Apărare, ordine publică şi protecţie civilă - radiografia completă a investiţiilor României prin SAFE

Ministerul Apărării Naţionale va primi 9,53 miliarde euro din mecanismul SAFE pentru finanţarea a 21 de proiecte de înzestrare a Armatei, a declarat ieri ministrul Radu Miruţă, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Palatul Victoria cu Mihai Jurca - şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Bogdan Despescu - secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Raed Arafat - coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, eveniment în cadrul căruia au fost prezentate toate proiectele ce vor fi finanţate prin respectivul mecanism european.

Zece dintre proiectele destinate Armatei vor fi realizate în achiziţie comună cu alte state europene, iar unsprezece sunt programe naţionale. România va achiziţiona, în parteneriat cu Franţa, sisteme portabile de rachete antiaeriene Mistral, în valoare de peste 600 milioane euro, 12 elicoptere multirol H225 de ultimă generaţie, precum şi 12 sisteme radar moderne. În cooperare cu Germania, vor fi cumpărate trei sisteme de apărare antiaeriană pentru completarea complexului Patriot şi două sisteme de comandă şi control antiaerian. Pe lângă acestea, SAFE va finanţa sisteme VSHORAD cu capabilităţi antidronă, alte sisteme VSHORAD cu rază foarte scurtă, transportoare blindate Piranha 5 produse în România, camioane militare Iveco, o navă de intervenţie, nave OPV pentru Forţele Navale, precum şi programele deja existente privind maşinile de luptă pentru infanterie (MLI). Toate aceste achiziţii sunt integrate într-un plan multianual aprobat de CSAT şi Parlament şi au rolul de a închide rapid vulnerabilităţi critice ale apărării aeriene, terestre şi navale ale României, într-un context în care flancul estic al NATO este direct expus.

Pentru Ministerul Afacerilor Interne şi zona de securitate şi ordine publică sunt alocate 2,8 miliarde de euro, dintre care aproximativ 900 de milioane merg exclusiv către protecţia civilă, o decizie rară la nivel european şi încurajată explicit de UE şi NATO. MAI va achiziţiona echipamente destinate intervenţiei în situaţii de criză majoră, dar perfect funcţionale şi în timp de pace: avioane multirol pentru transport de victime şi echipamente, şapte elicoptere mediu-grele cu capabilităţi de transport, evacuare medicală şi stingere incendii, cinci elicoptere uşor-mediu pentru transport medical, un tren pentru transportul medical al victimelor, un simulator de zbor pentru elicoptere, două şalupe de căutare-salvare fluviale, sisteme de drone pentru stingerea incendiilor şi minidrone pentru căutarea victimelor în clădiri prăbuşite, opt roboţi de intervenţie în medii chimice, radiologice, biologice şi nucleare, containere de decontaminare, corturi şi echipamente pentru intervenţii CBRN, generatoare electrice, 42 de tabere mobile pentru evacuări în masă, 82 de camioane, 20 de autospeciale de comunicaţii, autospeciale diverse, cisterne de combustibil şi ateliere mobile de reparaţii. În paralel, MAI va investi în armament şi muniţie pentru structurile operative, sisteme anti-dronă, capabilităţi de observare, sisteme critice de comunicaţii şi comandă-control, precum şi într-un nou sistem naţional integrat de avertizare şi alertare care va înlocui reţeaua învechită de sirene.

Dincolo de apărare şi ordine publică, SAFE va finanţa şi proiecte de infrastructură strategică, cu 4,2 miliarde de euro alocate autostrăzilor A7 Paşcani-Siret şi A8 Paşcani-Iaşi-Ungheni, tronsoane esenţiale atât pentru dezvoltarea economică a Moldovei, cât şi pentru mobilitatea militară pe flancul estic. În logica actuală de securitate, infrastructura rutieră nu mai este un capitol separat, ci parte integrantă a capacităţii de reacţie a statului.

Toate aceste proiecte însumează aplicaţia de 16,6 miliarde de euro depusă de România prin SAFE, a doua ca valoare din Uniunea Europeană, într-un program cu buget total de 150 de miliarde de euro. Finanţarea este acordată sub forma unui credit pe 45 de ani, cu dobândă extrem de avantajoasă, specifică statelor cu rating triplu A, şi cu o perioadă de graţie de 10 ani, ceea ce înseamnă că primele plăţi vor fi făcute abia din 2035. Condiţiile impuse de Comisia Europeană sunt clare: achiziţii realizate, pe cât posibil, în comun cu alte state, minimum 65% din producţie în Europa şi control total al statului asupra componentelor critice şi software.