Reducerea consumului "curentează” preţurile

Datele pe care ni le-a dat Statistica la începutul săptămânii confirmă o normalitate economică: atunci când consumul scade, preţurile coboară. În primele patru luni ale anului, consumul de energie electrică la consumatorul casnic s-a contractat cu peste 10%. Oferta tinde către punctul de întâlnire cu cererea, iar surprizele plăcute pentru consumatori nu întârzie să apară. La finalul acestei luni se împlineşte un an de când piaţa de energie electrică s-a liberalizat în privinţa formării preţului final la consumatorul casnic. Iniţial, preţurile finale au crescut cu peste 55%, după ce statul a renunţat la plafonarea lor (de la 0,68 lei/kwh pentru cea mai mare parte din populaţie), începând cu 1 iulie 2025. După aproape un an de liberalizare constatăm că o bună parte dintre consumatori au economisit energia electrică scumpă şi au optat într-o proporţie mică (de sub 7%) pentru schimbarea furnizorului de utilităţi, deşi aceasta ar fi fost o presiune suplimentară pe care o puteau pune asupra preţului. Din fericire, reducerea consumului a determinat o ajustare a preţurilor neaşteptată.

• Oferte cu aproape 20% mai ieftine în comparatorul ANRE

Am vrut să vedem cu ce oferte vin furnizorii pentru următorul an dacă am opta pentru un contract care începe pe 17 iunie. La o valoare a facturii curente de 130 de lei şi un consum estimat de 100 kwh, am primit şase oferte cu preţuri finale mai mici decât în prezent. Cinci dintre acestea sunt oferte concurenţiale, adresate tuturor clienţilor finali, iar una este ofertă serviciu universal, adresată cu prioritate clienţilor casnici. Astfel, cea mai bună ofertă dintre cele primite aparţine Hidroelectrica. Compania de stat (producător şi furnizor) vinde energia cu 1,11 lei/kwh, iar valoarea finală a facturii este cu 19% mai mică decât cea din simularea noastră. Oferta Hidroelectrica serviciu universal este cu aproape 1% mai mică decât cea din prezent, la o valoare a energiei de 1,29 lei/kwh.

Din fericire, consumatorii casnici nu sunt constrânşi să opteze doar pentru ofertele serviciu universal. Ei pot solicita oricând trecerea la o ofertă concurenţială, iar această alegerea se face foarte uşor, prin contractarea actualului furnizor sau prin schimbarea furnizorului. Cei care sunt deja pe piaţa concurenţială şi doresc să se întoarcă la serviciul universal, trebuie să semneze un contract nou cu furnizorul de ultimă instanţă din zona lui de distribuţie.

• Ieftinirea carburanţilor, semn de reducere a consumului?

Datele INS arată că inflaţia anuală a urcat la 10,9% în luna mai 2026, iar energia electrică şi motorina au reprezentat motive principale pentru creşterile de preţuri. Energia electrică, de exemplu, s-a scumpit cu 55,49% (principalul motiv fiind liberalizarea pieţei), în timp ce motorina a înregistrat majorări de 36%. Efectele sunt în cascadă: Banca Centrală a revizuit în creştere, de la 3,9%, la 5,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului.

Dacă în cazul electricităţii scumpirile au atras reducerea consumului, iar furnizorii s-au adaptat la reacţia consumatorilor şi vin acum cu preţuri finale mai mici, în cazul carburanţilor evoluţia pare greu de anticipat. La o primă vedere ne surprinde rapiditatea cu care veştile pozitive din Strâmtoarea Hormuz se reflectă în preţul final. Astfel, aproape simultan cu scăderea cotaţiilor petrolului (Crud Oil WTI) asistăm la o ieftinire a carburanţilor în benzinării. Dacă pe 15 iunie cotaţiile oscilau în jurul a 80 de dolari pe baril, pe 16 iunie deprecierea a continuat, cu peste patru procente faţă de ziua precedentă (până la sub 77 de dolari/baril). Teoria petroliştilor (anterioară războiului dintre SUA şi Iran) era că preţul final plătit de clienţi în staţiile de alimentare este influenţat de costul petrolului, cheltuielile de rafinare şi distribuţie, precum şi de nivelul accizelor aplicate de statul român. Dar transpunerea în preţuri nu s-a făcut niciodată instantaneu, aşa cum se întâmplă acum. Răspunsul cel mai intuitiv ar fi că în acest moment companiile petroliere vor să resusciteze consumul de carburant, afectat şi el de criza declanşată de războiul din Golful Persic.

Pe 16 iunie 2026, preţul benzinei în România era de 8,62 lei/litru şi al motorinei de 9,10 lei/litru în staţiile Petrom. Benzinăriile Lukoil, MOL sau Rompetrol vindeau benzina şi motorina la preţuri mai mari, până la 8,78 lei/litru pentru benzină şi 9,14 lei/litru de motorină.

Datele financiare din T1 ale companiei OMV Petrom arătau o scădere cu 4% a profitului, dar o creştere cu şapte procente a vânzărilor. Cu toate astea, doar ultima lună din trimestru întâi a fost afectată de războiul din Golful Persic. Este foarte probabil ca, la finalul lunii iunie, rezultatele pe primul semestru ale celei mai mari companii petroliere din Europa de Sud-Est să confirme scăderea consumului de carburanţi sub presiunea preţului. Probabil că având deja aceste date, petroliştii se grăbesc să reducă preţurile la pompă, în speranţa creşterii consumului.