştiul la 4 noiembrie, cum a anunţat ministrul Apărării, Radu Oprea.

S-ar putea crede că România plăteşte pentru ceva ce Congresul protejează deja. Nu este aşa. Congresul protejează numărul total de militari din Europa. Locul în care stau aceşti militari îl hotărăşte Pentagonul, adică administraţia Trump. Oferta României se adresează celui care ia decizia, iar alegerile nu au schimbat cine ia această decizie.

Investiţia de aproximativ patru miliarde de euro în baza Mihail Kogălniceanu este un proiect separat de această ofertă. Pentagonul hotărăşte câţi militari americani vor sta acolo. Congresul hotărăşte dacă dă bani pentru construcţiile americane din bază.

Ce se schimbă pentru Ucraina şi Marea Neagră?

Pentru România, sprijinul american pentru Ucraina contează, pentru că Rusia poartă războiul la graniţa României şi în Marea Neagră. Statele Unite cumpără armament pentru Ucraina printr-un program numit Ukraine Security Assistance Initiative. Legea apărării din decembrie 2025 prevede pentru acest program 400 de milioane de dolari pe an. Pentru acelaşi program, pachetul votat în 2024 cuprindea aproape 14 miliarde de dolari.

Democraţii vor să crească ajutorul. O lege separată pentru Ucraina intră în vigoare împotriva voinţei lui Trump numai dacă două treimi din fiecare cameră o votează. În Camera Reprezentanţilor, aceasta ar cere voturile a câteva zeci de republicani. În iunie 2026, numai 18 republicani din Camera Reprezentanţilor au votat un proiect de ajutor pentru Ucraina.

Calea principală a democraţilor este alta. Ei pot pune ajutorul în legea anuală a apărării, care autorizează programele Pentagonului, sau în legile anuale de cheltuieli, care dau banii. Trump le poate respinge prin veto şi pe acestea. Dacă respinge legea apărării, respinge toate regulile anuale ale Pentagonului. Dacă respinge o lege de cheltuieli, opreşte banii pentru instituţiile pe care legea le finanţează. Pe aceeaşi cale, democraţii pot pune şi sancţiuni noi împotriva Rusiei.

Ce nu se schimbă: Visa Waiver şi tarifele

Departamentul pentru Securitate Internă a scos România din programul Visa Waiver la 2 mai 2025. Visa Waiver este programul prin care cetăţenii unor state intră în Statele Unite fără viză. Decizia a fost administrativă. Congresul poate vota o lege care să includă România în program. Senatorii Durbin, Shaheen şi Wicker au propus o asemenea lege încă din 2023. Legea ar intra însă în vigoare împotriva voinţei lui Trump numai cu două treimi din voturi, pe care democraţii nu le au. Fără o asemenea lege, readmiterea României depinde de administraţia Trump.

Tarifele vamale asupra exporturilor româneşti nu se schimbă nici ele prin alegeri. Uniunea Europeană negociază cu Washingtonul în numele României. Curtea Supremă a anulat la 20 februarie 2026 tarifele impuse de Trump în temeiul legii privind urgenţele economice, în cauza Learning Resources contra Trump. Tarifele rămase se sprijină pe legi mai vechi, prin care Congresul i-a dat preşedintelui puterea de a impune tarife. Congresul poate retrage această putere numai printr-o lege nouă, care trece de vetoul lui Trump numai cu două treimi din voturi.

Ce înseamnă rezultatul pentru Bucureşti?

De la 3 ianuarie 2027, Trump păstrează comanda armatei şi conducerea diplomaţiei, dar pierde controlul asupra banilor, numirilor şi legilor noi. Deciziile care contează cel mai mult pentru România rămân la Casa Albă şi la Pentagon: câţi militari americani stau în ţară, readmiterea în Visa Waiver şi tarifele. Prin Congres, România câştigă o cale pentru ajutorul destinat Ucrainei, o şansă pentru sancţiuni mai dure împotriva Rusiei şi o supraveghere mai strictă a Pentagonului. Pragul militarilor americani din Europa îl câştigase deja, înainte de alegeri. Bucureştiul negociază în continuare cu administraţia Trump. Congresul democrat devine al doilea interlocutor al României la Washington, dar nu îl înlocuieşte pe primul.

Citeşte Trump pierde Congresul, dar păstrează politica mondială

Citeşte Ce se schimbă în SUA după victoria democraţilor?