Liderul global al dezvoltatorilor eolieni se luptă pentru supravieţuire după eliminarea subvenţiilor din SUA

Acţiunile companiei daneze Oersted A/S s-au prăbuşit recent cu peste 31% şi au intrat sub pragul la care s-a făcut oferta publică iniţială în 2016 (vezi graficul).

Căderea a urmat anunţului privind majorarea capitalului cu circa 60 de miliarde de coroane daneze (9,4 miliarde de dolari), prin atragerea de fonduri de la acţionarii existenţi. În condiţiile în care cel mai mare acţionar al companiei, statul danez (50,1%), a anunţat deja că participă la majorarea capitalului, analistul Javier Blas de la Bloomberg a subliniat, pe contul său de Twitter, că "trebuie să spunem lucrurilor pe nume, respectiv că asistăm la un bailout guvernamental", un bailout care poate crea tensiuni şi în cadrul coaliţiei guvernamentale.

După cum mai arată Blas, Oersted a ajuns în această situaţie extrem de dificilă deoarece "din punct de vedere istoric, conducerea ei s-a concentrat pe construirea cu orice preţ a capacităţilor eoliene, în loc să se concentreze pe energia eoliană profitabilă".

Profitabilitatea a fost ignorată pe fondul subvenţiilor deosebit de generoase acordate inclusiv de guvernul american, pentru construirea unor parcuri eoliene offshore în largul coastelor de est ale SUA.

Odată cu deciziile recente ale administraţiei Trump de eliminare a subvenţiilor, modelul de afaceri al companiei s-a dovedit nesustenabil, ceea ce este ironic, având în vedere că toate promisiunile din ultimii ani au fost construite în jurul sustenabilităţii.

Rasmus Errboe, directorul executiv al companiei, a declarat că "Oersted şi industria noastră se află într-o situaţie extraordinară, pe fondul evoluţiei negative a pieţei din SUA, alături de provocările macroeconomice şi ale lanţurilor de aprovizionare din ultimii ani".

Compania va organiza o adunare generală extraordinară pe 5 septembrie pentru a aproba distribuirea de titluri de valoare care conferă acţionarilor dreptul de a cumpăra acţiuni suplimentare, potrivit unui comunicat de presă.

În cadrul conferinţei telefonice cu investitorii, directorul Errboe a declarat că nu ştie care este datoria netă a Oersted A/S, declaraţie întâmpinată cu un val de ironii în grupurile de discuţii şi pe Twitter. Probabil că este nevoie de mai multă seriozitate, mai ales că valoarea noii emisiuni de acţiuni reprezintă circa două treimi din valoarea de piaţă a liderului global al dezvoltatorilor eolieni offshore.

Oficialii companiei daneze au acuzat administraţia Trump că le-a distrus modelul de afaceri, după cum scrie Financial Times, care mai citează analişti de la RBC, conform cărora noua emisiune de acţiuni va fi percepută negativ de piaţă, mai ales că o mare parte a fondurilor va fi utilizată pentru acoperirea cerinţelor proiectului Sunrise Wind.

Este această acuzaţie îndreptăţită, dincolo de faptul că nicio companie care se respectă nu ar trebui să-şi facă afaceri dependente de subvenţiile guvernamentale?

Se pare că nu. "Chiar înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, Oersted şi restul industriei se confruntau cu provocarea ratelor ridicate ale dobânzilor şi a perturbărilor lanţului de aprovizionare cauzate de pandemie", conform unei analize Bloomberg, unde se mai arată că "pe măsură ce costurile au crescut în ultimii ani, dezvoltatorul danez a anulat proiecte cheie, a înlocuit conducerea şi a anunţat planuri de redresare care urmăreau să evite emiterea de noi acţiuni".

Agenţia de ştiri americană mai scrie sursa problemelor companiei nu se află doar în SUA, în condiţiile în care "Oersted a demarat un proces de vânzare a parcurilor eoliene terestre din Europa pentru a se concentra asupra energiei eoliene offshore", de pe urma cărora speră să obţină circa 35 de miliarde de coroane până la sfârşitul anului viitor.

Dezvoltatorii de centrale eoliene offshore se confruntă cu probleme grave şi în Germania, unde ultimele două licitaţii de atribuire a unor zone de producţie în Marea Nordului au eşuat, deoarece nu au fost oferite subvenţii.

Cea mai recentă a fost în 6 august 2025, iar revista Offshore scrie că "dezvoltatorii de energie eoliană offshore sunt reticenţi în a se angaja în proiecte mai riscante, fără subvenţii, în contextul creşterii costurilor şi a problemelor legate de lanţul de aprovizionare".

Asociaţia Germană pentru Energie Eoliană Offshore (BWO) a considerat acest rezultat ca fiind un semnal de alarmă şi a solicitat guvernului german să reformeze fundamental structura licitaţiilor, în special prin includerea instrumentelor CfD (contracte pentru diferenţă), care să asigure venituri predictibile.

Pe marginea ştirilor despre Oersted de la Bloomberg şi Financial Times, analistul financiar Brendan Long subliniază pe contul său de Twitter că "Oersted a fost declarată cea mai sustenabilă companie din lume în 2020", însă a dovedit că "depinde existenţial de subvenţii pentru a produce energie nesigură", în condiţiile în care "palele nu pot fi reciclate".

Mai mult, compania "depinde existenţial şi de combustibilii fosili pe care intenţionează să îi înlocuiască", iar toate acestea arată că "întreg ecosistemul de relaţii publice pentru energia verde se prăbuşeşte, dovedindu-se la fel de fragil ca industria pe care o promovează".

Oare cum poate arăta un viitor în care rezilienţa economică depinde de surse de energie deosebit de fragile?