Stocarea este una dintre soluţiile la care trebuie să lucrăm mai intens, să accelerăm proiectele de instalare de capacităţi de stocare - de sine stătătoare, dar şi ataşate unor capacităţi de producţie de electricitate deja existente -, şi în principal în zona de solar, spune Cristian Buşoi, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei. Domnia sa menţionează: ”Pe acest aspect lucrăm, cumva, coordonat şi cu alte ministere. Ministerul Energiei tocmai a lansat, la începutul lunii septembrie, un apel de proiecte prin care cofinanţăm capacităţi de stocare de sine stătătoare. Apelul s-a încheiat de ceva timp, dar, din păcate, s-a prelungit pe partea de evaluare, de contractare. Este vorba despre partea de stocare «behind the meter». Dincolo de ceea ce face Ministerul Mediului, suntem în cooperare şi coordonare cu AFIR pentru a gestiona împreună schema de autoconsum, stocare pentru cei care deja au capacităţii solare, primării în principal, şi proiecte integrate, producţie plus stocare pentru instituţii publice şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale. Prin urmare, pe această direcţie lucrurile se întâmplă, iar ANRE a venit cu accelerarea procedurilor”.
Oficialul din Ministerul Energiei mai spune că există o dezbatere cu privire la modul în care ar trebui să fie modificată garanţia pentru echipamentele şi capacităţile de sine stătătoare.
• ”Cât timp UE nu găseşte o soluţie pentru reducerea costului electricităţii, va fi dificil să avem o zonă cu preţuri semnificativ mai mici”
Dacă ne uităm, astăzi, în Uniunea Europeană, preţurile pe pieţele zilei următoare sunt destul de mult apropiate, excepţie face doar Peninsula Iberică, susţine Cristian Buşoi, precizând: ”România este parte a Uniunii Europene şi nu prea putem avea soluţii durabile care să schimbe fundamental paradigma. Cât timp Uniunea Europeană nu găseşte o soluţie sustenabilă pentru reducerea costurilor electricităţii, va fi dificil ca noi să avem o zonă în care acestea să fie semnificativ mai mici. O lege fundamentală a economiei spune că dacă ai ofertă crescută faţă de cerere, ar trebui ca preţurile să se reducă. Şi aici vorbim iarăşi la nivel de Uniune Europeană. Dacă ai ofertă scăzută şi cerere foarte mare, cum se întâmplă în aceste zile, mai ales în orele de vârf, evident că vei avea costuri mai mari. De aceea, a continua să investim în capacităţi de producţie este un lucru corect pe care îl facem. Evident că trebuie să găsim un echilibru just. Nu putem să le cerem investitorilor să facă investiţii şi noi să nu avem consum (...) Aşteptăm cu toţii ca şi în zona aceasta, în Uniunea Europeană, să vină marile investiţii de centre de date şi centre AI. Acum, este un val în SUA, în Europa de Vest şi de Nord. Ne aşteptăm ca în anii şi în deceniile care urmează, nevoia de electricitate pentru aceste procese să fie din ce în ce mai mare. Eu cred că investiţiile în producţie sunt investiţii sigure. Unele se vor întâmpla imediat”.
• ”Este absolut necesar să redeschidem cât de repede posibil Cernavodă 1 şi 2 pentru securitatea energetică”
Reprezentantul Ministerului Energiei susţine că Sistemul Energetic Naţional este rezistent, iar echipa de la Dispeceratul Energetic Naţional este foarte bună.
Cristian Buşoi declară: ”Avem unele soluţii de rezervă, am apela la ele - la apa din lacuri de la Hidroelectrica şi cel de-al patrulea grup de la Complexul Energetic Oltenia, dar pentru această toamnă este absolut necesar să redeschidem cât de repede posibil Cernavodă 1 şi 2 şi pentru securitatea energetică şi pentru a nu avea un efect mare în preţurile pe care le vom regăsi către sfârşitul toamnei/începutul iernii. Pentru începutul anului viitor ar fi extrem de important ca marile investiţii pe gaz: Mintia, în primul rând, care este mai avansat, o investiţie privată, şi Iernut, centrala nouă, să înceapă să funcţioneze. În paralel cu ritmul bun de intrare în funcţiune a unor capacităţi pe regenerabile - solar, eolian - unde lucrurile merg în direcţia cea bună, mai avem de îmbunătăţit partea de autorizare, partea de sprijin, birocraţia, dar altfel interesul rămâne şi investiţiile merg înainte. Toate aceste lucruri ne pot da speranţa că în anul 2028, România va arăta diferit şi va deveni o ţară exportatoare de electricitate. Dacă lucrul acesta nu va reduce dramatic preţurile, va oferi nişte venituri companiilor din România, multe sunt investiţii ale unor companii europene internaţionale, şi chiar societăţilor unde statul este acţionar semnificativ sau majoritar. Asta înseamnă mai multe dividende şi mai multe taxe şi impozite la bugetul de stat, pot însemna şi o sursă de sprijin, scheme de sprijin de ajutor de stat pentru industrie şi pentru marii consumatori. Avem un avantaj atât timp cât vom exporta electricitate şi nu vom fi nevoiţi să importăm necesarul”.






















































