English
Prăbuşirea industriei metalurgice europene, renunţarea la cărbune şi declinul sectorului îngrăşămintelor se văd direct în volumele transportate pe Dunăre, spune Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services.
Domnia sa a afirmat: ”Suntem un barometru al economiei. Cine urmăreşte volumele operate şi transportate de noi are o imagine foarte bună a nivelului macro la care se află economia, chiar europeană, nu numai românească. Pentru că produsele din metalurgie, energie şi chimie, vor, nu vor, trebuie să treacă pe la noi, fiindcă discutăm de volume foarte mari, care nu pot fi transportate decât pe apă. Noi facem nişte statistici pe douăsprezece luni, în care vedem cam aşa: o prăbuşire a industriei metalurgice şi, implicit, a tot ceea ce apare în aval de industria metalurgică până prin anii 2023 - 2024. După care vedem o revenire, dar nu pe bază de materii prime şi producţie, ci pe bază de importuri, în special din China şi Coreea. În zona energetică, a fost abandonat cărbunele, acum începem să vedem reversul, este adevărat, dar nu în ţări din Uniunea Europeană. La fel se întâmplă în chimie, numai că în sens invers - vedem o scădere graduală, deoarece în această industrie mai intervin sancţiunile internaţionale, ale căror efecte încep să se vadă destul de puternic de un an încoace, astfel încât scad cantităţile de îngrăşăminte importate”.
Gabriel Ţecheră a afirmat: ”Problema este lipsa de coerenţă şi de prioritizare la nivelul întregii Europe. Noi am ajuns la concluzia că, din cele trei mărfuri pe care le transportăm - minerale, chimice şi agricole -, precum şi având în vedere cele două tipuri de operaţiuni - transport şi operare portuară -, există două mari surse de volatilitate asupra veniturilor. Odată sunt produsele agricole, a căror volatilitate este de departe cea mai mare şi nu este vorba numai de meteorologie, ci este vorba, inclusiv, de preţurile de pe pieţele internaţionale, care afectează pieţele din zona Dunării. Iar al doilea punct de volatilitate este transportul, pentru că depinzi de nivelul Dunării; în momentul în care nivelul este redus, costurile cresc şi profitabilitatea scade. În aceste condiţii, ne-am stabilit nişte priorităţi”.
• Nu vedem nişte priorităţi clare la nivel european
Potrivit directorului Transport Trade Services, prioritatea principală a fost reducerea volatilităţii. ”Asta nu înseamnă să renunţăm la transport, ci să pui accent pe operare portuară, care este mult mai puţin volatilă; de asemenea, nu renunţăm la produsele agricole, dar punem accent pe minerale şi produse chimice, care sunt mai puţin volatile. Or, asta nu vedem în acest moment la nivel european. Nu vedem o gândire, nu vedem nişte priorităţi clare; de fapt, vedem o serie de priorităţi care vin una după alta şi se bat cap în cap”, a spus Gabriel Ţecheră.
Reprezentantul Transport Trade Services a completat: ”În sectorul energetic am renunţat complet la nuclear, am renunţat complet la cărbune. A venit anul 2026 şi am realizat că suntem într-o criză tocmai pentru că am omorât acele surse de energie. Iar, din punctul de vedere al României, surpriza negativă este că nici măcar Nuclearelectrica nu este susţinută; s-a renunţat pur şi simplu la ajutorul de stat. În loc să existe un focus la nivel european pe nuclear, care ne-ar scoate din multe probleme. Acelaşi lucru pe metalurgie; omori industria, nu mai merge nimic pe Dunăre, pentru ca acum să imporţi tablă chinezească, să faci tancuri, deoarece, între timp, ai ajuns la concluzia că trebuie să te înarmezi accelerat. Argumentul pentru care a fost omorâtă industria metalurgică a fost legat de impactul asupra mediului, iar acum faptul că facem tancuri cu tablă chinezească introduce un risc pe care nu îl aveam: riscul opririi robinetului. Acelaşi lucru se întâmplă în materie de îngrăşăminte. Am omorât industria îngrăşămintelor, în special în România. A fost o lipsă de viziune acolo (...) Peste toate vine războiul din Golf, care pune cruce îngrăşămintelor. Vom vedea la anul ce recoltăm”.
• „Suntem într-o piaţă în care lichiditatea dispare inexorabil, zi de zi, pentru că fondurile de pensii nu au în ce să investească”
Lansarea contrapărţii centrale care să faciliteze vânzările de tip short (n.r. operaţiuni prin care se poate miza pe scăderea preţului unui activ) este singura soluţie care poate duce la creşterea lichidităţii la Bursa de Valori Bucureşti, consideră directorul TTS.
”Suntem într-o piaţă în care lichiditatea dispare inexorabil, zi de zi, pentru că fondurile de pensii nu au în ce să investească (...). Nu există, în momentul acesta, în piaţa românească, o sursă de lichiditate. Într-adevăr, dacă statul ar începe să vândă măcar ceea ce-i prisoseşte, ceea ce este peste 50% (...) dar acestea sunt, după părerea mea, paleative, pentru că, inevitabil, lichiditatea este trasă zi de zi din piaţă. Oricât am lista, oricât am privatiza, singura soluţie rămâne, din păcate, contrapartea centrală. Fără vânzări short, piaţa nu are cum să crească”, a afirmat Gabriel Ţecheră.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
