English
Sistemul bancar românesc este stabil şi bine capitalizat, însă intermedierea financiară redusă are impact asupra dezvoltării economice, pe fondul unei culturi limitate a creditării şi al accesului dificil la finanţare pentru companii, au spus participanţii la cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Piaţa Financiar-Bancară, organizată de Grupul de presă BURSA. Ei au mai arătat că instabilitatea politică internă şi contextul extern tensionat cresc riscurile economice şi costurile de finanţare şi au menţionat că, totuşi, există potenţial de creştere prin creditare, dacă sunt asigurate stabilitatea, predictibilitatea şi continuarea reformelor, cu precizarea că progresul depinde de educaţia financiară, de responsabilitatea în creditare, de utilizarea prudentă a tehnologiei, precum şi de şi o mai bună pregătire pentru accesarea fondurilor.
Referitor la intermedierea financiară scăzută, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a spus: ”Aceasta este problema principală, iar noi trebuie să ne raportăm la ea inclusiv în momentele de criză. Avem prudenţă bună, avem solvabilitate bună, lichiditate foarte bună, dar intermediere financiară scăzută. Ce spune acest lucru? Că România este în continuare în urma dezvoltării economice europene din perspectiva finanţării şi că suntem, în general, în urmă din perspectivă economică. Avem o problemă de cultură, de deschidere spre creditare a societăţii, a companiilor”.
La rândul său, Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus că ţara noastră stă foarte rău în ceea ce priveşte intermedierea financiară, dar că, faţă de acum 20 de ani, s-a schimbat un lucru esenţial: ”Atunci, economisirea internă era 70% din creditare, adică 30% din creditarea pe care o aveam în România era pe resurse împrumutate din afară, iar acum suntem invers”.
Ţara noastră se confruntă cu două şocuri mari: războiul din Orientul Mijlociu şi criza politică internă, a afirmat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, care a precizat: "Dacă această criză politică va persista - se vorbeşte acum de alegeri anticipate sau de un guvern interimar -, pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte. Deja au crescut cotaţiile şi dobânzile cerute pe pieţe pe fondul războiului; pentru România, care oricum plătea foarte mult, acest lucru înseamnă că va plăti şi mai mult. De-abia scăzuseră puţin cotaţiile, întrucât consolidarea debutată în 2025 a avut roade.
Opinia Consiliului Fiscal este că am putea termina execuţia bugetară cu un deficit în jur de 6,2%, ceea ce este realizabil. Ar fi foarte bine ca guvernul să nu deraieze consolidarea fiscal-bugetară. Dacă războiul din afară persistă, riscul de stagflaţie (creşterea inflaţiei şi blocarea creşterii economice) devine proeminent. Pentru noi, combinaţia între şocul extern şi criza politică este foarte toxică”.
În aceste condiţii, Aurel Bernat, director executiv Instituţii Financiare şi Relaţii cu Investitorii în cadrul Băncii Transilvania, a arătat: ”Investitorii străini şi locali - iar noi, Banca Transilvania, avem 75.000 de investitori individuali -, nu cer decât linişte. Dacă există linişte şi predictibilitate, atunci lucrurile pot fi făcute. Cu aceste lucruri, povestea României este foarte uşor de vândut”.
Ţara noastră are un potenţial mare de dezvoltare a economiei prin credit, a subliniat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), apreciind că este important să existe stabilitate, un nivel mai ridicat de finanţare şi o prognoză referitoare la reforma fiscală. Printre altele, Gabriela Folcuţ a menţionat că, fără garanţii de stat, s-ar putea să nu avem un număr mare de credite accesate de companii: "Garanţiile pot greva bugetul public, dar să nu uităm că o treime din companii au capitaluri negative, iar acestea nu vor lua niciodată credite sau fonduri europene. Sistemul bancar creditează, dar creditează companiile bancabile”.
Educaţia financiară reprezintă o altă problemă cu care se confruntă sistemul bancar, dar o astfel de educaţie nu se face de azi pe mâine, a declarat Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.
Mihai Botez a spus: "Este foarte greu să obţii puterea politică prin argumente, spunând clar: «Uite, economia aşa funcţionează. Nu se poate produce valoare adăugată dacă nu ai un sistem de educaţie, dacă nu eşti responsabil, dacă nu îţi plăteşti taxele, dacă nu eşti bancabil, dacă nu lucrezi transparent». Foarte puţini promovează aceste politici”.
