English
Sustenabilitatea trebuie privită ca o strategie economică pe termen lung, nu doar ca un instrument de imagine pentru companii, în condiţiile în care investiţiile în eficienţă energetică şi reducerea emisiilor de carbon pot genera economii semnificative pe întreaga durată de viaţă a clădirilor, consideră Dalia Stoian, preşedintele EFdeN.
Aceasta a atras atenţia că aproximativ 80% din costurile unei clădiri, calculate pe un ciclu de viaţă de 50 de ani, sunt asociate operării, în timp ce investiţia iniţială reprezintă doar 20%. În opinia sa, lipsa unei planificări pe termen lung determină atât populaţia, cât şi companiile să adopte soluţii care pot părea avantajoase imediat, dar care generează costuri suplimentare în timp.
Dalia Stoian a explicat că activitatea EFdeN, organizaţie neguvernamentală cu peste 13 ani de experienţă, s-a concentrat asupra dezvoltării şi testării unor soluţii inovatoare în domeniul construcţiilor sustenabile, urmate de promovarea şi transferul acestora către societate şi mediul economic.
Potrivit acesteia, modelul de funcţionare al organizaţiei poate fi comparat cu cel al competiţiilor din Formula 1, unde tehnologiile avansate sunt testate în condiţii de performanţă maximă, înainte de a fi integrate treptat în produsele destinate consumatorilor.
„EFdeN este un ONG cu peste 13 ani de activitate. Practic, ceea ce am făcut noi poate fi comparat cu modelul din Formula 1, unde cei mai mari producători de automobile concurează pentru a testa cele mai noi tehnologii, care, treptat, ajung şi pe maşinile de serie. Noi am aplicat acest concept în domeniul construcţiilor şi continuăm să facem acest lucru. Am participat la competiţia Solar Decathlon, care reprezintă, practic, Olimpiada Caselor Solare. Acolo am testat cele mai avansate soluţii şi am încercat să atingem nivelul maxim de performanţă în domeniul clădirilor. Acum, transmitem mai departe ceea ce am învăţat, prin proiectele noastre de educaţie şi advocacy. Bineînţeles, continuăm să dezvoltăm proiecte de performanţă în domeniul construcţiilor”, a declarat Dalia Stoian.
În opinia reprezentantei EFdeN, sustenabilitatea nu trebuie redusă la o preocupare pentru protejarea mediului sau la o componentă a strategiilor de responsabilitate socială corporativă, ci trebuie analizată în primul rând prin prisma consecinţelor economice ale deciziilor adoptate în prezent.
Aceasta a subliniat că schimbările climatice pot influenţa direct activităţile economice, inclusiv agricultura, iar efectele acestora se pot transforma în costuri suplimentare pentru companii şi populaţie.
„Pentru mine sustenabilitatea nu este un concept menit doar să ne facă să ne simţim bine sau să ne ofere o imagine de organizaţie preocupată de mediu. Este, în primul rând, un concept foarte pragmatic. Ca societate, ne-am dat seama că, dacă vom continua să generăm emisii suplimentare prin activităţile umane, aşa cum am făcut până acum, acest lucru va avea efecte şi consecinţe asupra mediului în care trăim. De exemplu, fenomenele meteorologice extreme pot afecta semnificativ activitatea agricolă. Peste zece ani, este posibil să nu mai putem cultiva în aceleaşi condiţii ceea ce cultivăm astăzi. Toate aceste schimbări se traduc, în cele din urmă, în costuri. Consider că sustenabilitatea este un concept pragmatic, bazat, în esenţă, pe gândirea pe termen lung. Soluţiile pe care le alegem diferă în funcţie de orizontul de timp la care ne raportăm”, a afirmat preşedintele EFdeN.
Unul dintre domeniile în care această abordare poate produce rezultate economice importante este sectorul construcţiilor. Potrivit Daliei Stoian, evaluarea unei investiţii imobiliare exclusiv prin prisma costului iniţial nu reflectă cheltuielile reale pe care proprietarii le vor suporta de-a lungul mai multor decenii.
Aceasta a explicat că operarea unei clădiri, inclusiv consumul de energie şi întreţinerea, reprezintă cea mai mare parte a costurilor totale pe termen lung, ceea ce justifică investiţiile iniţiale în soluţii constructive eficiente.
„Revenind la domeniul nostru, cel al construcţiilor, reducerea emisiilor de carbon merge, într-o mare măsură, mână în mână cu reducerea costurilor. Dacă analizăm o clădire pe un orizont de 30-50 de ani, ceea ce este absolut firesc, având în vedere că există clădiri vechi de sute de ani, observăm că aproximativ 80% din costurile totale sunt generate de operare. Doar 20% reprezintă investiţia iniţială în construcţie, raportată la un ciclu de viaţă de 50 de ani. Prin urmare, nu ar trebui să construim clădiri pe care să fim nevoiţi să le demolăm după zece ani, ci să gândim investiţiile pe termen lung”, a explicat Dalia Stoian.
