English
Transformarea digitală a României nu mai poate fi privită doar prin prisma implementării unor aplicaţii, portaluri sau formulare electronice, au afirmat ieri participanţii la cea de-a X-a ediţie a conferinţei „Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică - ameninţările cibernetice în era Inteligenţei Artificiale”, organizată de ziarul BURSA, eveniment care a reunit reprezentanţi ai administraţiei publice, ai instituţiilor europene, ai sectorului bancar şi ai industriei de tehnologie.
Într-un context în care inteligenţa artificială accelerează schimbările tehnologice, iar atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate, specialiştii, reprezentanţii instituţiilor publice şi ai mediului privat au atras atenţia că adevărata provocare este integrarea sistemelor, creşterea rezilienţei şi dezvoltarea unei culturi a securităţii digitale.
Deşi ţara noastră a înregistrat progrese importante în procesul de digitalizare în ultimii ani, lipsa conectării între proiectele dezvoltate de instituţiile statului rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilităţi. Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City, consideră că anul 2026 ar putea marca începutul unei noi etape a transformării digitale, una bazată pe integrare şi interoperabilitate.
„Avem atât de multe surse de finanţare, avem atât de multe proiecte începute - şi mă refer inclusiv la cele ale autorităţilor locale, care nu comunică între ele. Autorităţile centrale nu le cunosc. Deci avem nevoie de o capacitate de integrare, şi interinstituţională, şi intrainstituţională”, a afirmat acesta, subliniind necesitatea unei entităţi capabile să gestioneze coerent ecosistemul digital naţional şi să conecteze proiectele dezvoltate în diferite zone ale administraţiei.
Din perspectiva autorităţilor centrale, digitalizarea este privită ca un instrument esenţial pentru reducerea birocraţiei şi simplificarea relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri. Adrian Dragomir, director general al Direcţiei pentru Comunicaţii Electronice, Politici şi Strategii în Digitalizare din cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a explicat că ministerul implementează, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, platforme integrate dedicate antreprenorilor.
„Realizăm acest lucru prin crearea, prin PNRR, a unor platforme integrate pentru antreprenori, prin care se asigură tranziţia fluxurilor administrative către platforme electronice dedicate, un exemplu fiind portalul PQL (...), care reprezintă punctul de contact unic electronic pentru implementarea licenţei industriale unice, o reformă majoră care merită să simplifice interacţiunea mediului de afaceri cu statul şi micşorarea timpilor de obţinere a acestor licenţe industriale”, a precizat reprezentantul ministerului.
Pe măsură ce digitalizarea avansează, securitatea cibernetică devine o preocupare strategică. Daniela Bularda, Programme Officer în cadrul European Cybersecurity Competence Centre, a evidenţiat rolul crucial pe care inteligenţa artificială îl joacă atât în dezvoltarea unor noi instrumente de apărare, cât şi în apariţia unor riscuri suplimentare.
„Când vorbim de inteligenţa artificială, este securitatea pentru IA şi IA pentru securitate cibernetică, iar dezvoltarea acesteia amplifică atât oportunităţile, cât şi riscurile”, a explicat aceasta. Oficialul european a arătat că ECCC gestionează un portofoliu de peste 200 de proiecte aflate în implementare, multe dintre ele având componente bazate pe inteligenţă artificială. În cadrul programului Europa Digitală 2025-2027 sunt disponibile finanţări de 35 de milioane de euro pentru proiecte de securitate cibernetică, iar peste 1.000 de beneficiari sunt implicaţi deja în implementarea acestora. Potrivit Danielei Bularda, aproape 40% dintre beneficiari sunt IMM-uri, ceea ce demonstrează capacitatea acestora de a accesa şi utiliza fondurile europene dedicate inovării şi securităţii digitale.
Riscurile generate de dezvoltarea accelerată a tehnologiilor inteligente au fost evidenţiate şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European, care a atras atenţia asupra transformării profunde a ameninţărilor cibernetice.
„Inteligenţa artificială schimbă deja modul în care lucrăm, învăţăm, producem şi comunicăm. Ea oferă oportunităţi extraordinare pentru dezvoltare economică şi inovare, dar generează şi noi vulnerabilităţi. Acum, atacurile cibernetice sunt mai sofisticate, mai rapide şi mai greu de identificat. Vedem tentative de fraudă bazate pe inteligenţa artificială, campanii de dezinformare realizate cu ajutorul tehnologiilor deepfake şi atacuri automatizate care pot afecta instituţii publice, companii şi infrastructura critică”, a transmis acesta. În opinia sa, securitatea cibernetică nu mai reprezintă exclusiv o problemă tehnică, ci o componentă esenţială a securităţii economice, a funcţionării democraţiei şi a rezilienţei europene.
O abordare similară a fost exprimată şi de senatorul Vasile-Ciprian Rus, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din Senat. Acesta consideră că România trebuie să depăşească etapa discursului despre digitalizare şi să treacă la o transformare digitală autentică.
„Nu ar mai trebui să vorbim neapărat de digitalizare; este nevoie de transformare digitală şi, mai mult decât atât, este nevoie să fim conştienţi că în curând ne va bate la uşă tehnologia quantum. Quantumul va grăbi şi mai mult lucrurile. (...) Noi ne-am obişnuit ca ţară să vorbim de digitalizare chiar şi atunci când o primărie şi-a pus pe site un formular care poate fi descărcat pentru a fi completat de mână; ei consideră că au digitalizat un serviciu”, a afirmat senatorul.
