CONFERINŢA ”ENERGIA ÎN PRIZĂ” Preţurile şi investiţiile - marile provocări ale sectorului energetic

Preţurile ridicate ale energiei pun presiune asupra competitivităţii industriei ţării noastre şi riscă să afecteze activitatea companiilor. În acelaşi timp, dezvoltarea sectorului energetic presupune accelerarea investiţiilor în producţie, reţele şi stocare, într-un cadru stabil şi predictibil, care să favorizeze concretizarea proiectelor anunţate, conform opiniilor exprimate la începutul acestei săptămâni în cadrul celei de-a XIV-a ediţii a Conferinţei ”Energia în priză”, organizată de Grupul de presă BURSA.

Sectorul energetic are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, nu de soluţii ”pompieristice”. Mai ales în condiţiile în care ţara noastră nu poate recupera în câteva luni ceea ce nu a planificat timp de ani sau chiar decenii, iar intervenţiile grăbite riscă să creeze noi distorsiuni în loc să repare problemele existente, consideră Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO.

Citeşte CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Antal Istvan-Lorant, senator: ”Preţul energiei, una dintre marile probleme ale economiei”

Citeşte CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Bende Sandor, deputat: „Trecerea la energia verde a triplat preţurile pentru consumatorii finali”

”Până la urmă, cred că toţi avem o parte din vina privind actuala criză energetică, plecând de la reorganizarea sistemului energetic, a sectorului energetic la modul general, instabilitatea politică şi lipsa de predictibilitate. Noi, în energie, am spus-o de mai multe ori, avem nevoie de stabilitate, şi bine ar fi ca intervenţiile să fie limitate şi să putem să avem cât mai multă predictibilitate, astfel încât să nu ne trezim în situaţii dificile pe care, de cele mai multe ori, nu le-au creat specialiştii din sector, ci deciziile luate de-a lungul anilor şi apoi încercările de a le rezolva aşa, pompieristic, de pe o zi pe alta, ceea ce în energie nu prea merge”, a precizat Silvia Vlăsceanu.

Competitivitatea industriei româneşti este strâns legată de costurile energetice, iar menţinerea unor preţuri ridicate riscă să afecteze activitatea companiilor şi capacitatea României de a păstra investiţiile industriale, susţine Antal Istvan-Lorant, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României. ”Ce trebuie să facem dacă vrem să avem o economie competitivă şi cum putem să venim în ajutorul industriilor. Este simplu. Aceste industrii trebuie să aibă un preţ mai bun la energie. Aşa vom evita pierderea companiilor. Sunt probleme pe care trebuie să le tratăm cu cea mai mare chibzuinţă”, a punctat senatorul.

Preţul energiei s-a triplat în ultimii ani, deşi autorităţile au transmis cetăţenilor că trecerea la energia verde le va reduce facturile la electricitate, a afirmat Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

Citeşte CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Ovidiu Demetrescu, OCD Capital & Resource: ”Doar 10% dintre proiectele energetice avizate vor ajunge să fie puse în funcţiune”

Citeşte Silvia Vlăsceanu, HENRO: „Preţurile din energie n-au cum să scadă în iarna care vine”

”Oamenii din teritoriu mi-au atras atenţia asupra faptului că, deşi li s-a promis că trecerea la energia verde va aduce preţuri mai mici, în realitate preţul s-a triplat pe măsură ce ponderea energiei regenerabile a crescut. Ca exemplu, în 2020 preţul era de 68 de bani per kWh, în timp ce în 2026 s-a ajuns la 1,60 lei per kWh. Chiar dacă nu este sigur că tranziţia verde este cauza principală, aceasta este percepţia populaţiei”, a afirmat Bende Sandor.

În opinia sa, companiile au fost obligate să absoarbă, într-un interval scurt, atât scumpirea rapidă a energiei, cât şi majorarea salariului minim. Pentru numeroase firme, combinaţia a devenit imposibil de susţinut şi a dus la oprirea activităţii. În lipsa unei politici care să echilibreze obiectivele climatice cu nevoia de competitivitate, ţara noastră riscă să instaleze capacităţi energetice noi, dar să piardă tocmai consumatorii industriali care ar trebui să folosească energia şi să creeze valoare adăugată.

Creşterea accelerată a capacităţilor de producţie din surse regenerabile schimbă componenţa mixului energetic şi impune accelerarea investiţiilor, spune Irene Mihai, Policy Officer în cadrul RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), menţionând: ”Suntem într-un moment în care trebuie să accelerăm investiţiile, să eliminăm orice barieră care mai există şi să continuăm să punem lucruri în funcţiune”.

Citeşte CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Irene Mihai, RPIA: ”Trebuie să accelerăm investiţiile”

Citeşte CONFERINŢA „ENERGIA ÎN PRIZĂ” Liviu Gavrilă, RWEA: ”S-au anunţat investiţii în tot sectorul; cred că e bine să mergem în spiritul directivelor europene”

România traversează o perioadă de efervescenţă în sectorul energiei regenerabile, cu peste 1.000 de proiecte avizate şi mai mult de 100 gigawaţi înscrişi în ATR-uri (Avize Tehnice de Racordare), însă numai o mică parte dintre acestea ar urma să ajungă efectiv în exploatare, consideră Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

”Noi, fiind consultanţi în energie, observăm două lucruri. Un trend: un număr uriaş de proiecte care s-au avizat şi care vor să se vândă pe bani frumoşi. Toată lumea visează să îşi vândă proiectul. Sunt peste 1.000 de proiecte avizate, peste 100 de gigawaţi în ATR-uri. În opinia mea, doar 10% din aceste proiecte vor fi implementate cu succes şi vor ajunge să fie puse în funcţiune, fapt ce va conduce la o creştere a ponderii regenerabilelor în producţia naţională de energie cu undeva la 5-7%. Este foarte mult zgomot pentru foarte puţin”, afirmă Ovidiu Demetrescu.

Au fost anunţate investiţii în întreg sectorul energetic, însă acestea ar trebui realizate în spiritul directivelor şi reglementărilor europene, afirmă Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA (Romanian Wind Energy Association).

”Da, este nevoie de programul nuclear, de multă stocare, de eolian şi aşa mai departe. Vrem să fim lăsaţi să le facem, iar rezultatele vor veni (...). Din păcate, au trecut zeci de ani în care n-am făcut nimic, nu ne-am adaptat. Din păcate, am mai făcut un lucru pe care, cel puţin noi, în calitate de asociaţie, îl spunem de nu ştiu cât timp. Avem impresia că, fiind insularizaţi, putem să facem anumite lucruri după cum ne taie capul. Nu! Suntem interconectaţi (...). Trebuie să mai facem şi ceea ce face Europa; până când se va face un nou market design, se vor reaşeza cumva lucrurile la nivel european, eu zic că e bine să mergem în direcţia, în spiritul directivelor şi reglementărilor europene, căci altfel vom plăti”, a spus vicepreşedintele RWEA.