CONFERINŢA „PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ” Gabriela Folcuţ, ARB: "Băncile solicită ca taxa pe cifra de afaceri să nu se mai aplice”

Comunitatea bancară a solicitat eliminarea taxei pe cifra de afaceri aplicabilă instituţiilor de credit şi cere în continuare ca această taxă să nu se mai aplice, a subliniat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), menţionând: "România se află într-o etapă în care are nevoie de un surplus de finanţare alocat economiei reale pentru a înregistra creştere economică sustenabilă. În acest context, trebuie să calibrăm legislaţia astfel încât băncile să poată asigura acest necesar. Industria bancară este supusă unui regim de taxare diferenţiată, comparativ cu alte industrii, prin aplicarea unei cote de 4% aplicabile cifrei de afaceri, respectiv 2% pentru băncile cu o cotă de piaţă de sub 0,2%, ca măsură excepţională menită să susţină reforma fiscală.

Asistăm la o suprataxare a industriei bancare, comparativ cu toate celelalte sectoare economice, cu toate că, din perspectiva randamentului activelor, sectorul bancar înregistrează cel mai scăzut rezultat din România, doar 1,7%, de aproximativ patru ori mai puţin decât media naţională de 6,8%, în anul 2024. Sectorul bancar nu s-a plasat în ultimii 15 ani în top 10 sectoare din România din perspectiva randamentului activelor, fiind la finele clasamentului în majoritatea anilor. Această soluţie legislativă generează un impact negativ asupra stabilităţii financiare, afectând rezilienţa unor instituţii de credit şi capacitatea acestora de a finanţa statul, populaţia şi companiile”.

Aplicarea cotelor de taxare pe cifra de afaceri riscă să conducă la imposibilitatea unor instituţii de credit de a susţine această măsură, susţine Gabriela Folcuţ. Aceasta apreciază că, în anumite cazuri, cota efectivă de impozitare, rezultată din cumularea taxei pe cifra de afaceri cu impozitul pe profit, poate depăşi 50%, ceea ce afectează grav climatul concurenţial între instituţiile de credit din România şi cele din alte state membre ale Uniunii Europene. În plus, există riscul unui impact negativ asupra indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate la nivel individual, cu implicaţii directe asupra capacităţii de capitalizare şi de creditare, conform domniei sale, conform sursei citate.

"O capacitate de capitalizare mai scăzută, în absenţa unui profit relevant care să poată fi reinvestit, reduce rezilienţa instituţiilor de credit în faţa riscurilor sistemice şi a crizelor pe care le traversează România. În plus, băncile trebuie să facă faţă unor costuri de conformare în creştere, cu impact asupra eficienţei şi competitivităţii”, concluzionează directorul ARB.

• „Avem un potenţial mare de dezvoltare a economiei prin credit”

Ţara noastră are un potenţial mare de dezvoltare a economiei prin credit, subliniază Gabriela Folcuţ, apreciind că este important să existe stabilitate şi predictibilitate, inclusiv fiscală, pentru a asigura un nivel mai ridicat de finanţare.

Printre altele, directorul executiv al ARB a menţionat că, fără garanţii de stat, s-ar putea să nu avem un număr mare de credite accesate de companii: "Garanţiile pot greva bugetul public, dar să nu uităm că o treime din companii au capitaluri negative, iar acestea nu vor lua niciodată credite sau accesa fonduri europene. Sistemul bancar creditează, dar creditează companiile bancabile”.

În ceea ce priveşte apetitul populaţiei de a se credita, acesta este estompat acum, a mai spus reprezentantul ARB. "Înainte de pandemie, 25% din forţa de muncă a părăsit România. În acelaşi timp, 20% dintre tinerii de până la 26 de ani nu muncesc şi nu sunt incluşi într-o formă de învăţământ. Aceasta este o faţetă a României pe care noi toţi am putea s-o corectăm”, a mai spus Gabriela Folcuţ, evidenţiind că sistemul bancar românesc continuă să reprezinte un factor esenţial de stabilitate financiară. Indicatorii prudenţiali publicaţi de Banca Naţională a României confirmă o poziţie solidă a sectorului: activele totale ale sistemului bancar au depăşit 957 miliarde lei în 2025, în creştere anuală de 8,6%, reflectând o evoluţie constantă a dimensiunii sectorului, în timp ce indicatorii de capitalizare se menţin confortabil peste cerinţele minime reglementate, iar lichiditatea rămâne la niveluri adecvate.

"Băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la 24,36%, în luna decembrie 2025, anul fiind unul efervescent din perspectiva consolidării sistemului. Din perspectiva lichidităţii, indicatorii se plasează la niveluri confortabile şi, în plus, structura bilanţieră a băncilor este orientată către active lichide. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situa la 240,1%, potrivit datelor la luna septembrie 2025, în timp ce media europeană era de 161,6% în iunie 2025”, a menţionat sursa citată.

Aceasta a amintit că gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,1% în septembrie 2025, mult mai ridicat faţă de media europeană, de 41,7% în iunie 2025, asigurând astfel stabilitate şi rezilienţă. Rata creditelor neperformante a fost de 2,69% în decembrie 2025, la o diferenţă redusă de media europeană, care se cifrează la 1,8%.

Poziţia prudenţială solidă a băncilor permite sectorului să susţină în continuare finanţarea economiei reale, a populaţiei şi a sectorului public, în condiţii prudente şi sustenabile, consideră reprezentantul ARB, adăugând că nivelul de intermediere financiară rămâne însă redus comparativ cu media Uniunii Europene, creditul neguvernamental reprezentând aproximativ 24% din PIB.

"Acest decalaj evidenţiază un potenţial semnificativ de dezvoltare prin creşterea finanţării bancare pe baze sănătoase. Valoarea creditelor noi acordate în ultimii ani confirmă implicarea activă a sectorului bancar în susţinerea economiei, inclusiv în perioade marcate de incertitudine. Creşterea intermedierii financiare poate contribui la stimularea investiţiilor, la modernizarea economiei şi la consolidarea competitivităţii externe. Implementarea adecvată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene pentru perioada 2021-2027 sunt esenţiale pentru susţinerea investiţiilor şi a transformării structurale”, a mai spus Gabriela Folcuţ, care conchide: "Continuarea reformelor fiscale şi administrative, creşterea conformării voluntare şi reducerea economiei informale pot îmbunătăţi sustenabilitatea finanţelor publice”.

Printre altele, domnia sa a mai spus că digitalizarea serviciilor financiare continuă să avanseze, iar gradul de incluziune financiară este în creştere, reflectând accesul mai larg al populaţiei la produse şi servicii bancare.

Menţinerea stabilităţii macroeconomice, consolidarea fiscală graduală şi implementarea reformelor structurale sunt condiţii esenţiale pentru îmbunătăţirea perspectivei investiţionale a României, consideră sursa citată. Aceasta apreciază că, într-un mediu caracterizat de incertitudini externe şi ajustări interne, cooperarea între autorităţi, sectorul financiar şi mediul de afaceri este esenţială pentru consolidarea rezilienţei economiei şi valorificarea potenţialului de creştere pe termen mediu şi lung.