CONFERINŢA "CSR ŞI SUSTENABILITATE” Daniel Buda, europarlamentar: "Europa nu trebuie să aleagă între sustenabilitate şi competitivitate; are obligaţia să le asigure pe amândouă”

Europa trebuie să permită utilizarea tuturor tehnologiilor viabile pentru reducerea emisiilor, dar fără să sacrifice competitivitatea şi locurile de muncă, este de părere europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. În opinia sa, inteligenţa artificială poate fi un aliat important în acest demers, întrucât poate reduce costurile raportării, poate urmări emisiile în timp real şi poate face lanţurile de aprovizionare mai transparente. Dar responsabilitatea rămâne umană, subliniază europarlamentarul, adăugând: "Europa nu trebuie să aleagă între ceea ce înseamnă a fi sustenabilă şi competitivă. Are obligaţia să le asigure pe amândouă. Rolul nostru ca legiuitori europeni nu este să multiplicăm obligaţiile administrative, ci să creăm cadrul în care companiile pot investi, inova, crea locuri de muncă şi contribui efectiv la ceea ce înseamnă o economie mai curată şi la o societate mai echitabilă”.

Domnia sa menţionează: "Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European, am lucrat direct cu legislaţia privind raportarea de sustenabilitate şi responsabilitatea companiilor în lanţul valoric. Ce s-a schimbat în 2026? Simplu spus, Europa a trecut de la ambiţie la realism. Obiectivele au rămas concrete, dar am recunoscut că regulile deveniseră atât de complicate, încât pentru multe companii a fi sustenabil însemna mai mult raportare decât schimbare reală”.

Daniel Buda evidenţiază că, potrivit Raportului Draghi, Europa pierde teren în ceea ce înseamnă competitivitatea: "Directiva privind CSRD-ul (Corporate Sustainability Reporting Directive - Directivă UE care obligă companiile să publice rapoarte detaliate şi standardizate privind sustenabilitatea şi impactul lor asupra mediului, societăţii şi guvernanţei) se aplică acum doar companiilor cu peste 1.000 de angajaţi şi peste 450 de milioane de euro cifră de afaceri. Practic, am trecut de la aproximativ 50.000 de companii obligate să raporteze la circa 5.000 de companii. Iar standardele europene de raportare privind sustenabilitatea au fost simplificate. Numărul de date obligatorii de raport a scăzut cu aproximativ 60%”.

În ceea ce priveşte drumul către Net Zero 2050 (emisii nete zero până în 2050 - un obiectiv global şi european prin care cantitatea de gaze cu efect de seră eliminată din atmosferă trebuie să fie egală cu cea produsă de activităţile umane, ajungându-se astfel la un echilibru neutru până în anul 2050), obiectivul rămâne, dar unele ţinte au fost stabilite fără să calculăm suficiet cât costă şi mai ales cine plăteşte, apreciază specialistul, explicând: "Când preţul energiei în Europa este de două-trei ori mai mare decât în Statele Unite, nu putem cere industriei să se decarbonizeze peste noapte. De aceea, pentru ţinta pe 2040, am cerut flexibilitate şi clauze de revizuire ca să putem ajusta drumul dacă realitatea economică o impune. Avem nevoie de ceea ce înseamnă neutralitatea tehnologică - nuclear, gaz, regenerabile şi captarea carbonului. De aceea, am susţinut ca tranziţia verde să ţină cont de ceea ce înseamnă realităţile economice, de costurile suportate de companii şi de capacitatea industriei europene de a se adapta. Nu putem impune obiective ambiţioase, fără să oferim şi mijloacele necesare pentru atingerea lor”.