English
Dezvoltarea competenţelor profesionale, adaptarea forţei de muncă la noile tehnologii şi consolidarea colaborării dintre stat şi mediul privat trebuie să reprezinte priorităţi pentru România în următorii ani, în contextul transformărilor economice şi al extinderii utilizării inteligenţei artificiale, consideră Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
Oficialul a atras atenţia asupra necesităţii unor politici publice care să răspundă mai rapid cererii de personal calificat din partea companiilor, dar şi asupra importanţei unui dialog mai eficient între autorităţi şi mediul de afaceri.
„Resursa umană este cel mai valoros lucru pe care mediul de afaceri îl are în organizaţiile sale, pentru că orice alt tip de infrastructură pe care companiile o au, depind, în cele din urmă, de resursa umană”, a declarat Silvia Dinică.
Potrivit secretarului de stat, una dintre principalele provocări pentru companii este reprezentată de dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale, care generează îngrijorări privind viitorul locurilor de muncă, dar care ar trebui analizată şi din perspectiva oportunităţilor de creştere a productivităţii şi a competitivităţii economice.
„Dacă ne uităm în urmă la ultimul an, cred că un subiect care s-a adăugat pe agendă, având în vedere tema discuţiei de astăzi, este cel al inteligenţei artificiale. Auzim foarte des, în ultima perioadă, despre modul în care lucrătorii vor fi înlocuiţi şi despre numărul locurilor de muncă ce ar putea dispărea. În schimb, mult prea rar reuşim să aducem în discuţie o altă perspectivă: cum putem folosi inteligenţa artificială pentru ca oamenii pe care îi avem deja în organizaţii să îşi desfăşoare activitatea mai bine, să contribuie la creşterea competitivităţii şi să stimuleze inovaţia?”, a afirmat reprezentanta Ministerului Muncii.
În opinia sa, capacitatea companiilor de a rămâne competitive depinde atât de adaptarea la schimbările tehnologice, cât şi de identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare. În acest proces, autorităţile trebuie să îşi asume un rol activ în sprijinirea mediului privat, inclusiv prin politici care să încurajeze inovarea şi diversificarea activităţilor economice.
„Ceea ce vă menţine pe piaţă este competitivitatea produselor şi serviciilor pe care le furnizaţi. Evident, rămâne deschisă şi discuţia despre alte pieţe de produse şi servicii care pot fi dezvoltate de mediul privat. Cred că şi acesta este un subiect care merită aprofundat şi în care este nevoie ca statul să fie partener mediului de afaceri”, a explicat Silvia Dinică.
Secretarul de stat consideră că evaluarea performanţelor economice şi a perspectivelor de dezvoltare nu trebuie să se limiteze la indicatorii statistici, ci trebuie să includă şi o analiză a competenţelor disponibile, a capacităţii de inovare şi a nevoilor viitoare ale pieţei muncii.
„Dacă trecem dincolo de cifre şi de indicatori, care pot reprezenta, la un moment dat, o modalitate de a privi o anumită activitate, observăm că aceste numere spun o poveste pe care poate nu am fi analizat-o din această perspectivă. Cred că trebuie să privim următorii ani din perspectiva competenţelor, a competitivităţii şi a inovaţiei. Şi aici statul trebuie să fie un partener al mediului de afaceri”, a subliniat aceasta.
O altă problemă semnalată de oficialul Ministerului Muncii priveşte modul în care România participă la elaborarea reglementărilor europene şi capacitatea instituţiilor publice de a comunica din timp companiilor schimbările legislative care le-ar putea afecta activitatea.
Silvia Dinică a arătat că procesul de elaborare a directivelor europene presupune etape succesive de consultare şi negociere, în care reprezentanţii autorităţilor române trebuie să transmită particularităţile sectoarelor economice naţionale. În acelaşi timp, statul are responsabilitatea de a informa mediul privat asupra noilor obligaţii şi asupra raţiunilor care determină introducerea acestora.
„Cred că este important să ştim că, atunci când apare în discuţie o directivă europeană, aceasta nu apare peste noapte. Cu toţii ştim că există un întreg proces de consultare, de discuţii şi de dezbateri. În aceste etape, trebuie să ne asigurăm că reprezentanţii tehnici ai statului român înţeleg şi preiau particularităţile şi dificultăţile cu care se confruntă industriile, serviciile şi domeniile economice vizate de respectiva directivă. În acelaşi timp, procesul trebuie să funcţioneze şi în sens invers. Reprezentanţii statului trebuie să explice, să familiarizeze şi, aş spune, chiar să vă avertizeze mediul de afaceri cu privire la noile reguli şi la motivaţia care stă în spatele acestora. Cred că aceasta este o zonă de dialog, colaborare şi parteneriat care trebuie consolidată, în care responsabilităţile trebuie asumate şi care trebuie să genereze încredere, pentru că, dacă deschidem acest dialog şi ne întrebăm fiecare cum va arăta viitorul, cred că suntem cu toţii de acord că va fi complicat. Nu există soluţii uşoare şi nu există companii care să poată spune că şi-au rezolvat toate problemele şi că vor înregistra profituri extraordinare doar pentru că există”, a declarat secretarul de stat.
În ceea ce priveşte atribuţiile Ministerului Muncii, Silvia Dinică a insistat asupra necesităţii unei schimbări de abordare în politicile de ocupare şi formare profesională. Potrivit acesteia, eficienţa intervenţiilor publice nu ar trebui evaluată exclusiv prin numărul cursurilor organizate sau al serviciilor de mediere oferite, ci şi prin capacitatea acestora de a răspunde concret cererii de personal din diferitele ramuri ale economiei.
