CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Florian Mateiţă, RomInsolv SPRL: „Modelul economic bazat pe consum pe împrumut şi-a atins limitele”

Ţara a ajuns la o răscruce economică şi energetică: fie îşi accelerează producţia internă, creează valoare adăugată şi construieşte o strategie coerentă, corelată cu nevoile marilor consumatori, fie riscă să-şi reducă economia şi consumul de energie până la nivelul pe care îl poate susţine, a avertizat Florian Mateiţă, partener RomInsolv SPRL, care susţine că vechiul model de dezvoltare bazat pe consum finanţat prin împrumut şi-a atins limitele.

Florian Mateiţă, a precizat: „Eu vin din zona întunecată a economiei, respectiv insolvenţă. Mă uit, bineînţeles, un pic mai în faţă şi plecăm de la un adevăr: faptul că este clar că modelul economic care a funcţionat până acum, respectiv consum pe împrumut, şi-a atins limitele. Prin urmare, suntem la o răscruce unde ori va fi accelerată producţia internă - adică va fi creată valoare adăugată în ţară, ceea ce înseamnă investiţii, ceea ce înseamnă oarecare predictibilitate pe creşterea consumului de energie, ori, dacă nu vom fi înţelepţi, probabil că vom ajunge să consumăm cât producem, adică vom ajunge să scădem consumul de energie. Ce este important totuşi este că avem o piaţă interconectată şi, din câte înţeleg, indiferent de cât producem sau de cât consumăm noi, cumva cineva de undeva dintr-un cătun din Bulgaria ne asigură energia electrică sau, respectiv, cineva o va cumpăra. Pentru că, uitaţi-vă, totuşi Bulgaria a făcut investiţii, au stocare, au tot ce le trebuie, dar preţul lor este identic cu al nostru. Deci, consumatorul bulgar este mână în mână cu consumatorul ungur şi consumatorul român. Doar cel care beneficiază de fluxul de bani este fericit că are taxe şi impozite mai mici ca la noi”, a spus Florian Mateiţă.

Domnia sa a mai arătat că, anual, aproximativ 8% din companii dispar în mod natural de pe piaţă şi a adăugat: „Nu toată lumea se adaptează, lumea este dinamică şi nu întotdeauna companiile mari reuşesc să aibă acea cadenţă şi acea sinergie între departamente care să le facă foarte eficiente. De aceea aş milita, din perspectiva pe care o am, să se înţeleagă că nu ne ajută prea mult stabilitatea politică sau a unui guvern dacă nu este dublată de o strategie de ţară. Creşterea sistemului energetic ca şi capacitate şi funcţionalitate depinde în final de consumator. Dacă nu ai consumator, nu ai cui să vinzi şi atunci arunci energia în aer şi o preia altcineva din Europa. Imaginaţi-vă că există un şantier în care fiecare face ce vrea: unul sapă, unul pune cărămizi, altul toarnă ciment. La sfârşitul zilei toată lumea este obosită, a muncit şi vrea bani, dar rezultatul este ceva anormal care probabil trebuie demolat şi construit de la capăt. Cam aşa este şi la noi dacă nu avem o strategie care să pornească de la resursele naturale proprii, pentru a elimina riscul de a depinde brusc de preţurile internaţionale. În România preţurile sunt deja aliniate la nivel internaţional, dar este o diferenţă majoră între a avea resursa ta proprie şi a genera energie din resurse furnizate prin conducte sau din alte părţi. Sectorul regenerabilelor utilizează propria resursă naţională. Dacă Europa şi noi vom produce singuri invertoare şi baterii, vom putea deveni independenţi din punct de vedere tehnologic şi al capacităţii de cercetare”.

Dincolo de diagnoza privind modelul economic, domnul Mateiţă a insistat asupra unei probleme care blochează frecvent proiectele publice: existenţa finanţării nu garantează şi realizarea investiţiei. Banii devin inutili atunci când lipsesc coordonarea etapelor, materialele, utilajele, echipamentele, serviciile specializate şi, mai ales, echipele capabile să execute lucrările. În opinia sa, pierderea finanţărilor este adesea consecinţa lipsei de organizare şi de capacitate operaţională, nu doar a lipsei resurselor financiare.

