ONFERINŢA „PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ” Aurel Bernat, Banca Transilvania: Când punem în mişcare ”morişca” creditării, creşte inevitabil şi PIB-ul

• Un stat suplu şi neintervenţionist este cel mai bun lucru pentru o economie

Punerea în mişcare a ”moriştii” creditării duce inevitabil nu doar la creşterea creditării nominale în sine, ci şi a PIB-ului, a spus Aurel Bernat, Director Executiv Instituţii Financiare şi Relaţii Investitori, Banca Transilvania.

Reprezentantul grupului financiar a afirmat: ”Vin după trei săptămâni în care am vorbit cu investitori din Viena, Londra, New York, pentru că, după cum ştiţi, am atras săptămâna trecută un miliard de euro în România prin obligaţiunile Băncii Transilvania. Nicăieri unde am mers nu m-am simţit inferior niciunui alt jucător din piaţa de capital internaţională. Atâta timp cât companiile performează - şi avem multe companii care performează în domenii cheie, iar aici mă refer la sectorul bancar care este un proxy pentru economie, respectiv sectorul energetic care este foarte bine reprezentat la Bursa de Valori Bucureşti unde există tracţiune tocmai datorită situaţiei din Orientul Mijlociu - lumea ne priveşte cu ochi buni. Avem o populaţie de 19 milioane de locuitori, cerere internă, 85% independenţă energetică, proiectul Neptun Deep. În plus, impactul războiului din Iran este totuşi limitat. Ce nu înţeleg în general investitorii străini este de ce noi, ca ţară, vedem întotdeauna problemele şi le afişăm ca fiind probleme majore, dar nu luăm niciodată măsuri.”

Aurel Bernat a adăugat: ”Toţi investitorii străini şi locali (noi, Banca Transilvania, avem 75.000 de investitori individuali), nu cer în general decât linişte. Dacă există linişte şi predictibilitate, povestea României este foarte uşor de vândut: suntem a doua cea mai mare economie din Europa de Est după Polonia, am avut timp de zece ani o creştere economică medie de 3,5%. Acum, în ultimii doi ani jumătate, avem o încetinire la 0,6-0,7%, dar este explicabil”.

În opinia reprezentantului Băncii Transilvania, problema majoră este legată de partea de impozitare. ”Dacă alergăm după campioni naţionali în diverse domenii şi supraimpozităm - fie că o denumim taxă bancară sau altfel - până la urmă se slăbeşte o industrie a cărei menire trebuie să fie în primul rând intermedierea financiară şi finanţarea”, a punctat Aurel Bernat.

Reprezentantul grupului financiar a completat: ”România are în momentul de faţă un credit privat pe PIB de 25%, ceea ce înseamnă nivelul cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Total active pe PIB sunt la 50%, în timp ce Uniunea Europeană pe medie are 200% şi credit privat pe PIB 100%. Ar trebui în primul rând să stimulăm ca de la 25% credit privat din PIB să ajungem la 50% din PIB. În momentul în care punem în mişcare această «morişcă» a creditării, inevitabil creşte nu doar creditarea nominală în sine, ci şi PIB-ul. Atunci am intra într-un cerc extrem de virtuos de creştere economică, pentru că bani există. Cifra de 60-70% loan-to-deposit (n.r. raportul credite/depozite) este una la care se uită absolut toată lumea, iar investitorii consideră că există potenţial de creştere a sectorului bancar şi a pieţei în general. Putem miza că activele sectorului bancar se vor dubla în următorii cinci până la zece ani, fără nicio surpriză. PIB-ul pe locuitor este deja într-o zonă de 79-80% din punctul de vedere al convergenţei europene, ceea ce înseamnă că următorul care se va apropia (n.r. de media europeană) va fi sectorul bancar şi intermedierea financiară. Principalul mijloc prin care putem să convingem investitorii străini să subscrie în România este intermedierea financiară, care în mod cert va creşte. Trebuie făcut ceva în plus, ceea ce înseamnă că să fim în primul rând mai permisivi cu sectorul şi după aceea cu economia în general”.

În ceea ce priveşte fiscalitatea, Aurel Bernat este de părere că un stat suplu şi neintervenţionist este cel mai bun lucru pentru o economie. ”Fiscalitatea din ultima vreme a trebuit, în primul rând, să stabilizeze casieria bugetului public. Acum trebuie să punem planuri pe masă. Aş fi foarte atent cu taxarea, pentru că nu am văzut niciodată ca într-o companie privată să se facă profit din tăiere de costuri; de obicei profitul creşte prin reinvestirea capitalului şi prin dezvoltare (...). România se dezvoltă bine în ochii oricărui investitor: vedem autostrăzi, investiţii grele, un potenţial metrou în Cluj, subiecte care vor avea efecte de propagare către economie. Vine momentul de a fi temperaţi, de a ne uita la eficientizarea colectării şi la un stat mai suplu care să dea un impuls economiei”, a afirmat reprezentantul Băncii Transilvania.