CONFERINŢA „DIGITALIZARE ŞI SIGURANŢĂ CIBERNETICĂ" Vasile-Ciprian Rus, senator: „Miercuri vom interzice solicitarea copiilor de buletin”

Cele mai multe probleme în ţara noastră sunt cauzate, în administraţia publică, de plimbarea hârtiilor de către funcţionarii publici, a declarat Vasile-Ciprian Rus, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din cadrul Senatului.

Vasile-Ciprian Rus a precizat: „Aproximativ 60% din dosarele din administraţia centrală sau locală conţin copii după buletin şi cereri în care mai pui încă o dată datele din buletin. Sper ca miercuri să trecem de Senat legea privind interzicerea copiilor de buletin. Acestea n-au nicio valoare juridică în România decât dacă un funcţionar pune o ştampilă «conform cu originalul» şi semnează. Avem soluţii tehnice, identitatea poate fi verificată online şi putem scăpa de ele. O altă problemă majoră este lipsa comunicării între direcţiile aceluiaşi minister; dacă şefii de acolo au probleme între ei, nu schimbă datele, ci lasă cetăţenii să fie curieri, plimbând o hârtie de la Direcţia A la Direcţia B pentru o ştampilă. Trebuie să debirocratizăm ţara. Dacă o instituţie are nevoie de o hârtie de la altă instituţie, să meargă funcţionarul să stea la coadă sau să o ceară direct. Am început cu eliminarea copiilor de buletin, continuăm cu certificatele de naştere şi actele de la Registrul Comerţului. Instituţiile publice care au nevoie de date de la Registrul Comerţului trebuie să şi le ceară direct între ele, prin sisteme integrate, nu să trimită cetăţeanul să scoată o hârtie. Prioritatea pentru România trebuie să fie identitatea digitală - unul dintre cei patru piloni pe care îi văd, alături de interoperabilitate, educaţie şi securitate preventivă. Trebuie să impulsionăm interoperabilitatea; se vorbeşte despre ea din 2014, avem legea, dar încă nu avem platforma”.

Domnia sa a adăugat că primul pas în transformarea digitală trebuie să fie defragmentarea administraţiei publice, deoarece nu poţi vorbi de securitate cibernetică atunci când nici măcar nu ştii ce anume trebuie să protejezi.

Domnul senator Rus a precizat: „Nu ar mai trebui să vorbim neapărat de digitalizare; este nevoie de transformare digitală şi, mai mult decât atât, este nevoie să fim conştienţi că în curând ne va bate la uşă tehnologia cuantică. Tehnologia cuantică va grăbi şi mai mult lucrurile, deci, dacă acum ni se pare că totul se mişcă foarte repede, staţi aproape: în vreo doi ani, lucrurile se vor mişca şi mai repede. Şi atunci, dacă vrem să nu ne depăşească, trebuie să accelerăm noi un pic. Noi ne-am obişnuit, ca ţară, să vorbim de digitalizare chiar şi atunci când o primărie şi-a pus pe site un formular care poate fi descărcat pentru a fi completat de mână; ei consideră că au digitalizat un serviciu. Vorbim de securitate cibernetică, însă nu poţi proteja ceva ce nu cunoşti. În România nu există nicio instituţie care să ştie toate resursele digitale care sunt puse la un loc şi care ar trebui protejate. Da, suntem buni, am preluat Directiva NIS 2 şi am implementat-o; suntem foarte buni la dosare, însă ne interesează să fim cu adevărat protejaţi. Vorbind de securitate cibernetică în această eră a inteligenţei artificiale, acest ritm galopant trebuie să ne facă să vorbim şi despre rezilienţă. Trebuie să vorbim de sisteme pe care le conectăm sau pe care le creăm noi, care să fie «secure by default» şi «secure by design». Nu te poţi aştepta să ai securitate dacă nu ai în caietele de sarcini criterii clare cu privire la securitatea cibernetică”.

Domnia sa a mai spus că o vulnerabilitate foarte mare pe care o vede este dificultatea de a monitoriza, indiferent de câţi angajaţi ai avea, zeci de mii de aplicaţii împrăştiate pe zeci de mii de tehnologii.

