Administraţia Trump vrea resetarea apărării SUA; cum se schimbă politica de securitate globală

În cadrul unui eveniment organizat în urmă cu două zile la Washington sub egida Conferinţei de Securitate de la Munchen, vicepreşedintele Statelor Unite, JD Vance, a lansat un avertisment clar: postura de securitate a Americii din ultimele două decenii nu mai este suficientă pentru a face faţă provocărilor emergente din perioada post-2030, potrivit presei americane. Numărul 2 de la Casa Albă susţine că peisajul geopolitic global se transformă într-un mod profund, iar strategia de apărare a SUA trebuie regândită şi modernizată urgent pentru a putea răspunde noilor tipuri de ameninţări.

Vicepreşedintele Vance a subliniat că lumea se îndreaptă spre o structură bipolară, în care adversarii externi folosesc tot mai frecvent lanţurile de aprovizionare ca arme geopolitice. Această fragmentare globală, dublată de dezvoltarea rapidă a unor tehnologii de tip disruptiv precum inteligenţa artificială, armamentul hipersonic şi militarizarea spaţiului, impune o recalibrare strategică fundamentală a apărării occidentale.

Wolfgang Ischinger, fost ambasador german în SUA, l-a întrebat în cadrul evenimentului pe JD Vance dacă administraţia Trump vede în continuare America ca pe o "putere europeană". Răspunsul vicepreşedintelui american a fost clar: "Statele Unite şi Europa fac parte din aceeaşi echipă civilizaţională". Deşi a recunoscut că este adesea perceput ca un "hiper-realist" în politica externă, concentrat pe valoarea tranzacţională a relaţiilor internaţionale, Vance a insistat că legătura dintre SUA şi Europa depăşeşte interesele imediate şi se bazează pe rădăcini culturale şi istorice comune.

Totuşi, el a recunoscut că au existat şi vor exista dezacorduri între cele două maluri ale Atlanticului, însă acestea nu ar trebui să submineze cooperarea strategică. Dimpotrivă, Vance a pledat pentru o colaborare mai profundă în materie de apărare, argumentând că Europa trebuie să-şi asume o parte mai mare din povara securităţii colective. Vicepreşedintele SUA a afirmat că sistemele şi paradigmele de securitate dezvoltate în contextul post-atacurilor din 11 septembrie 200, axate pe contraterorism şi conflicte regionale precum cele din Irak şi Afganistan, sunt învechite şi inadecvate pentru natura noilor ameninţări.

JD Vance a atras atenţia asupra schimbării centrului de greutate al riscurilor globale, menţionând explicit pericolele venite din partea unor state precum China, Rusia şi Iran, dar şi din domenii non-tradiţionale precum războiul cibernetic, AI-ul, spaţiul cosmic, vulnerabilităţile din lanţurile de aprovizionare şi noile tipuri de armament, inclusiv cel nuclear şi hipersonic.

În această nouă eră strategică, administraţia Trump îşi propune să consolideze apărarea naţională şi hemisferică, extinzând cooperarea militară şi economică între SUA şi Canada, a mai spus Vance. În viziunea exprimată de apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump, precum Steve Bannon, viitorul securităţii americane constă într-un "control hemisferic" al întregului continent, de la Arctica până la Canalul Panama, o strategie care ar urma să se concretizeze odată cu stabilizarea Europei de Est, după încetarea conflictului din Ucraina.

În sprijinul acestui obiectiv, Vance a menţionat proiecte ambiţioase precum sistemul de apărare antirachetă "Golden Dome", o iniţiativă care ar putea costa peste 500 miliarde dolari în următoarele două decenii, conform unui raport recent al Biroului pentru Buget al Congresului. În acelaşi timp, experţi precum Arthur Herman susţin ideea unei integrări profunde între SUA şi Canada în domenii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea, sugerând chiar formarea unui "superstat" nord-american capabil să facă faţă provocărilor globale ale deceniilor următoare.

Din cele de mai sus reiese că viitorul securităţii globale va depinde de cooperarea transatlantică, de inovaţia militară şi tehnologică şi, poate, de o redefinire a graniţelor tradiţionale ale alianţelor.