Legat de progres, băncile centrale trebuie să se asigure că instituţiile de credit utilizează tehnologia şi inteligenţa artificială, dar că sunt atente şi la riscurile pe care acestea le presupun, a afirmat Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Domnia sa a spus:
"Există acest mega trend prezent şi în piaţa financiară şi mă refer la digitalizare şi la inteligenţa artificială, domenii care se dezvoltă inclusiv în băncile comerciale şi în cele centrale. Dar trebuie să fim conştienţi că acestea au şi riscuri. Se constată că peste jumătate din băncile centrale au preocupări reale în domeniul introducerii AI în activitatea de zi cu zi, atât a lor, cât şi a sectoarelor reglementate. Însă există şi riscuri foarte mari asociate. (...) Rolul reglementatorilor este de a se asigura că digitalizarea şi AI, prezente în pieţe, sunt folosite cu măsură şi cu responsabilitate”.
Ca să implementezi un proiect cu finanţare nerambursabilă, europeană sau naţională, trebuie, în primul rând, ”să ai o idee fiabilă de proiect, care să ţi se potrivească atât ţie, cât şi contextului economic”, a afirmat Ramona Ivan, directorul Direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale, CEC Bank. Domnia sa a precizat: ”Trebuie să vezi ce anume este disponibil, dacă eşti eligibil, dacă te potriveşti acelei măsuri, iar ceea ce vrei să dezvolţi se pliază. Este o etapă în care se pregăteşte, practic, toată documentaţia. Vedem însă, în continuare, că lucrurile se fac în viteză, foarte superficial, ceea ce o să coste foarte mult. Atunci când aplicăm pe un proiect, cel puţin cu finanţare nerambursabilă, trebuie să pregătim foarte bine depunerea proiectului, să citim cu atenţie toate condiţiile, toate termenele, iar dacă o companie nu este suficient de mare şi nu are specialişti, trebuie să apeleze la un consultant. Banca poate da sfaturi, dar nu poate scrie proiecte”.
Mai mult, Vlad Camburu, director executiv retail lending, BRD Groupe Societe Generale, a arătat: ”Trebuie să fim extrem de atenţi la felul în care reuşim să facem creditare responsabilă. Este nevoie de rezilienţă”.
Cu toate acestea, cel mai mare risc pentru ţara noastră în acest moment este cel politic, consideră Anca Bidian, directorul general şi fondatorul Kiwi Finance, care a afirmat: ”Ce cred că avem nevoie în ţara asta sunt oameni responsabili în zona politică. Să ştim ce se dă, ce se cere, de ce facem şi să ştim că sunt situaţii, aşa cum avem fiecare în viaţă, când, de multe ori, trebuie să îţi fie puţin rău ca apoi să îţi fie bine. Când văd declaraţii deşănţate din partea unor politicieni că vor să ajute mediul de afaceri, iar acum vorbesc din postura de antreprenor, mă gândesc că «mai bine ne-ar lăsa neajutaţi», pentru că ne descurcăm”.
În ceea ce priveşte creditarea şi riscul nerambursării în cazul persoanelor fizice, media de soluţionare a cererilor de negociere cu băncile se situează cu mult sub cele 90 de zile prevăzute de legislaţia în vigoare, fiind înregistrate cazuri în care acestea au fost soluţionate într-o singură zi, a declarat Liviu Vladimir Fenoghen, directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Liviu Fenoghen a precizat: "Într-adevăr, conform legii, termenul este de 90 de zile, dar anul trecut media a fost de 13 zile, iar în urmă cu doi ani a fost o medie de 15 zile, deci undeva la jumătate de lună, în două săptămâni, media. Sunt şi multe cazuri care au fost rezolvate în aceeaşi zi. A fost primită cererea, a fost trimisă către bancă. Problema este atât de bine motivată de consumator, ori cunoscută deja de către bancă, ori foarte bine prezentată. Banca acceptă, se desemnează conciliatorul, s-au purtat discuţiile, banca şi-a trimis oferta. Oferta este negociată, văzută, acceptată de către consumator şi se dă şi hotărârea - nota de soluţie, de fapt - care este trimisă şi către bancă, şi către consumator, pentru a fi acceptată. Caz rezolvat într-o singură zi”.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului