CONFERINŢA „PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ” Eugen Rădulescu, BNR: Trăim mult peste mijloacele pe care le avem; trăim din împrumuturi externe

• Schimbările din zona fiscală sunt atât de frecvente şi de ample, încât fiecare investitor preferă să-şi păzească într-un anumit fel propriul buzunar

Cu un deficit bugetar de peste 9% şi un deficit extern de 8% din PIB, este clar că trăim peste mijloacele de care dispunem, adică din împrumuturi externe, a spus Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.

Domnia sa a afirmat: ”În urmă cu puţine luni, am scris un articol în care spuneam că antreprenorii noştri ar trebui să înţeleagă că dacă au un business care le aduce un randament de 15% şi îl pot finanţa printr-un credit care costă 10%, ei câştigă 5% fără să pună nimic. Ceea ce înseamnă pe Return on Equity (n.r. randamentul capitalului propriu) un câştig net total. Am avut reacţii împotrivă extrem de virulente, de tipul «niciodată nu voi da banii băncilor». Asta arată că avem o problemă foarte mare de educaţie, ce porneşte chiar de la şcoala primară. În alte ţări ale lumii, calcule privind eficienţa, privind dobânzile, privind randamentului unei activităţi, sunt făcute încă de la şcoala primară, unde copii învaţă că investiţiile presupun asumarea unor riscuri”.

Eugen Rădulescu a adăugat: ”România anului 2026 nu mai este ţara de acum 26 de ani; este cu totul alta. În anul 2000 salariul mediu era de 100 de euro pe lună, acum este de 1.100 de euro. PIB-ul României era de 37 miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale; acum se apropie de 400 de miliarde. Rămân siderat când aud că România nu mai produce nimic (...). Numai exporturile auto dintr-un an sunt mai mari decât exporturile auto din toată perioada comunistă - numai auto. Dar avem exporturi de peste 100 miliarde de euro, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât tot PIB-ul României dinainte de 1990. Speranţa medie de viaţă a crescut de la 69 de ani în 1990 la 76 de ani acum. Este un lucru care contează foarte mult. În anul 2000 aveam 132 de kilometri de autostradă, anul acesta vom depăşi 1.600. Este altă ţară, care are nevoie de alte mentalităţi”.

Conform consilierului guvernatorului BNR, ţara noastră stă foarte rău la intermedierea financiară, dar faţă de acum 20 de ani s-a schimbat un lucru esenţial. ”Atunci, economisirea internă era 70% din creditare, adică 30% din creditarea pe care o aveam din România era pe resurse împrumutate din afară, iar acum suntem invers”, a spus Eugen Rădulescu.

• Va trebuie să strângem cureaua

Unul dintre motivele pentru care unele proiectele nu sunt bancabile ţine de faptul că, foarte multe întreprinderi nu au capital, conform consilierului guvernatorului BNR.

”Acţionarii acestora dau împrumuturi întreprinderilor, dar nu le capitalizează. Există un motiv foarte bun pentru asta pe care-l înţeleg perfect - anume că schimbările din zona fiscală sunt atât de frecvente şi de ample, încât fiecare investitor preferă să-şi păzească într-un anumit fel propriul buzunar, astfel încât dacă se întâmplă ceva să spună că «închid prăvălia şi cu asta basta». Această abordare este de înţeles, doar că este falimentară. Este o abordare prin care o companie nu va ajunge niciodată să poată să fructifice o oportunitate din cauză că, abia în următorii doi-trei ani, după ce nu mai ai capital negativ, poţi să ceri împrumuturi de la bancă. Pentru că banca nu poate să îţi dea împrumut, ţie capitalist, care nu ai încredere în propria afacere. Pentru că asta înseamnă să nu o capitalizezi, ci să-i acorzi împrumuturi, că nu ai încredere în afacerea ta. Şi atunci cum eu bancher, să am încredere, când nici măcar nu lucrez cu banii mei, ci lucrez cu banii deponenţilor. În mod normal nu pot să-ţi acord un credit sau dacă cumva o fac, trebuie să-l provizionez 100% din ziua în care l-am acordat, deoarece acestea sunt regulile unei contabilităţi normale. Nu pot să dau credite cuiva care are capital negativ. Şi ajungem astfel la această mare problemă pe care o vom putea rezolva numai în momentul în care vom înţelege că «împrumuţionismul nu este capitalism». Capitalismul în lumea întreagă s-a bazat pe capital, nu pe împrumuturi”, a spus Eugen Rădulescu.

Conform consilierului guvernatorului BNR, anul trecut ţara noastră era într-o situaţie extrem de critică. ”Un deficit de 9,3% din PIB, într-un an fără nicio criză, într-un an fără niciun fel de problemă - de tipul inundaţiilor, furtunilor, altor fenomene naturale; anul 2024 nu a avut nimic din toate acestea. Deficit de 9,3% din PIB este colosal şi insuportabil. Iar această abordare s-a prelungit până când am avut un nou guvern, în vara anului trecut. Măsurile adoptate de acest guvern au fost criticate foarte mult şi poate pe bună dreptate. În definitiv, nimănui nu-i place să fie cel care începe să strângă cureaua. Este clar însă că va trebuie să strângem cureaua. În momentul în care ţara are un deficit bugetar de peste 9% într-un an şi are un deficit extern de 8% din PIB, asta înseamnă că trăim foarte mult peste mijloacele pe care le avem. Trăim din împrumuturi externe. Nu se poate rezolva acest lucru fără a strânge cureaua, nu există soluţii. Există însă soluţia de a strânge cureaua încet-încet, aşa cum încearcă de aproape un an de zile guvernul României sau există soluţia să nu strângem cureaua de bună voie şi intrăm într-o criză de genul Greciei. Criza din Grecia care a început în 2008, atunci când s-a produs o ruptură internaţională, de fapt era pregătită de mulţi ani. Pentru că Grecia îşi falsifica statisticile, Grecia ajunsese la o datorie publică fabuloasă, iar în momentul în care s-a produs criza şi partidul de la guvernare a ajuns la concluzia că mai bine nu face nimic şi aşteaptă, rezultatul a fost că au pierdut încă şase luni, iar după ce au făcut tot ce le-au cerut finanţatorii internaţionali, în anul 2024, ultimul pentru care avem statistici internaţionale, PIB-ul Greciei pe cap de locuitor, este mai mic decât era în 2004. 20 de ani de stagnare - este preţul pe care-l plătesc grecii pentru ceea ce au făcut. Nu trebuie să repetăm şi noi, avem şansa să nu o facem şi sper să ne ţinem de ea”, a spus Eugen Rădulescu.