Bursa de la Londra pierde teren; Brexitul a accentuat un declin început cu ani în urmă

Indicele londonez FTSE 100 a atins recent noi recorduri istorice, dar Bursa de Valori din Londra îşi pierde treptat din atractivitate, pe măsură ce ofertele publice iniţiale (IPO) sunt tot mai puţine, preluările de companii se intensifică, iar tot mai multe companii părăsesc piaţa londoneză, conform unui articol publicat la finele lunii trecute de Morningstar.

Efectele Brexitului, prezenţa mai redusă a investitorilor instituţionali locali, atractivitatea tot mai mare a Wall Street-ului pentru companiile de tehnologie şi pentru cele cu ritm ridicat de creştere, precum şi lichiditatea mai scăzută în comparaţie cu marile pieţe americane sunt alte elemente ce explică resorbirea activităţii bursei londoneze, potrivit presei internaţionale.

• IPO-urile de mare anvergură au devenit extrem de rare

De la administratorul de active Schroders până la operatorul aerian easyJet, companiile britanice sunt cumpărate de firme americane de capital privat sau preluate de rivali din străinătate, numai în acest an cinci companii din indicele FTSE 100 acceptând ofertele de preluare. Alte companii se delistează de la Bursa din Londra sau aleg să se listeze la New York, ceea ce înseamnă că ofertele publice iniţiale de mare anvergură au devenit practic inexistente, conform Morningstar.

Asociaţia Companiilor de Investiţii din Marea Britanie, organizaţia profesională care reprezintă fondurile de investiţii listate, a arătat, citând date furnizate de brokerul Peel Hunt, că în prima jumătate a anului 2026, valoarea companiilor listate în Regatul Unit care au făcut obiectul unor oferte de preluare a fost de 27 de ori mai mare decât valoarea ofertelor publice iniţiale realizate în aceeaşi perioadă, scrie Morningstar.

IPO-urile de mare anvergură au devenit în prezent extrem de rare. Ultimul astfel de caz a fost cel al companiei de livrare de mâncare Deliveroo, ce s-a listat la bursă în 2021 la o evaluare de 7,9 miliarde de lire sterline, dar care, după o perioadă dificilă pe piaţa bursieră, a fost vândută în 2025 rivalului american DoorDash pentru 2,7 miliarde de lire sterline, conform sursei menţionate.

Până în prezent, în 2026, cel mai mare IPO realizat în Regatul Unit a fost cel al fondului suveran de investiţii al Uzbekistanului, care a atras 604 milioane de dolari americani, potrivit Morningstar.

Clive Beagles, manager de fond la administratorul britanic JO Hambro Capital Management, a declarat: ”În ritmul actual al fuziunilor şi achiziţiilor, peste zece ani nu va mai exista nicio piaţă bursieră britanică. Nu ne va mai rămâne nimic”.

• Atractivitatea mai mare a pieţei bursiere din Statele Unite

Un factor important al resorbirii activităţii bursei londoneze ţine de performanţa relativ mai slabă a acţiunilor britanice în comparaţie cu cele americane, a căror evoluţie a fost impulsionată puternic de companiile din grupul ”Magnificilor”, iar mai recent de avântul inteligenţei artificiale, conform Morningstar.

În plus, la zece ani de la referendumul privind Brexitul, mulţi investitori consideră că investiţiile în Regatul Unit implică o primă de risc politic. În acest context, investitorii internaţionali au urmărit obţinerea celor mai bune randamente, care, timp de mulţi ani, au fost oferite de companiile americane din sectorul tehnologic, potrivit sursei menţionate.

”Excepţionalismul american” este un factor greu de ignorat şi contribuie, de asemenea, la atractivitatea mai mare pentru listare a pieţei bursiere din New York faţă de cea londoneză. Astfel, multe dintre poveştile de succes ale companiilor britanice, precum ARM Holdings, au ales să se listeze la New York, în timp ce alte companii, precum operatorul de jocuri de noroc Flutter şi compania fintech Wise, şi-au mutat listarea în străinătate, scrie Morningstar.

ARM Holdings, compania britanică specializată în proiectarea de semiconductori, a ales Nasdaq pentru listare în 2023, în pofida tentativelor repetate ale guvernului britanic de a readuce grupul la Londra după preluarea sa de către SoftBank, scrie publicaţia financiară italiană Il Sole 24 Ore într-un articol publicat în luna iunie.

Corporaţia Flutter, operatorul din spatele unor brand-uri precum Paddy Power, Poker Stars sau Betfair, a fost listată iniţial la Bursa de la Londra, ulterior listată la New York şi delistată de la Londra în 2026. Wise a fost de asemenea listată în primă fază la Londra, dar anul acesta s-a listat şi pe Nasdaq, care a devenit principala sa bursă de tranzacţionare.

