CONFERINŢA "CSR ŞI SUSTENABILITATE” Glad-Aurel Varga, senator: "Statul nu deţine informaţii privind proiectele acreditate pentru reducerea emisiilor”

Ministerele sunt pline de strategii, pe care nu le urmăreşte nimeni şi foarte puţin din ele se implementează, a afirmat preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului, Glad-Aurel Varga.

Domnul Varga a precizat: "Dacă vorbim de economie circulară, gândiţi-vă că noi la colectare şi reciclare stăm în spate şi plătim 250 de milioane de euro anual pentru plasticul nereciclat la Comisia Europeană. Din 2021 deja am plătit peste 1 miliard de euro. Unde erau aceşti bani? În infrastructura de colectare şi reciclare. Cum poţi să fii competitiv în zona de reciclare, da, când ai energia scumpă? Cum poţi să fii competitiv? Păi, nu poţi să fii competitiv, îţi trebuie energie şi atunci industria de reciclare are de suferit. Trebuie să vorbim şi de încetarea statutului de deşeu. Vorbim de construcţii. Deşeurile din construcţii trebuie concasate şi introduse înapoi în circuit. Păi, dacă avem doar pe hârtie achiziţii verzi şi raportările de performanţă de mediu... Eu sunt curios. Avem legislaţie pe achiziţii verzi: în 2026 - 20% din achiziţii trebuie să fie verzi, anul viitor - 30%. În circuitul construcţiilor ar trebui să existe cu prioritate material, adică material provenit din reciclare, şi vedem aceste lucruri. Dar politica publică trebuie să fie puţin mai agresivă, în sensul să sprijine mediul de afaceri. În concret, avem în Parlament legislaţie, ne luptăm cu materiile critice. Stă în Parlament de 11 luni redeschiderea depozitelor industriale de deşeuri pentru materii critice. Credeţi-mă, stă în Parlament la comisii, trece de prima cameră sesizată, stă, nu se dezbate. Dezbaterile trebuie făcute, bineînţeles, cu parlamentarii că votează, dar trebuie cu ministerele, cu mediul de afaceri şi pe zona tehnică, că după aceea trebuie să revenim cu legea înapoi în Parlament, să o cârpim că am trecut ceva ce nu poate fi implementat. Vă spun că simt asta, simt asta la fiecare pas, la fiecare întâlnire, ba într-o universitate, ba cu mediul de afaceri”.

Preşedintele Comisiei pentru Mediu din Senat s-a referit şi la energia geotermală: "Ministerele au linie de finanţare pentru proiecte geotermale. De ce pe domeniul geotermal să dai doar la administraţii locale, când ai putea să dai finanţări pe biomasă, biogaz şi geotermal şi la entităţi private? Pentru că ei ştiu cel mai bine cu un business plan. Banii de acolo au fost câştigaţi la ultimele apeluri de proiecte, cred că de două sau trei primării. Restul nu au mai câştigat. La fel şi pe prosumatori. Au fost finanţate proiecte de la foarte multe administraţii locale, dar, până când a fost modificată legea prosumatorilor pe autoconsum, nicio unitate administrativ-teritorială nu putea să compenseze producţia ca prosumator cu mai multe locuri de consum, pe şcoală, pe primărie şi aşa mai departe. Deocamdată la Ministerul Energiei facturile pe prefinanţare sunt cu şase-opt luni întârziere. E destul de greu să faci performanţă în domeniul acesta”.

