CONFERINŢA „DIGITALIZARE ŞI SIGURANŢĂ CIBERNETICĂ" Mădălin Staniu, Black Bullet: „Transformarea digitală înseamnă înţelegerea proceselor”

Interacţiunea mediului privat cu mediul public în transformarea digitală este un domeniu în care, la nivel macro, stăm bine pe hârtie, dar, în realitate, în privinţa implementării, antreprenorii au avut parte doar de intenţii, a afirmat Mădălin Staniu, fondator şi CEO al Black Bullet.

Mădălin Staniu a adăugat: „Contribuim în mod coerent şi consistent din mediul privat către mediul public în diverse asociaţii şi programe de voluntariat, ajutând astfel ca lucrurile să funcţioneze mai bine şi să putem fi alături de actorii guvernamentali pentru a pune toate aceste piese de bază cap la cap şi a livra un serviciu simplu. Ceea ce am întâlnit personal, ca mentalitate, a fost mai mult partea de opacitate şi de neînţelegere a nevoii de transformare digitală. Transformarea digitală înseamnă înţelegerea proceselor; înseamnă înţelegerea proceselor de business, fie că eşti instituţie publică, fie că eşti instituţie privată. Aici am văzut lacune în ceea ce priveşte livrarea unui serviciu de la punctul A la punctul B într-un format digital, optimizat şi coerent. S-a încercat aplicarea acestui concept de transformare digitală la nivel local pentru a izola anumite probleme; aceasta este imaginea pe care o văd eu în momentul de faţă, o încercare de a rezolva anumite probleme într-un mod pompieristic. Totuşi, după ce s-au liniştit lucrurile, s-au creat programe de-a lungul timpului care au ajutat şi au cerut mediului privat o optică pentru a veni şi a rezolva o problemă punctuală sau a acoperi o nevoie mai mare într-o instituţie prin diversele licitaţii scoase în piaţă. În momentul de faţă, există piloni pentru migrarea aplicaţiilor şi pentru securitatea cibernetică, iar investiţiile în transformarea digitală din mediul public încep să aibă o amploare mult mai mare”.

Fondatorul companiei Black Bullet, agent economic care activează în Singapore şi România, a precizat că nu doar mediul public duce lipsă de transformare digitală, ci şi mediul privat.

„Noi lucrăm foarte mult cu actori privaţi, atât în ţară, cât şi în afară, pe zona de securitate cibernetică şi pe diverse produse de dezvoltare software pe care le livrăm într-un mod mult mai accelerat în momentul de faţă cu ajutorul inteligenţei artificiale. Am reuşit să livrăm mai repede, mai bine şi cu o eficienţă a costului tot cu ajutorul inteligenţei artificiale. Până când creăm această dependenţă de tehnologie, se formează noi conexiuni neuronale în mintea antreprenorilor, deoarece astfel pot fi mai eficienţi. Este o scădere a costului, dar va fi şi o îmbunătăţire a resursei umane; pur şi simplu resursa umană se va perfecţiona. Un om va putea fi alocat mai multor proiecte, folosind ajutorul inteligenţei artificiale ca pe o bandă mult mai largă. Este un lucru bun. Totuşi, trebuie să înţelegem care este nevoia antreprenorului şi nevoia noastră, ca oameni de business, de a digitaliza şi de a eficientiza lucrurile, deoarece transformarea digitală serveşte eficientizării proceselor. Aici avem într-adevăr o problemă de înţelegere, atât în mediul privat, cât şi în mediul public. Mulţi dintre noi nu ne cunoaştem businessurile atât de bine; trebuie să le înţelegem în profunzime pentru a şti unde avem probleme, unde sunt blocaje şi unde este nevoie să inovăm şi să îmbunătăţim”, a spus Mădălin Staniu.

El a arătat că, în procesul de digitalizare, avem nevoie de coduri specifice pentru securitatea cibernetică.

„Cred că avem nevoie de coduri pentru AI, pentru criptografie, pentru criptografie cuantică, pentru că acestea vor deveni deja o reglementare. Nu o putem face doar la nivel local, ci o facem la nivel european. Atâta timp cât o să uşurăm lucrurile şi o să mergem către Uniunea Europeană să arătăm nevoia aceasta, eu cred că o să reuşim şi o să schimbăm de sus în jos tot ce înseamnă modul de lucru”, a precizat fondatorul companiei Black Bullet.

Acesta a vorbit şi despre multitudinea de strategii pe hârtie pe care statul le are în domeniul digitalizării şi securităţii cibernetice, strategii ce au rămas neimplementate.

„Este nevoie ca strategiile să aibă un plan de acţiune, nu doar o listă de dorinţe care rămâne într-un sertar şi nu se întâmplă nimic strategic; nu este evaluată şi nu se aplică într-un timp rezonabil. (...) De exemplu, în Luxemburg avem computere de mare putere unde guvernul dă granturi firmelor private pentru a accesa putere computaţională pentru cercetare; şi va mai fi încă un computer cuantic care, la fel, va fi disponibil sub formă de granturi. Evident, şi noi, din România, putem accesa aceste resurse dacă avem un plan sănătos. Deci, cred că abordarea de a merge de sus în jos pentru a pregăti persoanele juridice şi persoanele fizice, astfel încât să livrăm şi să accesăm servicii coerente ale statului român, ne va pune pe un plan ascendent şi corect. Putem să ne folosim de ce avem în Europa, pentru că suntem pe agenda Uniunii Europene şi avem multe facilităţi pe care nu le cunoaştem decât dacă ne ducem şi întrebăm efectiv în ţările respective. Chiar şi în Franţa, unde nivelul de maturitate pe multe planuri este foarte ridicat. Săptămâna trecută, Franţa a anunţat că toate companiile producătoare de software vor trebui să integreze în ceea ce înseamnă livrarea de servicii şi software soluţii quantum resistant, adică să implementeze algoritmi post-cuantici pentru a acredita şi cripta datele. Aceasta este deja în funcţiune în Franţa”, a spus Mădălin Staniu.

El a adăugat că lucruri se întâmplă şi în România şi că, chiar dacă nu ţinem ritmul cu competitorii regionali, europeni şi globali, „nu suntem atât de în urmă pe cât ne place să spunem şi să vedem în spaţiul public”.

„România nu este ultima ţară din Uniunea Europeană atunci când vorbim de digitalizare sau transformare digitală; avem o grămadă de sectoare şi o grămadă de lucruri bune. Asta nu înseamnă că nu putem să fim critici, pentru că, până la urmă, critica ar trebui să nască inovaţia şi să nască foarte multe alte proiecte”, a concluzionat Mădălin Staniu.