UE ŞI PARLAMENTUL EUROPEAN AU DECRETAT: Băncile falimentare vor putea fi salvate cu banii deponenţilor negarantaţi

VERONICA PLĂCINTESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Băncile falimentare vor putea fi salvate cu banii deponenţilor negarantaţi

Statele membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns, miercuri noapte, la un acord privind salvarea băncilor falimentare prin bail-in, adică prin folosirea banilor deponenţilor cu sume de peste 100.000 euro, anunţă Financial Times.

Înţelegerea la care au ajuns oficialii europeni prevede, totodată, ca guvernele să îşi păstreze în continuare posibilitatea de a interveni pentru a salva băncile de la colaps (bail-out - salvarea băncilor prin taxele şi impozitele plătite de contribuabili), însă doar în situaţii excepţionale, precizează publicaţia britanică.

Gunnar Hokmark, negociatorul principal din partea Parlamentului European, a declarat: "Avem acum un sistem de recapitalizare puternic, care trimite un mesaj clar că acţionarii băncilor şi creditorii vor fi cei care vor suporta pierderile, nu contribuabilii. În acelaşi timp, am stabilit, de asemenea, reguli clare pentru gestionarea cazurilor excepţionale, cum ar fi situaţia în care stabilitatea financiară globală ar fi pusă în pericol".

Noile reguli urmează să se aplice în UE din 2015, în timp ce prevederile vizând implicarea creditorilor cu prioritate la plată vor deveni active din 2016, cu doi ani mai devreme decât luau iniţial în calcul miniştrii europeni de finanţe.

"Cu noile reguli, cheltuielile publice masive pentru salvarea unor bănci vor deveni în sfârşit o practică a trecutului", a declarat comisarul UE responsabil de reforme, Michel Barnier.

Întrebarea care se pune în acest context este: cu ce preţ vine această noutate? "În ambele cazuri, vorbim de banii cetăţenilor; la bail-out se iau din taxele plătite de ei la stat, la bail-in, după se trece de creditori, se confiscă economiile deponenţilor din bancă", ne-a spus analistul Călin Rechea.

Alin Iacob: "Nu ştiu dacă bail-in-ul este o soluţie perfectă, dar este mult mai bună decât bail-out"

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), consideră că atât timp cât posibila confiscare din depozite vizează pe acei clienţi care au sume de peste 100.000 euro, nu ar trebui să ne facem griji. Domnia sa ne-a declarat: "Bail-in nu înseamnă salvarea băncilor cu banii deponenţilor.

Din perspectiva mea, banii deponenţilor garantaţi nu sunt afectaţi de bail-in. Am mai auzit undeva că bail-in ar însemna confiscarea banilor tuturor deponenţilor, dar nu este aşa. Garanţia de 100.000 euro se aplică atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice. Aceşti deponenţi nu au motiv pentru care să îşi facă griji. În rest, bail-in vizează, spre deosebire de bail-out, care presupune aruncarea răspunderii şi responsabilităţii suportării eşecurilor bancare către plătitorii de taxe şi impozite, ca cei sacrificaţi să fie cei în relaţia cu banca respectivă, angajaţii, acţionarii. Bail-in este o filosifie de moralitate: plătesc cei aflaţi în zona de relaţie a băncii, iar deponenţii cu sume negarantate sunt doar unii din cei care plătesc. Eu nu m-aş alarma deloc din cauza acestei veşti. Nu ştiu dacă bail-in-ul este o soluţie perfectă, dar este mult mai bună decât bail-out.

Pentru utilizatorul român de servicii financiare, cel mai important ar fi, lăsând la o parte uniunea bancară, respectarea regulamentelor europene, care, din păcate, cam şchiopătează în România, în ceea ce priveşte implementarea şi respectarea lor.

Peste 99% din depozitele din România sunt garantate. Vorbim de nişte sume care nu sunt relevante. Or fi câţiva care au griji, dar majoritatea oamenilor sunt în limita extrem de decentă a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar - FGDB. De fapt, această decenţă dată de plafonul de 100.000 euro se datorează faptului că suntem membri ai Uniunii Europene.