Strategia energetică nu ar trebui coordonată exclusiv de Guvern, consideră reprezentantul RomInsolv. Modelul necesar ar trebui să reunească autorităţile, mediul privat, asociaţiile profesionale şi consumatorii, deoarece deciziile de investiţii trebuie corelate cu cererea reală, cu amplasarea marilor consumatori şi cu infrastructura disponibilă. Stabilitatea politică, luată separat, nu este suficientă dacă nu este dublată de o strategie de ţară care să ofere direcţie şi continuitate.

Florian Mateiţă avertizează şi asupra modului în care sunt gândite subvenţiile. Într-o piaţă europeană integrată, în care preţurile sunt aliniate, subvenţionarea energiei folosite pentru fabricarea unor bunuri exportate apoi tot pe piaţa europeană - destinaţia a aproximativ 70% din exporturile României, potrivit afirmaţiei sale - riscă să devină o eroare economică şi să distorsioneze concurenţa. O asemenea intervenţie ar putea fi justificată mai curând pentru exporturile către pieţe terţe, precum China sau Turcia, dar nu în interiorul pieţei unice. În acelaşi timp, deciziile exclusiv politice, dictate de calcule electorale, afectează încrederea investitorilor şi reduc marja în care companiile îşi mai pot susţine proiectele profitabile.

Pentru domnul Mateiţă, „project managerul” strategiei energetice nu trebuie să fie neapărat o singură persoană, ci un mecanism permanent de dialog şi coordonare. Experienţa platformelor industriale arată cât de strâns pot fi legate producţia şi energia. El a invocat relaţia dintre Oltchim şi CET Govora, două entităţi conectate economic şi tehnic, precum şi situaţia marilor consumatori industriali, pentru care alimentarea cu energie nu poate fi decisă sau asigurată instantaneu.

Aceeaşi problemă s-ar pune în cazul unei eventuale reporniri a combinatului Liberty Galaţi: chiar dacă ar apărea un investitor dispus să preia şi să reactiveze capacitatea industrială, sistemul nu i-ar putea furniza „dintr-o pocnitură de degete” întreaga cantitate de energie necesară. Un mare consumator trebuie integrat într-un plan care leagă producţia de energie, reţeaua, transportul, investiţiile şi calendarul industrial. De aceea, dialogul ar trebui să implice cel puţin structurile guvernamentale responsabile de economie, energie şi transporturi, alături de mediul de afaceri.

În sectorul privat, capitalul se deplasează acolo unde apare nevoia şi unde investiţia poate fi susţinută economic. Mateiţă a amintit că unii operatori industriali şi-au dezvoltat propriile capacităţi energetice, iar pe amplasamentul fostului CET Govora sunt avute în vedere noi capacităţi pe gaze şi proiecte fotovoltaice. În schimb, investiţiile statului riscă să rămână rigide dacă sunt stabilite exclusiv în funcţie de infrastructura existentă, fără o discuţie aplicată cu firmele care investesc şi fără anticiparea locului în care va apărea consumul.

„Project managerul trebuie să aibă rezilienţă, trebuie să aibă o mare capacitate de analiză şi să fie rezistent”, a punctat Florian Mateiţă. În logica sa, coordonarea trebuie să supravieţuiască schimbărilor politice, presiunilor de moment şi etapelor dificile ale proiectelor, tocmai pentru ca investiţiile să nu fie abandonate înainte de a produce rezultate.

Rezilienţa nu priveşte însă numai infrastructura fizică, ci şi securitatea cibernetică. Mateiţă a amintit atacul care a blocat activitatea ANCPI şi a avertizat că nicio organizaţie nu poate porni de la premisa că va fi complet ferită de atacatori. Prevenţia rămâne esenţială, inclusiv prin utilizarea inteligenţei artificiale pentru detectarea şi contracararea unor ameninţări care folosesc, la rândul lor, instrumente de inteligenţă artificială.

De aceea, în opinia reprezentantului RomInsolv, instituţiile şi companiile au nevoie de soluţii de rezervă, proceduri clare şi capacitatea de a coordona rapid resursele atunci când se produce un incident grav, la scară mare. Potrivit domnului Mateiţă, cu o coordonare reală între stat şi economie, cu lanţuri tehnologice dezvoltate în ţară şi în Europa, inclusiv pentru invertoare şi baterii,- şi cu echipe capabile să ducă investiţiile până la capăt, energia poate deveni motorul unui nou model economic. Fără aceste schimbări, avertismentul lui Florian Mateiţă rămâne sever: consumul se va ajusta în jos, până la nivelul producţiei pe care România este capabilă să o susţină.

Citeşte CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Dublarea investiţiilor, soluţia pentru depăşirea crizei energetice