CONFERINŢA "CSR ŞI SUSTENABILITATE” Gabriela Bălănuţă, Ambasada Sustenabilităţii în România: „Sustenabilitatea nu înseamnă doar raportare”

Sustenabilitatea trebuie integrată în toate activităţile unei companii şi nu poate fi redusă la îndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la responsabilitatea departamentelor de marketing şi comunicare, consideră Gabriela Bălănuţă, Partnership Manager în cadrul Ambasadei Sustenabilităţii în România. Aceasta a atras atenţia că schimbările climatice şi noile reglementări europene generează atât riscuri, cât şi oportunităţi pentru mediul de afaceri, în special în ceea ce priveşte reducerea costurilor, eficienţa energetică, accesul la finanţare şi dezvoltarea competenţelor interne. În opinia sa, companiile care anticipează schimbările legislative şi investesc în pregătirea angajaţilor pot obţine avantaje competitive importante.

Gabriela Bălănuţă a subliniat că efectele schimbărilor climatice asupra economiei nu mai reprezintă doar riscuri teoretice, ci se manifestă deja prin perturbări ale activităţilor productive şi ale lanţurilor de aprovizionare. În acest context, reprezentanta Ambasadei Sustenabilităţii în România a amintit dificultăţile întâmpinate în agricultură din cauza condiţiilor meteorologice, precum şi efectele crizei hidrologice asupra activităţii economice din anumite regiuni.

„Sunt sigură că ştim cu toţii la ce ne referim atunci când vorbim despre criza climatică, dar aş vrea să reamintesc exemplul cartofilor care nu au putut fi recoltaţi la timp din cauza condiţiilor climatice precum şi criza hidrologică din Arad care a afectat actorii economici din regiunea respectivă. Acestea sunt exemple concrete ale modului în care schimbările climatice influenţează activitatea economică”, a declarat Gabriela Bălănuţă.

Potrivit acesteia, rolul Ambasadei Sustenabilităţii în România este de a sprijini companiile şi celelalte organizaţii în procesul de adaptare la transformările economice şi climatice, prin dezvoltarea competenţelor şi facilitarea accesului la informaţii relevante.

Reprezentanta organizaţiei a explicat că activitatea acesteia nu este concentrată asupra implementării directe a unor proiecte de mediu, ci asupra construirii unei infrastructuri de cunoaştere şi colaborare care să permită actorilor economici să adopte decizii fundamentate.

„Un aspect foarte important despre organizaţia noastră este că nu suntem o organizaţie de implementare, ci una de infrastructură. Mai exact, nu plantăm copaci împreună cu companiile pentru a compensa efectele negative ale activităţilor acestora asupra mediului, ci ne concentrăm pe educarea şi pregătirea lor pentru a lua decizii corecte şi sustenabile”, a explicat aceasta.

Unul dintre principalele instrumente dezvoltate în acest scop este Coaliţia România Sustenabilă, iniţiativă lansată în 2019 şi inclusă în planul de implementare a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă 2030.

Gabriela Bălănuţă a precizat că această coaliţie este recunoscută de Guvernul României ca partener de dialog şi reuneşte în prezent 180 de organizaţii din mediul privat, societatea civilă, sectorul public şi mediul academic.

„Proiectul nostru fanion este Coaliţia România Sustenabilă, înfiinţată în 2019, care face parte din planul de implementare a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă 2030. Coaliţia este recunoscută de Guvernul României ca partener de dialog. Din 2019 până în prezent, am ajuns la 180 de organizaţii membre, dintre care 85 sunt companii mari şi IMM-uri, active în peste 25 de sectoare economice. Restul membrilor sunt aproximativ 100 de organizaţii neguvernamentale, instituţii publice, universităţi şi alte entităţi”, a afirmat reprezentanta Ambasadei Sustenabilităţii în România.

Experienţa acumulată în cadrul coaliţiei a evidenţiat, potrivit acesteia, o serie de percepţii greşite privind rolul sustenabilităţii în activitatea companiilor. Una dintre cele mai frecvente este asocierea acestui domeniu aproape exclusiv cu obligaţiile de raportare, în timp ce responsabilitatea pentru implementarea măsurilor este atribuită departamentelor de responsabilitate socială corporativă, marketing sau comunicare.

