CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Corina Popescu, ENEVO Group: ”Nu avem o piaţă a energiei electrice funcţională”

Cea mai mare provocare pentru domeniul energetic este că nu avem o piaţă a energiei electrice funcţională, declară Corina Popescu, vicepreşedinte Business Development şi Strategie al ENEVO Group, menţionând: ”Ca să avem un preţ cât mai bun pentru consumatori, piaţa trebuie să fie funcţională. Astăzi nu avem o astfel de piaţă şi am văzut în această vară că orice eveniment care se poate întâmpla poate să atragă după sine o avalanşă şi o creştere de preţuri care destabilizează piaţa, iar din păcate ceea ce se obţine este doar scăderea consumului. Degeaba ne gândim şi punem proiecte ambiţioase în dezvoltarea infrastructurii dacă pe infrastructura respectivă stă şi cererea de energie electrică pentru economie”.

• ”Stocarea în baterii nu ar trebui încurajată doar pentru producţia de energie solară”

Stocarea în baterii nu ar trebui încurajată doar pentru producţia de energie solară, este de părere Corina Popescu. Domnia sa spune: ”Atrag atenţia că şi producţia de energie eoliană are o mare problemă cu costurile de dezechilibru, care se rostogolesc mai departe în preţul de la consumatorul final. Deci, în momentul în care vrem să încurajăm ceva, tare mult mi-aş dori să facem o analiză corectă, pertinentă şi să nu punem noi propriile baterii în dezvoltarea de proiecte. Pentru că, dacă punem baterii şi favorizăm doar o parte, riscăm să stricăm în altă parte. Cred că România este suficient de puternică, are şi o infrastructură, dar şi oameni care înţeleg mecanismele. Mi-aş dori ca deciziile care se iau să fie pe baza unor studii şi a unor analize pertinente pe întreg fluxul şi să nu mai luăm decizii punctuale. (...) Trebuie să lăsăm investitorii să instaleze bateriile; cei care vin şi investesc trebuie să-şi construiască ei business case-ul. Investitorul trebuie lăsat să şi poată să absorbă din reţea pentru că altfel nu-şi atinge scopul maxim şi este foarte greu să justifice acea investiţie. Modificarea cadrului legislativ a durat un an de zile, după care ANRE a mai avut nevoie de încă nouă luni ca să se modifice cadrul secundar. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat în alte ţări. Acolo, în momentul în care ai un studiu de impact, ştii că trebuie să accelerezi investiţia. Trebuie să prioritizăm investiţiile în baterii şi cu siguranţă nu va exista un şoc al preţului energiei peste vară”.

• ”Accesibilitatea financiară trebuie să preocupe Europa”

Accesibilitatea financiară este ceva ce trebuie să preocupe Europa în perioada următoare, spune doamna Popescu, subliniind: ”Din perspectiva mea, trebuie să facem investiţii deştepte, eficiente, care pot să conducă la un preţ al energiei electrice mai mic. Unul dintre pilonii strategiei europene este accesibilitatea financiară. Dacă consumatorul nu îşi permite să plătească un preţ, din păcate, ceea ce se poate întâmpla este un efect de bulgăre de zăpadă care nu face nimic altceva decât să adâncească criza, nu să o scadă”.

• ”Această industrie nu rezistă şi nu se dezvoltă decât dacă are consum”

Corina Popescu spune că industria pe care o reprezintă ”nu rezistă şi nu se poate dezvolta decât dacă are consum”. În opinia sa, ”focusul trebuie să fie pe segmentul de electrificare”. Domnia sa declară: ”Pe orice consumator îl interesează preţul energiei şi cât timp este el stabil. Contractele pe termen lung lipsesc de pe piaţa noastră de energie electrică; lipsesc ca informaţie şi indicaţie pentru partea de consum. Contracte pe termen lung, fără o casă de garantare, fără o modalitate de a garanta că acel contract este ferm, sunt egale cu zero”.

• ”Dacă toate investiţiile vor fi finalizate, România va deveni exportator net”

Multe proiecte de baterii care se dezvoltă astăzi se vor finaliza, pentru că un proiect de baterii se poate finaliza într-o perioadă mult mai scurtă decât un proiect de parc eolian, spre exemplu, susţine Corina Popescu, menţionând: ”Astfel, partea de dezvoltare este mult mai scurtă. Nu mă tem că nu o să avem cu ce să compensăm şi, cu siguranţă, dacă toate aceste investiţii vor fi finalizate, România va deveni exportator net. Problema este, însă, preţul. La nivel european, toate proiectele de fonduri pentru European Highway, pentru dezvoltarea de interconexiuni între state, ca să nu mai existe aceste blocaje şi să nu mai crească preţurile foarte mult, în anumite regiuni, ar trebui să fie analizate şi din perspectiva emisiilor de CO2. Preţul certificatului de carbon a crescut de la an la an. Preţul creşte foarte mult în lunile martie, aprilie, când ne apropiem de perioada de conformare. Dacă acum este în jur de 87 de euro, probabil în acele luni se va duce către 100 de euro. Şi, de fapt, acest preţ al certificatului de carbon stabileşte preţul marginal în piaţa de energie electrică. Probabil că aici ar trebui regândite acele proiecte de interes comun, de stocare de carbon, ca să scadă acest preţ, şi aici ar trebui să vină acele fonduri europene nerambursabile. Asta, dacă se doreşte, cu adevărat, accesibilitatea şi o relansare a economiei la nivel european”.

• ”Riscul privind securitatea cibernetică există”

Riscul privind securitatea cibernetică există şi nu trebuie să-l ignorăm sau să-l mai tratăm ca pe o simplă achiziţie de calculatoare, susţine Corina Popescu, subliniind: ”Din poziţia pe care o am în Republica Moldova, am periodic discuţii atât cu Transelectrica - operatorul de transport şi sistem din România -, cât şi cu operatorul de transport şi sistem din Ucraina. Cei de acolo menţionează că au cel puţin două atacuri cibernetice pe săptămână. Deci, riscul acesta există, nu trebuie să-l ignorăm şi trebuie să-l tratăm înainte să se întâmple. Se pot întâmpla foarte multe lucruri - de la un blackout, până la pierderea datelor despre consumatorii pe care un furnizor îi are în portofoliu, şi să ne trezim pe urmă cu alte fraude în sistemul bancar. Este un risc şi ca orice risc, evident, se traduce în preţ, în tarife, cel puţin la operatorii de transport şi sistem. Dar, dacă există o abordare preventivă, riscul este gestionat mai bine şi costul - mai mic. Este bine să ştim este că aceste atacuri există şi infrastructura critică trebuie pregătită”.