Reprezentanta EFdeN a atras atenţia că lipsa unei perspective pe termen lung reprezintă o problemă întâlnită frecvent în România, atât la nivel individual, cât şi în procesul de elaborare a politicilor publice.
Aceasta a oferit exemplul locuinţelor supradimensionate, construite fără o analiză suficientă a necesarului energetic şi a costurilor de exploatare. În asemenea situaţii, încercările ulterioare de reducere a consumului pot genera probleme tehnice care ar fi putut fi evitate printr-o planificare adecvată încă din faza de proiectare.
„Deşi acest lucru poate părea contraintuitiv, în cultura românească gândirea pe termen lung nu ne este întotdeauna la îndemână. Observ acest lucru în numeroase situaţii. Sunt oameni care îşi construiesc case foarte mari, cu etaj, gândindu-se că vor încălzi doar parterul pentru a economisi bani. Ulterior, apar probleme cu igrasia la etaj, din cauza diferenţelor mari de temperatură. Această lipsă a gândirii pe termen lung se regăseşte inclusiv la nivel politic, unde de multe ori nu există o planificare pentru perioade mai îndelungate. Din această perspectivă, sustenabilitatea ne obligă să privim lucrurile pe termen lung şi să luăm în calcul consecinţele deciziilor noastre”, a subliniat aceasta.
În ceea ce priveşte mediul privat, Dalia Stoian a remarcat o creştere a interesului pentru reducerea amprentei de carbon a clădirilor şi pentru dezvoltarea unor soluţii constructive care să poată fi utilizate la scară mai largă.
Preşedintele EFdeN a prezentat, în acest context, un proiect de consultanţă desfăşurat pentru o companie multinaţională, care urmăreşte realizarea unui prototip de clădire cu emisii reduse de carbon. Soluţiile dezvoltate şi testate în cadrul proiectului ar urma să poată fi replicate ulterior în alte investiţii imobiliare ale companiei.
„În ceea ce priveşte companiile, observăm foarte clar această schimbare de abordare. În prezent, avem un proiect în care oferim consultanţă privind amprenta de carbon pentru o companie multinaţională care construieşte un prototip de clădire cu o amprentă de carbon cât mai redusă. Obiectivul este ca soluţiile testate în cadrul acestui proiect să poată fi replicate ulterior şi în celelalte clădiri ale companiei”, a declarat Dalia Stoian.
Totodată, aceasta a evidenţiat investiţiile realizate de companiile din sectorul construcţiilor în producerea energiei electrice din surse regenerabile, dar şi schimbările care încep să apară în ceea ce priveşte certificarea performanţei de mediu a materialelor de construcţii.
Potrivit reprezentantei EFdeN, declaraţiile de mediu ale produselor, cunoscute sub denumirea de EPD, vor avea o importanţă tot mai mare pentru producători, în contextul evoluţiei cerinţelor europene privind impactul materialelor utilizate în construcţii.
„În acelaşi timp, vedem că foarte multe companii din sectorul construcţiilor din România şi-au instalat panouri fotovoltaice pentru a-şi reduce costurile cu energia electrică. Există şi producători care realizează materiale de construcţii cu o amprentă redusă de carbon, dar care nu deţin încă certificările necesare pentru a demonstra acest lucru. Situaţia începe însă să se schimbe, deoarece declaraţiile de mediu ale produselor, cunoscute sub denumirea de EPD, încep să devină treptat obligatorii, începând din acest an. Este un aspect despre care mulţi operatori economici probabil că nu au aflat încă”, a precizat preşedintele EFdeN.
Aceste schimbări ar putea influenţa nu doar modul în care sunt proiectate şi construite clădirile, ci şi condiţiile în care dezvoltatorii şi companiile pot obţine finanţare.
Dalia Stoian a avertizat că utilizarea unor materiale cu amprentă ridicată de carbon ar putea determina creşterea costurilor de finanţare, în condiţiile în care instituţiile bancare acordă o atenţie tot mai mare criteriilor de sustenabilitate asociate proiectelor de investiţii.
„Bineînţeles, toate aceste schimbări au şi consecinţe financiare. Va deveni din ce în ce mai dificil să construieşti o clădire folosind materiale nesustenabile sau cu o amprentă mare de carbon, deoarece acest lucru poate conduce la costuri de finanţare mai ridicate, inclusiv la dobânzi mai mari din partea băncilor. De asemenea, pot apărea obligaţii privind respectarea unor limite ale amprentei de carbon a clădirilor. Aşadar, toate aceste cerinţe se traduc, în cele din urmă, în costuri”, a explicat aceasta.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