Mai mult, domnia sa a afirmat că statul român nu are în acest moment informaţii privind proiectele acreditate pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Glad-Aurel Varga a precizat: "Anul trecut, după ce am plecat de la eveniment, am lucrat vreo şase luni de zile pe un subiect. O să vi-l spun acum: m-am uitat un pic pe sistemul de raportări, m-am uitat un pic pe sistemul de eco-label şi am văzut că există, dincolo de ETS, ETS1, ETS2, o piaţă voluntară a certificatelor de carbon şi eram curios ce se întâmplă cu companiile care cumpără certificate voluntare de carbon. Eram curios şi am văzut că statul nu deţine informaţii, aşa că am pregătit un proiect de lege prin care să avem la Agenţia pentru Mediu şi Arii Protejate un registru al proiectelor acreditate şi, în primul rând, un registru al tranzacţiilor. Pentru că, vă spun sincer, dacă se ajunge la acel nivel încât să reuşeşti să-ţi neutralizezi emisiile, să ţi le reduci prin achiziţia de certificate şi nu prin investiţii în tehnologie sau prin alte eforturi, atunci mie, cel puţin ca politician, mi s-ar părea corect ca aceste certificate voluntare de reducere sau neutralizare a emisiilor de carbon să vină în marea lor parte de la proiecte acreditate în România. Acest lucru îl vom pune în dezbatere într-un grup de lucru şi vom invita toţi factorii interesaţi să participe la această propunere legislativă şi să nu o înregistrăm doar în Parlament pentru a avea doar încă un proiect care naşte foarte multe discuţii pe acest subiect”.

Preşedintele Comisiei pentru Mediu din Senat a mai arătat că, în opinia sa, sustenabilitatea nu este despre a consuma mai puţin, ci de a folosi mult mai inteligent ceea ce avem.

Glad-Aurel Varga a menţionat: "Protecţia mediului şi, în primul rând, dezvoltarea economică nu trebuie să fie într-o competiţie, dar adevărata provocare este să le punem pe amândouă la masă. De ce spun că este adevărata provocare? Pentru că de fiecare dată când dorim sau vorbim de protecţia mediului, cel puţin la nivel european, odată cu protecţia mediului, dincolo de interdicţiile pe care toată lumea le cunoaşte, apare foarte multă birocraţie şi apar costuri pentru cei din zona economică, iar de aceea spun că de aici este destul de dificil să ţinem un echilibru. Cu toţii ne dorim un mediu sănătos şi de aceea cred că eforturile tuturor sunt binevenite. Când vorbim de legislaţia de mediu, nu cea europeană, cel puţin de cea naţională, este important să privim clar că avem nevoie de dialog cu toţi factorii importanţi: instituţii publice, Parlament, mediul de afaceri, mediul asociativ, profesional, academic, ca să avem o legislaţie cât mai bună”.

Legat de raportările pe CSR pe care vor fi nevoite să le facă şi instituţiile publice, domnul Glad-Aurel Varga a menţionat: "Din 2027, toate administraţiile locale trebuie deja să raporteze consumul: energie, apă, mediu, deşeuri. Eu sunt curios cum vor reuşi aceste administraţii să facă respectivele raportări. Bun, hotărârea de guvern adoptată în acest sens nu prevede sancţiuni, probabil că se va amâna aplicarea ei, dar este important în primul rând să ştim ceea ce facem”.

Domnia sa a mai menţionat că o bună parte din proiectele care au fost începute şi contractate prin PNRR - de apă-canal, pentru centre cu aport voluntar şi aşa-numitele insule ecologice - au trecut pe bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar banii care se strâng la AFM finanţează proiectele respective.

"Ele cumva au fost începute şi nu puteai să spui administraţiilor locale: «Gata, de mâine le închidem», şi au rămas pe finanţare pe bugetul naţional. Asta înseamnă că Administraţia Fondului pentru Mediu nu mai deschide finanţări noi pe alt tip şi trebuie să le închidă pe acestea, mai ales că pe zona de colectare a deşeurilor sau pe apă-canal, România mai are multe lucruri de îndeplinit”, a spus preşedintele Comisiei pentru mediu din Senat.

Legat de finanţarea pe zona de mediu, domnul senator Varga a adăugat că, din cauza faptului că au fost foarte multe investiţii şi programe în trecut, bugetul Fondului pentru Mediu pentru următorii ani va fi foarte sărac. Cu toate acestea, Glad-Aurel Varga susţine că industria reciclării trebuie dezvoltată şi sprijinită de guvern, în condiţiile în care preţurile din piaţa de energie au explodat în ultimul an.