El a avertizat că lipsa unei evidenţe centralizate a resurselor digitale ale statului reprezintă o problemă majoră pentru securitatea cibernetică. „Nu poţi proteja ceva ce nu cunoşti. În România nu există nicio instituţie care să ştie toate resursele digitale care sunt puse la un loc şi care ar trebui protejate. (...) Vorbind de securitate cibernetică în această eră a inteligenţei artificiale, acest ritm galopant trebuie să ne facă să vorbim şi despre rezilienţă. Trebuie să vorbim de sisteme pe care le conectăm sau pe care le creăm noi, care să fie secured by default şi secured by design”, a subliniat Vasile-Ciprian Rus.
În paralel cu dezvoltarea tehnologiilor, specialiştii atrag atenţia că succesul transformării digitale depinde şi de resursa umană. Călin Rangu, co-fondator şi vicepreşedinte CIO Council România, consideră că provocarea principală nu este lipsa cunoştinţelor tehnice, ci dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru adaptarea la noile realităţi.
„Eu nu cred că e o problemă de cunoştinţe neapărat, ci este o problemă de aptitudini. Noi trebuie să dezvoltăm aptitudini la oameni, să înţeleagă de fapt de ce fac, pentru ce fac şi ce pot să facă altfel. Aceste aptitudini se dezvoltă prin educaţie. Dar educaţia nu se face neapărat prin lecţii. Educaţia se face prin interfaţa directă cu cei care trebuie să o promoveze, fiecare la locul lui de muncă”, a explicat acesta.
Preocupările societăţii privind inteligenţa artificială sunt confirmate şi de datele Eurobarometrului privind Deceniul Digital 2026, prezentate de Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor. Potrivit studiului, 64% dintre români consideră că dezvoltarea inteligenţei artificiale trebuie reglementată atent pentru a garanta siguranţa utilizatorilor, chiar dacă acest lucru poate limita activitatea dezvoltatorilor. Lipsa competenţelor necesare utilizării acestor tehnologii, protecţia datelor personale şi potenţialele pierderi de locuri de muncă se află printre principalele preocupări ale populaţiei.
În acelaşi timp, companiile au la dispoziţie tot mai multe instrumente de finanţare pentru accelerarea digitalizării şi consolidarea securităţii cibernetice. Zsombor Bûkfeyes-Rakossy, Head of Sales la Goodwill Consulting, a arătat că IMM-urile vor beneficia în perioada următoare de apeluri dedicate în mai multe regiuni ale ţării.
„Vom avea un apel în Regiunea Centru unde IMM-urile vor putea obţine câte maximum 200.000 de euro finanţare nerambursabilă pentru digitalizare şi inclusiv o componentă de securitate cibernetică. Acolo finanţarea este până la 90%. (...) Mai avem şi în Regiunea Sud-Est tot aşa un buget alocat pentru digitalizare, tot pentru IMM-uri şi tot 200.000 de euro, aceleaşi componente (...), şi vom avea un apel şi în Bucureşti, în mare parte cu aceleaşi condiţii”, a precizat acesta.
Necesitatea unei actualizări rapide a cadrului de reglementare a fost evidenţiată şi de Mădălin Staniu, fondator şi CEO al Black Bullet, care consideră că Europa trebuie să pregătească norme dedicate noilor tehnologii.
„Cred că avem nevoie de coduri pentru AI, pentru criptografie, pentru criptografie cuantică, pentru că acestea vor deveni deja o reglementare. (...) Este nevoie ca strategiile să aibă un plan de acţiune, nu doar o listă de dorinţe care rămâne într-un sertar şi nu se întâmplă nimic strategic; nu este evaluată şi nu se aplică într-un timp rezonabil”, a afirmat acesta.
Sectorul bancar este unul dintre domeniile care au avansat cel mai rapid în procesul de transformare digitală, beneficiind de un cadru legislativ european care a permis adoptarea semnăturii electronice şi a serviciilor complet online. Mugur Podaru, director al Direcţiei Operaţiuni la Distanţă din cadrul CEC Bank, a explicat că digitalizarea serviciilor financiare a schimbat radical modul în care clienţii interacţionează cu băncile.
„Aceste norme ne-au permis să primim un act ca fiind autentic, cu o semnătură electronică, şi care să poată fi considerat ca un act care ar fi fost semnat într-o agenţie a băncii. (...) Nu vorbim numai de credite, vorbim chiar şi de deschiderea de cont curent pe parcurs 100% online - nu te mai duci la bancă, faci totul pe telefon sau pe laptop. Sunt lucruri pe care le-am trăit cu toţii, le consumăm în mod uzual şi băncile, practic, deşi îşi păstrează structurile teritoriale, lucrează într-un model hibrid”, a spus reprezentantul CEC Bank.
Despre toate aceste aspecte, dar şi despre altele, printre care se numără, de exemplu, un proiect de lege care ar elimina din circuitul administrativ solicitarea privind copiile actelor de identitate, puteţi afla mai multe din articolele din ediţia de astăzi a ziarului BURSA dedicate conferinţei respective.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului