Statul a colectat 587 de milioane de lei din acciza pe băuturi spirtoase, în primul semestru din 2026

După primele şase luni ale anului, statul a colectat din acciza aplicată băuturilor spirtoase 587 milioane de lei, cu aproximativ 6 milioane de lei sub suma colectată în aceeaşi perioadă din 2024, respectiv 593 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Scăderea are loc deşi, faţă de 2024, acciza aplicată băuturilor spirtoase a crescut cu 26% pe litru de produs, respectiv cu 4,5 lei.

Explicaţia acestui fenomen este legată de reducerea semnificativă a bazei fiscale în ultimii doi ani. Mai exact, potrivit calculelor Spirits România, asociaţie care reprezintă producătorii şi distribuitorii de băuturi spirtoase, volumele taxate de băuturi spirtoase rămân cu aproximativ 23% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2024. Această scădere este echivalentul a circa 8,3 milioane de sticle de 700 ml dispărute din piaţa fiscalizată.

„Datele arată foarte clar că majorarea repetată a accizelor şi-a atins limitele de eficienţă. Nu putem vorbi despre o politică fiscală de succes atunci când baza de impozitare se reduce dramatic. Dimpotrivă, pe termen lung este o măsură ineficientă iar autorităţile trebuie să intervină pentru a restabili un echilibru între veniturile încasate, competitivitatea industriei şi combaterea pieţei nefiscalizate”, a atenţionat Florin RĂDULESCU, preşedintele Spirits România.

În urmă cu mai mult de un deceniu, România s-a mai confruntat cu o experienţă similară. Astfel, în anul 2013, o majorare de 34% a accizei a dus, în 2014, la o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat, în timp ce veniturile din accize au crescut cu doar 9%. Mai grav, deşi la acel moment consumul total de băuturi spirtoase a rămas relativ stabil, consumul netaxat a crescut cu aproximativ 10%, indicând o migrare clară către piaţa ilicită. În schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat în următorii 6 ani după adoptarea măsurii.

Potrivit unui studiu Roland Berger publicat în octombrie 2025, între 30% şi 40% din consumul de băuturi spirtoase din România este netaxat, fiind asociat producţiei ilicite, contrabandei sau produselor contrafăcute. Impactul este major: pierderi anuale estimate între 45 şi 65 de milioane de euro, dar şi riscuri serioase pentru sănătatea publică.

La finalul anului trecut asociaţia Spirits Romania a transmis Guvernului o propunere de reformă substanţială a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conţin alcool care, dacă ar fi implementată, ar aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 3, 6 miliarde de lei până în 2030. Propunerea urmăreşte reducerea decalajelor actuale dintre accizele pe categorii de produse, corelarea accizelor cu conţinutul efectiv de alcool pur şi introducerea unui mecanism predictibil de ajustare pe baza indicelui mediu al preţurilor de consum.

Băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei României, deoarece susţin zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative şi creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură până la ospitalitate. Astfel, potrivit unui studiu de piaţă realizat de Roland Berger, în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicaţi în producţia, distribuţia şi vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) şi indus (199 milioane euro) asupra altor domenii ale economiei.

Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producţie şi vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, şi 4.400 induse în sectoare conexe. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe şi alte materii prime, potrivit comunicatului.