Recent au apărut informaţii potrivit cărora gigantul farmaceutic britanic AstraZeneca poartă discuţii pentru preluarea rivalului american Bristol Myers Squibb. În luna iunie, AstraZeneca a finalizat listarea directă a acţiunilor sale la Bursa de Valori din New York, iar o tranzacţie cu BMS poate reaprinde temerile privind o posibilă îndepărtare a companiei de Regatul Unit, conform unui articol publicta săptămâna trecută de The Guardian.

Dan Coatsworth, şeful departamentului de pieţe la societatea de servicii financiare AJ Bell, spune că membrii consiliilor de administraţie ale companiilor britanice consideră adesea că listarea în SUA este o modalitate de a obţine o evaluare mai ridicată a acţiunilor decât ar putea obţine în mod normal prin listarea la Londra, conform Morningstar.

Potrivit datelor Siblis Research, companiile de capitalizare mare listate în Statele Unite aveau un raport Forward P/E (care ia în calcul estimările privind profiturile pentru următoarele douăsprezece luni) de 20,5, la jumătatea acestui an, în vreme ce pentru indicele FTSE 100 raportul era de 12,3.

Nu doar piaţa americană atrage companii în defavoarea Londrei. Producătorul de îngheţată Magnum, desprins din Unilever, a ales Amsterdamul drept piaţă principală pentru debutul său bursier, la o evaluare de circa 7,8 miliarde de euro. Acţionarii TUI, cel mai mare operator turistic din Europa, au ales în 2024 trecerea la o listare exclusiv în Germania, argumentând că aceasta reflectă mai bine structura acţionariatului şi fluxurile de tranzacţionare, conform Il Sole 24 Ore.

• De ce fondurile de capital privat achiziţionează companii britanice

Charlie Farber, analist asociat de date la Morningstar PitchBook, susţine că interesul fondurilor de capital privat pentru cele mai mari companii din Regatul Unit se menţine la un nivel ridicat, în ciuda creşterii ratelor dobânzilor din ultimii ani, care au făcut finanţarea tranzacţiilor mai costisitoare, scrie Morningstar.

În opinia sa, ”scăderea competitivităţii Bursei de Valori din Londra ca loc de listare” a intensificat interesul firmelor de capital privat pentru acţiunile companiilor britanice. ”Firmele americane de private equity au fost deosebit de active, considerând Bursa din Londra o sursă de active subevaluate”, a afirmat Farber.

• Brexitul a accentuat vulnerabilităţile structurale deja existente ale pieţei londoneze

Cu toate că nu reprezintă cauza principală a dificultăţilor pe care le întâmpină piaţa bursieră britanică, Brexitul a acţionat ca un catalizator, accentuând vulnerabilităţile structurale deja existente şi consolidând un proces îndelungat de reevaluare a importanţei Regatului Unit pentru investitorii internaţionali, conform unui alt articol publicat de Morningstar în luna mai a acestui an.

Cererea fondurilor de pensii britanice pentru acţiuni locale se afla într-un declin de lungă durată încă înainte de 2016, investitorii globali îşi orientau tot mai mult capitalul către acţiunile de creştere din SUA, iar structura sectorială a pieţei britanice era slab aliniată cu principalii factori care susţineau randamentele pieţelor globale de acţiuni, potrivit sursei menţionate.

Practic, ponderea redusă a sectorului tehnologic şi a altor sectoare de creştere a făcut ca piaţa britanică să depindă în mare măsură de sectorul financiar, de cel energetic şi de acţiunile defensive, care au avut performanţe relativ slabe pe parcursul unei perioade îndelungate caracterizate de rate scăzute ale dobânzilor. Drept urmare, Regatul Unit a intrat în perioada referendumului dintr-o poziţie de relativă vulnerabilitate, scrie Morningstar.

Brexitul a amplificat aceste presiuni prin creşterea incertitudinii politice şi economice într-un moment critic.

”Înainte de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Londra ocupa în sistemul financiar european un rol comparabil cu cel al New Yorkului în SUA. Era un centru unic şi dominant, prin intermediul căruia companiile în creştere de pe întregul continent puteau avea acces eficient şi la scară largă la capitalul european. Prin introducerea unor noi bariere între Londra şi investitorii europeni, Brexitul a fragmentat acest model într-un mod care, fără îndoială, a afectat piaţa IPO din prezent”, a spus Tom Bacon, partener în cadrul firmei de avocatură BCLP, citat de Financial Times, într-un articol publicat în a doua parte a lunii iunie.

Totuşi, Bacon a punctat că Brexitul este doar una dintre cauzele structurale care afectează piaţa IPO din Regatul Unit, un factor la fel de important fiind orientarea tot mai accentuată a companiilor către capitalul privat.

• Bursa din Londra a pierdut peste 800 de companii în perioada 2015 - 2025, conform Statista

Îngrijorările apărute odată cu Brexitul legate de relaţiile comerciale, reglementare, imigraţie şi perspectivele de creştere economică pe termen lung ale Marii Britanii au accentuat percepţia asupra riscurilor asociate activelor britanice şi au erodat încrederea investitorilor, determinând o reevaluare a alocărilor strategice către piaţa din Regatul Unit, conform Morningstar.

