Responsabilitatea unei companii depăşeşte raportările şi campaniile de imagine, iar performanţa sa pe termen lung depinde inclusiv de felul în care gestionează resursele, riscurile climatice, relaţiile cu furnizorii, dar şi relaţiile cu sistemul bancar şi cu investitorii, au afirmat participanţii la cea de-a patra ediţie a Conferinţei „CSR şi sustenabilitate”, organizată de ziarul BURSA. În cadrul evenimentului, reprezentanţii autorităţilor, mediului de afaceri, sectorului bancar şi societăţii civile au mai discutat despre transformarea obiectivelor de mediu în rezultate economice concrete, despre deschiderea către toate tehnologiile viabile, folosirea inteligenţei artificiale şi construirea unei legislaţii prin dialog cu cei care trebuie să o aplice pentru o tranziţie care să susţină dezvoltarea.
Europa trebuie să permită utilizarea tuturor tehnologiilor viabile pentru reducerea emisiilor, dar fără să sacrifice competitivitatea şi locurile de muncă, este de părere europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.
Domnia sa a precizat: „Europa nu trebuie să aleagă între ceea ce înseamnă a fi sustenabilă şi competitivă. Are obligaţia să le asigure pe amândouă. Rolul nostru ca legiuitori europeni nu este să multiplicăm obligaţiile administrative, ci să creăm cadrul în care companiile pot investi, inova, crea locuri de muncă şi contribui efectiv la ceea ce înseamnă o economie mai curată şi la o societate mai echitabilă”.
La rândul său, Glad-Aurel Varga, preşedintele Comisiei pentru Mediu din Senat a menţionat că protecţia mediului şi, în primul rând, dezvoltarea economică nu trebuie să fie într-o competiţie şi a declarat că adevărata provocare este să le punem pe amândouă la aceeaşi masă.
Domnul Varga a precizat: „De ce spun că este adevărata provocare? Pentru că de fiecare dată când dorim sau vorbim de protecţia mediului, cel puţin la nivel european, odată cu protecţia mediului, dincolo de interdicţiile pe care toată lumea le cunoaşte, apare foarte multă birocraţie şi apar costuri pentru cei din zona economică, iar de aceea spun că de aici este destul de dificil să ţinem un echilibru. Cu toţii ne dorim un mediu sănătos şi de aceea cred că eforturile tuturor sunt binevenite. Când vorbim de legislaţia de mediu, nu cea europeană, cel puţin de cea naţională, este important să privim clar că avem nevoie de dialog cu toţi factorii importanţi: instituţii publice, Parlament, mediul de afaceri, mediul asociativ, profesional, academic, ca să avem o legislaţie cât mai bună”.
Sustenabilitatea trebuie privită ca o strategie economică pe termen lung, nu doar ca un instrument de imagine pentru companii, în condiţiile în care investiţiile în eficienţă energetică şi reducerea emisiilor de carbon pot genera economii semnificative pe întreaga durată de viaţă a clădirilor, consideră Dalia Stoian, preşedintele EFdeN.
„Pentru mine sustenabilitatea nu este un concept menit doar să ne facă să ne simţim bine sau să ne ofere o imagine de organizaţie preocupată de mediu. Este, în primul rând, un concept foarte pragmatic. Ca societate, ne-am dat seama că, dacă vom continua să generăm emisii suplimentare prin activităţile umane, aşa cum am făcut până acum, acest lucru va avea efecte şi consecinţe asupra mediului în care trăim. De exemplu, fenomenele meteorologice extreme pot afecta semnificativ activitatea agricolă. Peste zece ani, este posibil să nu mai putem cultiva în aceleaşi condiţii ceea ce cultivăm astăzi. Toate aceste schimbări se traduc, în cele din urmă, în costuri”, a declarat aceasta.
Sustenabilitatea trebuie integrată în toate activităţile unei companii şi nu poate fi redusă la îndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la responsabilitatea departamentelor de marketing şi comunicare, consideră Gabriela Bălănuţă, Partnership Manager în cadrul Ambasadei Sustenabilităţii în România. Aceasta a atras atenţia că schimbările climatice şi noile reglementări europene generează atât riscuri, cât şi oportunităţi pentru mediul de afaceri, în special în ceea ce priveşte reducerea costurilor, eficienţa energetică, accesul la finanţare şi dezvoltarea competenţelor interne.
Sustenabilitatea este parte din strategia de business a PepsiCo, a spus Indra Mihăilă, Corporate Affairs Manager PepsiCo, adăugând că, în ultimii ani, compania a făcut investiţii importante în această zonă, realizând ferme de panouri solare şi achiziţionând energie verde. De asemenea, PepsiCo procură mare parte din materia primă de la furnizori locali, utilizând tehnologia pentru zona de control în procesul de fabricaţie.
Zona de sustenabilitate nu se rezumă doar la a pune o etichetă pe produs, cu originea sa, cu originea materiei prime, ci înseamnă să înţelegem de unde vin aceste materii prime şi cum au fost realizate, a declarat Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager Nestle Romania. Domnia sa a precizat: „De ce este important să ştim asta? Pentru ca să putem să intervenim în cazul în care se identifică riscuri. Ne uităm la declaraţiile furnizorilor, dar acest lucru nu este nici pe departe suficient. De aceea introducem la nivel contractual, pe întreg lanţul de aprovizionare, anumite cerinţe de mediu şi de respectare a drepturilor omului, astfel încât să ne asigurăm că materia primă pe care o folosim în produsele noastre este una sustenabilă. Ne uităm la due diligence din perspectiva riscurilor, ne uităm la diverse norme de instructaj pe care le putem oferi fermierilor cu care colaborăm şi tuturor furnizorilor. Trebuie să ştim de unde provin materiile prime pentru produsele noastre, lucru care ne ajută foarte mult şi pe plan local”.
În ceea ce priveşte finanţarea proectelor sustenabile, Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România, a spus: „Pentru bănci nevoia de date se traduce în finanţări şi în condiţiile de finanţare. Deci ăsta este mixul, de fapt, şi de ce facem ceea ce facem. Acum, pe partea de finanţare sustenabilă şi felul în care ne uităm noi - până la urmă învăţăm foarte mult de la clienţii noştri, indiferent dacă vorbim de IMM-uri sau de companii mari, cum sunt cele din industrie; în finanţarea acestor companii am contribuit şi noi -, vedem următorul lucru: finanţarea sustenabilă a avut o creştere foarte mare, şi aici mă uit la nivel global, a avut o creştere foarte mare până prin 2022, când a fost punctul maxim, după care lucrurile s-au temperat un pic. E posibil să fie şi din cauza politicului, dar vedem o revenire din 2025 încoace care se menţine şi anul ăsta”.
Domnia sa a precizat că ING Bank a creditat în primul semestru al anului 2026 cu 800 milioane euro proiectele cu componente de sustenabilitate depuse de companiile mari şi medii.
Despre subiectele discutate în cadrul celei de-a patra ediţii a Conferinţei „CSR şi sustenabilitate”, puteţi afla mai multe din articolele din ediţiile de ieri şi de astăzi ale ziarului BURSA.






















































































Opinia Cititorului