Dacă ne-am uita retrospectiv în istorie, la începutul anilor 2000 pragul de garantare era de câteva mii de dolari, iar înainte de aderare, dacă nu mă înşel, era de 20.000 euro. Suntem o ţară săracă, dacă privim în comparaţie cu media europeană, aşa că nu avem motive să ne facem griji. Discuţia care îi priveşte pe deponenţii negarantaţi, în România, este o problemă care aproape nu există".

Dragoş Cabat: "Aderarea sistemului bancar românesc la uniunea bancară europeană este singura noastră şansă"

Sistemul bancar autohton are nevoie de o uniune bancară, altfel nu are şanse de supravieţuire, potrivit analistului financiar Dragoş Cabat. Domnia sa ne-a declarat: "Până la urmă, dacă eşti într-un club, trebuie să fii ca toţi ceilalţi. Nu cred că avem vreo şansă de unii singuri să supravieţuim pe termen lung. Deponenţii români, care au mulţi bani în bănci sunt puţini, doar câteva sute. Restul, cei care au sume mici, care oricum sunt garantate, nu ar avea de ce să se teamă. Sunt foarte puţini oameni care ar putea suferi. Aderarea sistemului bancar românesc la uniunea bancară europeană este singura noastră şansă".

Călin Rechea: "La noi sunt şanse mari să se confişte şi din conturile garantate"

Un bail-in în ţara noastră va afecta şi deponenţii negarantaţi, ne-a transmis analistul Călin Rechea. Potrivit domniei sale, într-adevăr, sunt puţini clienţi care au sume mari în bănci, însă, tocmai pentru că sunt prea puţini şi au sume insuficiente pentru a salva o bancă, există un scenariu potrivit căruia un bail-in ar putea apela inclusiv la banii clienţilor cu sume garantate, de până în 100.000 euro.

Statele UE au convenit să introducă fonduri de lichidare sau taxe corespunzătoare, care să constituie în următorul deceniu rezerve echivalente cu 1% din depozitele garantate, circa 70 de miliarde de euro la nivel comunitar.

Regulile convenite trebuie să asigure cadrul reorganizării sau lichidării la nivel naţional a băncilor cu probleme. Reglementările vor fi aplicate de o autoritate centrală în uniunea bancară a zonei euro - structură aflată încă în stadiu de negociere.

Începând din 2016, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi unii deponenţi vor putea fi forţaţi să contribuie la costurile de reorganizare sau lichidare. Depozitele asigurate până în limita de 100.000 de euro sunt exceptate, iar depozitele persoanelor fizice şi companiilor mici vor fi tratate preferenţial la distribuirea costurilor.

Acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi o parte a deponenţilor trebuie să contribuie cu echivalentul a 8% din pasive înainte ca fondurile de lichidare să fie folosite, însă statele pot lua decizia de a proteja anumiţi creditori dacă primesc acordul Bruxelles-ului.

După implementarea pragului de 8%, intervenţia statelor din fondurile de lichidare este limitată la 5% din pasive şi este condiţionată de aprobarea UE.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Anticiparile din cazul Ciprului se confirma. REACTIA NORMALA AR FI SA NE RETRAGEM CU TOTII BANII DIN BANCI ?!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Trebuie sa remarcam manipularea acestei informații in alte media... Adica trebuie sa fim cuminti ca sa ne bage UE in uniunea bancara si apoi sa fim fericiti ca nu ne iau banii din taxe, ci din conturi!!!! Execrabil! Realitatea e ca ne vor lua banii din conturi!!! Iar Isarescu vorbește ca suntem in urma cu bankingul...domnu guvernator, trezeste-te!!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    In aceeasi reglementare introduceti si adunarea generala a deponentilor care sa-si desemneze reprezentatant in consiliul de administratie al bancii, obligativitatea pt actionarii bancii sa constituie o garantie in favoarea bancii de minim patru ori capitalul subscris, raspunderea bancii centrale...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Depunatorule, o sa uite pe drum toate reglementarile privind protecția depunatorilor...punem pariu?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019
Cabinet de avocatTMPS