Vasile-Ciprian Rus a arătat: „De exemplu, imaginaţi-vă cele peste 3.000 de primării din ţară şi multitudinea de softuri pe care le foloseşte fiecare. Nu reuşeşti să le faci să comunice între ele şi, chiar dacă nu ducem lipsă de finanţare pe zona de digitalizare, încercarea de a face aceste sisteme interoperabile va fi extrem de dificilă. Altfel, nu vom face nimic altceva decât, tipic româneşte, să digitalizăm birocraţia şi, la final, să spunem că atât s-a putut. Trebuie să ne regândim tot ce înseamnă fluxul de procese interne şi să gândim digital. Vârful aisbergului, aşa cum îmi place să îl numesc, este propunerea mea legislativă, care sper să treacă de Senat în curând: românii să aibă o aplicaţie mobilă unică prin care să îşi rezolve toate problemele cu instituţiile statului, fără să ştie ce instituţie este în spate sau care este funcţionarul care le rezolvă problema. Această aplicaţie mobilă unică nu este o invenţie, ci o soluţie pe care o au deja Moldova, Ucraina şi Polonia. În România s-a tot vorbit despre această idee de vreo opt ani sub numele de PCU (Portal Digital Unic), dar era gândită pentru calculator şi nu s-a reuşit depăşirea modalităţii birocratice de a face lucrurile pentru a ne simplifica viaţa. Ar trebui să ne gândim mereu cum ar fi cel mai simplu pentru un cetăţean să îşi rezolve o problemă. Dacă noi, politicienii, nu suntem în stare, atunci oamenii ar trebui să pună presiune”.

Domnia sa a enumerat şi alte iniţiative legislative la care lucrează şi pe care ar dori să le vadă adoptate cât mai rapid de Parlament.

„Lucrez, de asemenea, la o iniţiativă legislativă privind domiciliul digital opţional. Prin domiciliul digital, un cetăţean îşi declară modalităţile online prin care poate fi contactat de orice instituţie a statului, astfel încât toate notificările să îi vină direct pe telefon. Aplicaţia ar putea conţine toate serviciile publice necesare de-a lungul vieţii, organizate după evenimente de viaţă şi nevoile oamenilor, fără formulare complicate. Din păcate, în România, această digitalizare întâmpină piedici şi o anumită teamă. (...) Avem însă vulnerabilităţi mari: în multe instituţii încă se găsesc parole scrise pe post-it-uri lipite pe calculatoare. Mai mult, accesul la date este uneori oferit neoficial, pe bază de cunoştinţe cu personalul IT, chiar şi persoanelor care nu au acest drept. De aceea, am propus o lege privind guvernanţa instituţională, deoarece în România nu se ştie exact numărul instituţiilor publice, estimările fiind între 12.850 şi 14.185 de entităţi. Această iniţiativă va stabili rolurile digitale în funcţie de funcţia ocupată, nu de relaţiile personale. Pe lângă legea inventarului digital, mai am iniţiative legate de un cont unic de autentificare. Este ineficient ca, dacă interacţionăm cu 20 de instituţii, să avem 20 de conturi diferite. Deşi investim în ROeID şi portofelul digital, lipseşte obligativitatea unui mecanism unic de autentificare în toate platformele statului”, a spus Vasile-Ciprian Rus, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din cadrul Senatului.

În încheiere, domnia sa a mai spus că, pentru reducerea fraudelor online, dar şi a unor infracţiuni realizate în mediul online, este nevoie ca ţara noastră să interzică vânzarea de cartele telefonice prepaid în lipsa datelor de identitate ale cumpărătorului.

„Să nu uităm că România este printre ultimele ţări din Europa în care încă se mai vând cartele SIM la colţ de stradă, cu miile, fără să cunoaştem identitatea cumpărătorului (fără CNP), iar după aceea ne plângem de numărul fraudelor care se întâmplă de pe acele numere de telefon. Avem soluţia la îndemână, dar tot stăm şi analizăm în stânga şi în dreapta. Vorbim despre tot felul de libertăţi, inclusiv libertatea de exprimare. Însă, oameni buni, libertatea de exprimare, ca orice altă libertate, este valabilă până când încalcă libertăţile celorlalţi. (...) Există studii, inclusiv publicate de TikTok, despre cum se manipulează şi cum se creează aceste conturi de tip boţi pentru fake news. Din punctul meu de vedere, trebuie să ajungem la nivel european ca pe platformele sociale să poţi fi identificat. Nu trebuie să-ţi fie afişat numele public, poţi folosi ce nume doreşti, dar pentru conţinutul postat trebuie să răspunzi în lumea reală. (...) Soluţii tehnice există. Lipseşte doar voinţa. Atâta timp cât nu există suficientă presiune, nu se va schimba nimic. Presiunea trebuie să fie la nivel european, în cadrul Digital Services Act (DSA), pentru că nu poţi reglementa separat în fiecare ţară. Dacă vii cu o serie de reglementări la nivel european, eu cred că acest fenomen se va reduce. (...) Personal, aş lega cartelele SIM de CNP, aşa cum avem deja contractele pentru abonamente. Ştiu de la oameni care lucrează în telecom că se vând cartelele cu cutia; acestea ajung în Moldova, de acolo se comit fraude, se câştigă bani, iar persoana din telecom primeşte un comision”, a concluzionat preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din cadrul Senatului.