Oficialul a subliniat că fiecare sector economic are propriile particularităţi şi necesităţi, iar politicile privind forţa de muncă trebuie să ţină cont de aceste diferenţe, precum şi de perspectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung.
„Cu toţii trebuie să privim cu atenţie spre viitor şi, tocmai de aceea, trebuie să construim nişte piloni solizi de încredere. Revenind la domeniul Ministerului Muncii, după această perspectivă mai generală, consider că instituţia trebuie să fie un partener al mediului de afaceri în ceea ce priveşte resursa umană. Trebuie să depăşim abordarea bazată exclusiv pe indicatori generali, precum numărul serviciilor de mediere oferite sau al cursurilor organizate, şi să analizăm în detaliu nevoile fiecărei industrii, ale diferitelor tipuri de afaceri şi perspectivele de dezvoltare sustenabilă ale anumitor sectoare economice”, a explicat Silvia Dinică.
Una dintre cele mai importante provocări identificate de reprezentanta Guvernului este timpul necesar pentru pregătirea şi integrarea pe piaţa muncii a personalului calificat. În condiţiile în care formarea unei noi generaţii de absolvenţi presupune mai mulţi ani, companiile au nevoie de soluţii care să permită acoperirea deficitului de competenţe într-un interval considerabil mai scurt.
„Trebuie să putem răspunde unei întrebări esenţiale pentru dumneavoastră: în cât timp putem furniza resursa umană de care aveţi nevoie? Pentru că, dacă ne uităm doar la elevii care intră acum în clasa a IX-a, nu cred că nimeni nu îşi permite să aşteptăm încă cinci, şase sau şapte ani până când aceştia vor deveni absolvenţi. Avem nevoie de resursă umană care să răspundă cerinţelor mult mai repede”, a atras atenţia secretarul de stat.
Silvia Dinică a avertizat, totodată, că anul 2027 ar putea aduce dificultăţi suplimentare pentru economie, în absenţa unor măsuri de pregătire şi a unei colaborări mai strânse între instituţiile publice şi companii. În acest context, dezvoltarea competenţelor verzi, formarea profesională şi adaptarea calificărilor la cerinţele angajatorilor ar trebui să se regăsească printre priorităţile autorităţilor.
„Cred că anul următor nu va fi unul uşor, din niciun punct de vedere. Dar va fi cu atât mai dificil dacă nu ne facem temele, inclusiv noi, ca stat, şi dacă nu reuşim să vă demonstrăm că suntem un partener credibil, care cunoaşte problemele cu care vă confruntaţi şi care vă poate oferi sprijinul necesar. Avem nevoie de spaţii deschise de dezbatere şi de un dialog permanent, astfel încât nevoile mediului de afaceri de resursă umană, de competenţe verzi şi de personal calificat, capabil să răspundă cerinţelor pieţei muncii, să poată fi îndeplinite”, a afirmat aceasta.
Referindu-se la reglementările europene şi la obligaţiile administrative impuse companiilor, secretarul de stat a susţinut principiul aplicării diferenţiate a cerinţelor, în funcţie de dimensiunea întreprinderilor. În opinia sa, capacitatea administrativă a unei companii mari diferă semnificativ de cea a unei întreprinderi mici sau mijlocii, ceea ce justifică o abordare proporţională a obligaţiilor de conformare.
„În ceea ce priveşte reglementarea în doi paşi, în funcţie de dimensiunea firmei, consider că, din perspectiva teoriei reglementării, aceasta este o abordare corectă. Povara administrativă trebuie să fie proporţională cu dimensiunea companiei, deoarece o firmă mare dispune de o capacitate diferită faţă de o întreprindere mică sau mijlocie”, a precizat Silvia Dinică.
În acelaşi timp, oficialul a explicat că Ministerul Muncii nu a avut o implicare directă în implementarea directivei europene la care s-a făcut referire în cadrul discuţiilor, activitatea instituţiei fiind concentrată asupra formării profesionale şi a asigurării personalului necesar companiilor.
„În ceea ce priveşte această nouă reglementare, noi, la Ministerul Muncii, în ultimul an, am fost implicaţi mai degrabă în aspectele legate de formarea profesională şi de necesarul de resursă umană. Nu am interacţionat direct cu procesul de implementare a directivei, ci doar din perspectiva asigurării resursei umane necesare pentru sprijinirea mediului de afaceri”, a declarat secretarul de stat.
În privinţa cerinţelor de raportare impuse companiilor, Silvia Dinică a indicat Ministerul Economiei drept instituţia care a participat mai îndeaproape la discuţiile privind aceste obligaţii, precizând că nu a primit personal sesizări referitoare la impactul administrativ al noilor cerinţe.
„În schimb, în ceea ce priveşte obligaţiile de raportare, cred că Ministerul Economiei a fost instituţia implicată mai îndeaproape în aceste discuţii. Cel puţin la nivelul meu, nu a ajuns nicio sesizare referitoare la o povară administrativă mai mare sau mai mică generată de cerinţele de raportare.”
Declaraţiile secretarului de stat evidenţiază necesitatea unei abordări integrate a politicilor privind piaţa muncii, în care formarea profesională, adaptarea la inteligenţa artificială şi dezvoltarea competenţelor să fie corelate cu nevoile concrete ale economiei. În viziunea Silviei Dinică, capacitatea statului de a anticipa aceste schimbări şi de a construi un parteneriat funcţional cu mediul privat va reprezenta un element important pentru competitivitatea companiilor româneşti în anii următori.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
