CONFERINŢA „DIGITALIZARE ŞI SIGURANŢĂ CIBERNETICĂ" Călin Rangu, CIO Council România: „Avem probleme pe competenţele manageriale în procesul de digitalizare”

În procesul de transformare digitală, pe partea de competenţe tehnice, ţara noastră stă foarte bine, dar problemele apar la competenţele manageriale, a afirmat Călin Rangu, co-fondator şi vicepreşedinte CIO Council România.

Călin Rangu a spus: „Eu nu cred că e o problemă de cunoştinţe neapărat, ci este o problemă de aptitudini. Deci noi trebuie să dezvoltăm aptitudini la oameni, să înţeleagă, de fapt, de ce fac, pentru ce fac şi ce pot să facă altfel. Şi aceste aptitudini se dezvoltă prin educaţie. Dar educaţia nu se face neapărat prin lecţii. Educaţia se face prin interfaţa directă cu cei care trebuie să o promoveze, fiecare la locul lui de muncă. (...) Acum educaţia se face prin contactul între omul care se află în faţa funcţionarului şi funcţionarul respectiv. Dacă, la ghişeu, angajatul respectiv nu are nişte competenţe, nişte aptitudini şi cunoştinţe să le transmită, e foarte greu pentru cetăţeanul aflat de partea cealaltă să utilizeze serviciile digitale. (...) Digitalizarea trebuie să fie făcută cu cap, dar nici să treci în partea cealaltă să spui că digitalizezi totul, pentru că nu se va putea. La noi în ţară, avem două Românii: una care foloseşte calculatorul cât de cât şi alta care nu îl foloseşte şi nici în următorii 10 ani probabil nu va avea aptitudinile necesare şi aplecarea către utilizarea computerului. De aceea e nevoie de un concept mai amplu, în care digitalizarea ar trebui să vină ca un avantaj. Dacă omul simte că e mai bine, atunci o va utiliza. Dacă noi digitalizăm birocraţia, vom avea o birocraţie şi mai cruntă, pentru că omul nu va înţelege ce se întâmplă şi de ce nu mai vorbeşte nimeni cu el”.

Domnia sa a vorbit şi despre vulnerabilităţile sistemelor digitale şi a adăugat: „Cei care doresc să penetreze un sistem se uită la vulnerabilităţi. Noi vorbim foarte mult de securitate, dar vulnerabilitatea principală este că noi nu stăpânim managementul acestor sisteme. Pentru că noi nu avem o integrare corectă, nu avem interoperabilitate şi vorbim prea mult tehnic şi prea puţin managerial aplicat. (...) Dacă ai vulnerabilităţi structurale şi nu ştii să îţi organizezi sistemul profesionist, degeaba ai soluţii de securitate cibernetică şi ai tot felul de proiecte, căci şi proiectele de securitate cibernetică sunt tot proiecte tehnice. Ele trebuie aplicate undeva. Dacă tu le aplici într-un mediu care e haotic, o să îţi iasă în final ceva care este nefuncţional. Uneori e mai bine să nu digitalizezi decât să digitalizezi ceva care nu mergea bine înainte şi să transformi haosul într-un haos digital”.

Călin Rangu s-a referit şi la modul în care sunt implementate directivele europene în domeniul digital.

„Directiva europeană NIS 2 va ajuta foarte mult pe partea non-bancară, non-financiară, în a dezvolta şi a susţine maturitatea tehnologică şi securitatea cibernetică. Acolo nu sunt atât de convins că toate entităţile care intră sub NIS 2 au înţeles că sunt infrastructuri critice şi că ştiu ce au de făcut. Majoritatea n-au înţeles, dar tocmai aceasta este ideea: că pornim de foarte de jos înainte să ai un grad de maturitate. Probabil acum există un nivel de 1,5. Dacă maturitatea sistemului ajunge la 2, la 2,5 sau la 3, este bine; normal, nu te aşteaptă nimeni să fii compliant de mâine. Cu NIS 2 nu este nimeni compliant 100% de la ora zero, dar ai un anumit nivel de maturitate care poate fi satisfăcător dacă te organizezi. Pentru că aici intervine DNSC-ul (Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică), care este o structură - probabil una dintre cele mai profesionalizate sau singura din sectorul civil, că mai avem poate şi pe partea de securitate a statului structuri foarte profesionalizate. Dar DNSC-ul are o şansă rară, de fapt, de a înlocui toată incompetenţa care este în jur prin a impune NIS 2 şi a creşte gradul de competenţă al acestor companii din cele 18 sectoare critice, pentru că pot să vină cu standarde. Ce îi lipseşte României sunt standardele; noi nu avem nişte reguli pe care să le aplice toată lumea. Inclusiv vorbim de interoperabilitate, dar dacă fiecare dezvoltă un soft după capul lui, cu baze de date şi cu câmpuri diferite, fără o structură, fără o proiectare unitară, despre ce interoperabilitate vorbim? Noi nu avem standarde. DNSC-ul poate să vină cu standarde pentru aceste companii şi după aceea acestea să se răspândească în jos şi la cei pentru care NIS nu este obligatoriu. Deci aici există o structură care poate fi dezvoltată”, a arătat Călin Rangu.

El a mai spus că există modele europene care se pot replica, cu specificul românesc. „Normal că trebuie să ai un specific; nu poţi să aplici un model estonian în România, să îl iei de acolo şi să îl aduci aici, dar principiile care stau în spatele lor le poţi aplica. Exact în sectorul financiar, regulamentul DORA privind rezilienţa operaţională digitală vine cu nişte principii care erau în general valabile şi înainte. Eu, în bancă, am aplicat DORA în 2006 în proporţie de 80%. Băncile sunt pregătite deja. Mai sunt lucruri mai mult birocratice care trebuie puse la punct, dar aceste principii sunt general valabile, sunt bune practici, ele se cunosc; trebuie doar să ai oameni care să le înţeleagă”, a spus Călin Rangu.

În încheiere el a menţionat că se opune înfiinţării unui minister al digitalizării şi a arătat că a propus înfiinţarea unui CIO Office guvernamental, drept singura structură care are sens, la nivelul primului-ministru, pentru coordonarea arhitecturilor, strategiilor şi politicilor în sectorul public.