English
Necesitatea creşterii lichidităţii în piaţa de capital şi a numărului investitorilor de retail, dezvoltarea culturii investiţionale, consolidarea sistemului de pensii private şi listarea companiilor de stat la Bursa de Valori Bucureşti au constituit principalele subiecte de dezbatere la cea de-a cincea ediţie a Forumului Investitorilor, eveniment organizat de Grupul de presă BURSA.
Una din principalele idei a fost că ţara noastră nu poate să aibă o societate stabilă economic, fără o populaţie care să înţeleagă mecanismele investiţionale nu doar teoretic, ci direct, prin participare reală în piaţă. În acest context, Claudiu Năsui, membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor, a declarat: „Avem nevoie de cultură investiţională în România. În America, o proporţie covârşitoare de oameni sunt investitori individuali (de retail), ceea ce le schimbă atitudinea politică şi îi face să înţeleagă mai bine economia. Una este să fii acţionar direct la companii precum Banca Transilvania şi alta este să fii cotizant la un fond de pensii care are şi el acţiuni acolo, unde cineva trebuie să îţi explice periodic că eşti coproprietar. Când eşti investitor direct, simţi când scade sau creşte valoarea acţiunii şi astfel se dezvoltă un alt tip de mentalitate în societate. (...) Degeaba facem cursuri de educaţie financiară dacă nu avem oameni cu bani investiţi pentru a simţi lucrurile din piaţa de capital; în acest caz, educaţia financiară rămâne doar o cunoaştere teoretică”.
Afirmaţia surprinde una dintre marile probleme structurale ale României: o populaţie care consumă discurs economic fără să fie conectată direct la economia reală prin investiţii, într-o ţară în care polarizarea politică şi vulnerabilitatea la manipulare sunt alimentate inclusiv de lipsa experienţei financiare directe.
Mihai Botez, membru în Comisia Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor, a arătat: „Oamenii sunt interesaţi de investiţii la bursă. Retailul a depăşit 300.000 de investitori la bursă şi această masă creşte cu eforturi din partea instituţiilor financiare. Mă uit cât de mult prinde fake news-ul, pentru că oamenii nu sunt foarte familiarizaţi cu mecanismele economice. Când am investit o sumă, ne uităm mai des la ce se întâmplă în piaţă şi deciziile sunt mai raţionale”.
Creşterea accelerată a numărului de investitori de retail a fost unul dintre principalele puncte de optimism ale forumului, însă participanţii au avertizat că România se află încă într-o fază incipientă în comparaţie cu marile economii ale lumii.
Remus Vulpescu, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, a explicat dimensiunea decalajului dintre România şi pieţele dezvoltate: „Acest trend de-abia a început. Suntem acum la peste 300.000, dar asta este probabil puţin peste 1,5% din populaţia României. Vreau să vă spun că procentul de investitori de retail activi este de 15% în China. Dar dacă ne uităm la China, capitalizarea totală a companiilor chinezeşti este peste 60% din Produsul Intern Brut. Dacă ne uităm spre vest, în Statele Unite, peste 60% din populaţia Statelor Unite investeşte în mod activ la bursă. Peste 80, poate spre 90% dintre gospodăriile cu venit mediu şi ridicat din Statele Unite investesc în mod activ la bursă. Asta face două lucruri: le dă prosperitate şi degrevează statul de o mare povară, aceea a protecţiei şi asistenţei sociale. Sigur că aceste conturi de economisire şi investiţii sunt foarte bune. Noi am salutat şi am primit cu mare încredere proiectul contului de investiţii şi economisire lansat recent; este un model european. Acum lăsăm ca autorităţile competente să stabilească ce e mai bine: dacă e mai bine să fie un cont de pensii sau asimilat unui cont de pensii, ori dacă se potriveşte un pic mai bine tinerei generaţii care nu e foarte preocupată de pensie înainte de a fi preocupată de casă, de maşină, de o viaţă bună. Indiferent cum va fi, sunt convins că va contribui la creşterea numărului de investitori de retail”.
Mesajul transmis de directorul general al BVB a fost limpede: fără o explozie a investiţiilor individuale şi fără mutarea economisirii din depozite bancare către piaţa de capital, ţara noastră va continua să aibă o economie dependentă de consum şi de intervenţia statului.