Gabriela Bălănuţă consideră că această abordare limitează capacitatea organizaţiilor de a identifica riscurile şi oportunităţile generate de transformările climatice şi de noile cerinţe legislative.

„În contextul discuţiilor de astăzi, aş vrea să împărtăşesc câteva dintre concluziile la care am ajuns în urma interacţiunilor cu aceste organizaţii.

Un lucru pe care îl auzim foarte des, în special din partea companiilor care îşi doresc să intre în coaliţie, este că sustenabilitatea ar însemna, în principal, raportare şi că de cele mai multe ori, responsabilitatea pentru acest domeniu este izolată în departamentele de CSR, marketing sau comunicare. În ceea ce priveşte primul aspect, este adevărat că cerinţele de raportare au fost relaxate şi că acestea se aplică acum unui număr mult mai mic de companii. Însă, aşa cum s-a subliniat deja în cadrul acestui panel, sustenabilitatea nu înseamnă doar raportare. Raportarea este doar procesul prin care colectăm datele necesare pentru a înţelege situaţia în care ne aflăm şi pentru a lua măsurile care ne permit să ne adaptăm la criza climatică, să continuăm să funcţionăm ca actori economici şi să respectăm noile reglementări”, a declarat aceasta.

În ceea ce priveşte cadrul legislativ, reprezentanta Ambasadei Sustenabilităţii în România a atras atenţia că noile reglementări europene generează obligaţii pentru mai multe departamente ale companiilor, ceea ce impune o abordare integrată a sustenabilităţii la nivel organizaţional.

Printre exemplele menţionate se numără Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) şi Regulamentul european privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (PPWR), acte normative care influenţează activităţi precum achiziţiile, operaţiunile şi gestionarea relaţiilor comerciale.

„În ceea ce priveşte reglementările, pot să vă dau câteva exemple de acte normative care au intrat în vigoare sau au început să producă efecte în acest an, precum CBAM şi PPWR. Toate aceste reglementări generează obligaţii pentru departamente diferite din cadrul unei companii, fie că vorbim despre achiziţii, operaţiuni, marketing sau alte activităţi. Prin urmare, este demontat şi al doilea mit, potrivit căruia sustenabilitatea ar fi exclusiv responsabilitatea colegilor din marketing sau comunicare. Este firesc ca organizaţiile preocupate de sustenabilitate, în special cele aflate la început de drum, să fie uneori confuze în faţa numărului mare de reglementări şi a schimbărilor care au loc. Dar, dacă privim imaginea de ansamblu, putem identifica mai multe domenii în care aceste transformări generează atât riscuri, cât şi oportunităţi”, a explicat Gabriela Bălănuţă.

Potrivit acesteia, una dintre cele mai importante oportunităţi pentru mediul privat este reducerea costurilor operaţionale prin investiţii în economia circulară, eficienţa energetică şi utilizarea mai eficientă a resurselor.

În acelaşi timp, transformările din domeniul sustenabilităţii influenţează relaţiile dintre companii şi furnizori, în condiţiile în care capacitatea partenerilor comerciali de a furniza informaţii privind propriile activităţi devine tot mai relevantă.

Reprezentanta organizaţiei a subliniat şi importanţa anticipării schimbărilor legislative, în condiţiile în care adoptarea reglementărilor europene presupune un proces de consultare şi negociere care oferă companiilor posibilitatea de a se pregăti înainte de intrarea în vigoare a noilor obligaţii.

„În primul rând, avem zona costurilor, care reprezintă, cu siguranţă, o preocupare pentru fiecare actor economic. Aici există oportunităţi importante prin investiţii în economia circulară, eficienţă energetică şi optimizarea utilizării resurselor. În ceea ce priveşte aprovizionarea, diversificarea parteneriatelor şi colaborarea cu furnizori capabili să ofere date relevante despre propriile activităţi reprezintă un avantaj competitiv important. Nu în ultimul rând, avem zona reglementărilor. Conformarea la noile acte normative este mult mai uşoară atunci când companiile se pregătesc din timp. Reglementările nu apar şi nu intră în vigoare peste noapte. Există un întreg proces de elaborare, consultare şi adoptare, ceea ce înseamnă că putem anticipa schimbările şi ne putem pregăti pentru ele”, a afirmat Gabriela Bălănuţă.