Această erodare a încrederii se reflectă cel mai clar în comportamentul investitorilor, conform sursei menţionate: în urma referendumului, fondurile de acţiuni britanice au înregistrat o deteriorare constantă a fluxurilor de capital, tendinţă care s-a accentuat după ieşirea oficială a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în ianuarie 2020.

Din 2016 şi până în această primăvară, ieşirile nete cumulate de capital din fondurile de acţiuni britanice ajunseseră la circa 160 de miliarde de dolari, retragerile fiind generalizate atât în rândul diferitelor tipuri de fonduri, cât şi la nivelul diverselor segmente de capitalizare bursieră, fapt ce indică o retragere structurală a investitorilor de pe piaţa britanică, conform Morningstar.

În acelaşi timp, ponderea Regatului Unit în indicii bursieri globali de referinţă s-a redus semnificativ. În urmă cu două decenii, piaţa britanică reprezenta aproape 10% din indicele MSCI All Country World, iar în prezent această pondere este de sub 4%, mai notează sursa menţionată.

În ceea ce priveşte numărul companiilor listate, declinul este evident. Dacă în 2015 Bursa de la Londra găzduia 2.365 de companii, zece ani mai târziu numărul acestora scăzuse la puţin peste 1.560, practic o reducere de peste 800 de companii, echivalentă cu circa o treime din totalul înregistrat în 2015, conform datelor Bursei de Valori din Londra, compilate de firma de analiză a pieţei Statista, scrie publicaţia financiară italiană Il Sole 24 Ore.

• Revigorarea pieţei bursiere din Londra?

Redresarea pieţei de capital londoneze reprezintă una dintre principalele provocări pentru noul guvern britanic, organizaţiile profesionale din industrie, autorităţile de reglementare şi sectorul administrării fondurilor de investiţii, conform articolului publicat de Morningstar la finele lunii trecute.

Asociaţia Companiilor de Investiţii din Marea Britanie a lansat o campanie intitulată ”Salvaţi piaţa noastră de capital”, printre propuneri numărându-se simplificarea regulilor şi a cerinţelor privind prospectele, pentru a facilita procesul de listare la bursă, potrivit sursei menţionate.

Rachel Reeves, predecesoarea lui John Healey în calitate de cancelar al prim-ministrului, a continuat eforturile iniţiate anterior pentru a-i încuraja pe investitorii britanici să direcţioneze mai mult capital către pieţele interne, prin reforme ale sistemului de pensii şi ale conturilor ISA (Individual Savings Accounts), atât la nivelul investitorilor de retail, cât şi al celor instituţionali, în cursul anului trecut. Aceste măsuri vin şi în continuarea încercării Autorităţii pentru Conduită Financiară de a simplifica povara de reglementare pe care o întâmpină companiile care doresc să se listeze la bursă, o schimbare considerată cea mai amplă reformă a cadrului de listare din ultimii 30 de ani, conform Morningstar.

Datele sugerează că astfel de politici sunt necesare, însă nu este clar dacă acestea vor funcţiona, mai ales în condiţiile în care fondurile de pensii din Regatul Unit alocă în prezent mai puţin de 5% din active acţiunilor companiilor britanice, în scădere de la 50% în 2001, potrivit Morningstar PitchBook.

Dincolo de indicele companiilor cu capitalizare mare, este posibil ca guvernul britanic chiar să fi îngreunat procesul prin care companiile cu capitalizare mică pot deveni, la un moment dat, componente ale indicelui FTSE 100.

Începând din aprilie 2026, facilitatea privind impozitul pe moştenire aplicabilă acţiunilor companiilor cu capitalizare mică listate pe Alternative Investment Market (AIM) a fost redusă de la 100% la 50%. Potrivit analiştilor din industrie, măsura a diminuat o sursă importantă de lichiditate pentru acţiunile companiilor cu potenţial ridicat de creştere şi creează dificultăţi pentru firmele mici care pot utiliza piaţa secundară londoneză drept rampă de lansare pentru a deveni, în cele din urmă, companii incluse în indicii FTSE, conform Morningstar.

Totuşi, Nicolas Moura de la Morningstar PitchBook consideră că se simte o schimbare de direcţie.

”În mare parte din ultimii ani, Bursa de Valori din Londra a pierdut teren ca opţiune pentru exituri (...). O combinaţie de dezavantaje structurale, de la discounturile persistente de evaluare până la un cadru de reglementare restrictiv, a accentuat acest declin. Însă situaţia s-ar putea schimba în sfârşit. Reformarea regulilor de listare şi noile iniţiative menite să îmbunătăţească lichiditatea pe pieţele private, alături de un context macroeconomic mai favorabil, creează cele mai bune condiţii din ultimii ani pentru listările pe pieţele publice din Regatul Unit”, a spus el, citat de Morningstar.