În paralel, reprezentantul Autorităţii de Supraveghere Financiară a susţinut că instituţia publică încearcă să reducă barierele birocratice şi să creeze un mediu mai prietenos pentru companiile listate. Răzvan Popp, şeful Serviciului Transparenţă şi Raportări Emitenţi, Sectorul Instrumente şi Investiţii Financiare din cadrul Autoritatea de Supraveghere Financiară, a declarat: „Dacă vorbim despre companii listate, încercăm să nu fim o povară pentru acestea, să le lăsăm să-şi facă treaba şi să intervenim doar acolo unde este necesar. Sigur că există şi o oarecare manifestare contra practicilor pieţei din partea unor companii, iar acolo, inevitabil, trebuie să intervenim. Constat însă că piaţa principală, cea reglementată, reprezintă un etalon în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă”.
Tema pensiilor private a ocupat un loc central în cadrul dezbaterilor, în condiţiile în care fondurile de pensii au devenit unul dintre principalii piloni de stabilitate şi finanţare ai economiei româneşti. Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, a afirmat că priorităţile strategice pentru fondurile de pensii private sunt „consolidarea sistemului de pensii, inclusiv prin creşterea contribuţiei individuale la 6%, creşterea încrederii participanţilor în sistemul de pensii şi maximizarea contribuţiei fondurilor de pensii la dezvoltarea economică a României”.
Dimensiunea pe care a ajuns să o aibă sistemul de pensii private în economie a fost evidenţiată şi de Gerke Witteveen, directorul general al NN Pensii, care a declarat: „Dacă ne uităm la sistemul de pensii private şi la modul în care a crescut, acesta a devenit cu adevărat relevant la nivelul economiei naţionale. Dacă luăm în calcul întregul sistem, activele fondurilor de pensii private au ajuns la 11% din PIB, ceea ce înseamnă că reprezintă o parte importantă a ecosistemului economic românesc”.
Dincolo de optimismul legat de creşterea numărului de investitori şi de maturizarea fondurilor de pensii, participanţii la forum au atras atenţia asupra unei fracturi majore din ecosistemul financiar românesc: lipsa capitalului pentru finanţarea companiilor aflate în fazele incipiente de dezvoltare.
Marius Adrian Moldovan, preşedinte executiv al Transilvania Investments, a avertizat: „Partea aceasta de finanţare early-stage, din păcate, este încă foarte subţire pe plan local, cu tot programul PNRR de 400 de milioane de euro şi cu cele, nu ştiu, 20 de fonduri care ar fi trebuit lansate ca să acceseze aceşti bani. Încă există un deficit major de finanţare în zona aceasta de venture capital şi private equity, lucru care se vede cumva în pipeline-ul de companii care ajung la bursă. Neavând această bază de investitori foarte largă, cu capital accesibil, este foarte greu pentru firme să se dezvolte din resurse proprii şi să facă pasul următor natural către bursă. Deci lipseşte această verigă de creştere”.
Problema semnalată este una critică pentru economia românească: lipsa unui lanţ coerent de finanţare între startup, dezvoltare şi listare bursieră continuă să blocheze apariţia unor noi campioni locali capabili să atragă capital şi să se extindă regional sau global.
În acest peisaj, succesul Hidroelectrica rămâne excepţia care confirmă regula şi principalul simbol al maturizării pieţei de capital din România.
La trei ani de la listare, compania continuă să fie reperul absolut al Bursei de Valori Bucureşti, atât prin randamente, cât şi prin dimensiunea capitalizării. Radu Constantin, Chief Administrative Officer în cadrul Hidroelectrica, a declarat: „Hidroelectrica şi-a luat unele angajamente şi ceea ce a construit zilnic în companie nu înseamnă altceva decât să livreze ceea ce a promis tuturor celor care au încredere în noi. Ne apropiem de 100% din punct de vedere al randamentelor. Am pornit de la o valoare a acţiunii de 104 lei şi de la o capitalizare a companiei de 47 miliarde lei, în iulie 2023, şi am ajuns la peste 180 de lei/acţiune şi la mai bine de 80 miliarde lei - capitalizare. Acest lucru ne obligă să avem un plan de management foarte bine ancorat în realităţile pieţei de energie, unde cuvântul de ordine este «investiţiile», pentru că acestea joacă un rol deosebit de important”.
Despre toate aceste aspecte, dar şi despre altele, printre care spinoasa temă a listării la BVB a companiilor de stat puteţi să aflaţi mai multe din articolele din ediţia de astăzi şi din cea de mâine a ziarului BURSA.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului