Europa se confruntă cu reconfigurarea brutală a fluxurilor energetice globale

Preţurile petrolului şi gazelor naturale au înregistrat creşteri masive după declanşarea noului război din Golf împotriva Iranului.

Reacţia a fost mult mai puternică pentru preţul gazelor naturale, care a crescut cu circa 70% faţă de sfârşitul săptămânii trecute, până la cel mai ridicat nivel din februarie 2025 (vezi graficul 1).

Creşterea are loc pe fondul unui volum extrem de redus al gazelor din depozitele europene, conform datelor de la GIE (Gas Infrastructure Europe). Gradul de umplere din UE a scăzut sub pragul de 30% la începutul lunii martie şi este foarte aproape de minimul istoric pentru această perioadă (vezi graficul 2).

Această situaţie face ca Europa să fie extrem de expusă oricărui şoc la nivelul furnizorilor. Din păcate, evoluţia situaţiei arată că şocul nu va fi temporar, deoarece nu este vorba doar despre blocarea Strâmtorii Ormuz, ci despre degradarea semnificativă a capacităţilor de producţie, atât pentru petrol cât şi pentru gaze naturale.

"Pieţele încă dezbat dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă. Da, va rămâne. Dar în curând nici nu va mai conta atât de mult. Iranul distruge producţia de energie din Orientul Mijlociu. Sunt în modul Război Total, iar scopul lor este să prăbuşească economia şi sistemul financiar american", scrie economistul britanic Philip Pilkington pe contul său de Twitter.

QatarEnergy, al doilea producător mondial de GNL, a anunţat oprirea producţiei în condiţiile în care nu are spaţii de depozitare. Ulterior, compania a anunţat şi oprirea producţiei din aval, respectiv uree, polimeri, metanol şi aluminiu.

Producţia de aluminiu a companiei Qatalum, care reprezintă circa 1% din producţia globală, va fi oprită controlat până la sfârşitul lunii, iar reluarea producţiei nu se poate face decât după aproape un an.

Decizia QatarEnergy de a opri producţia de gaz natural lichefiat (GNL) şi produse asociate, ca urmare a atacurilor asupra instalaţiilor sale, a lovit direct piaţa europeană. Qatar a închis cel mai mare terminal de export GNL din lume, de la Ras Laffan. Aproximativ 10% din importurile de GNL ale Europei provin din Qatar, iar oprirea acestora a eliminat brusc un volum semnificativ de pe piaţă.

Deşi preşedintele Trump a anunţat că Marina SUA ar putea escorta tancurile petroliere şi debloca Strâmtoarea Ormuz, oficiali ai Marinei au comunicat transportatorilor că "nu există şanse" pentru alocarea unor nave de escortă în viitorul apropiat, deoarece flota este deja suprasolicitată în teatrul de operaţiuni.

Degradarea semnificativă a situaţiei este reflectată şi de ultima decizie a QatarEnergy, care tocmai a declarat situaţia de "forţă majoră" pentru toate contractele, conform unui comunicat de presă de pe site-ul companiei.

Caz de forţă majoră a declarat şi cel mai mare producător de aluminiu din Golf, Aluminium Bahrain, deoarece nu poate livra marfa. Complexul de producţie Alba din Bahrain este unul dintre cele mai mari din lume, cu o producţie anuală de 1,62 milioane tone de aluminiu în 2025, de peste trei ori mai mare decât producţia Qatalum.

În acest context disperat, Europa se uită spre surse alternative, cum ar fi Norvegia. Dar răspunsul venit de la Oslo nu oferă speranţe. Ministrul norvegian al energiei, Terje Aasland, a declarat recent că producătorii de gaze naturale din Norvegia operează deja la capacitate maximă şi Norvegia, care furnizează aproximativ 30-31% din gazul importat de UE, nu poate creşte livrările pe termen scurt.

Pe fondul noii situaţii geopolitice, cotidianul Berliner Zeitung scrie că "Rusia revine în joc". Un prim pas a fost făcut de India, care a renunţat nu demult la importurile de petrol din Rusia sub presiunea de la Washington.

Autorităţile de la Delhi cer acum permisiunea pentru a a relua importurile de petrol din Rusia, după cum scrie Bloomberg.

"Rusia ar putea să umple acest gol şi să se poziţioneze din nou ca un furnizor indispensabil de energie", mai subliniază Berliner Zeitung.

Dar consecinţele pentru India sunt mult mai mari. Pe lângă faptul că este unul dintre cei mai mari importatori de petrol din Golf, cu importuri anuale de 150 de miliarde de dolari, circa 10 milioane de indieni lucrează în statele din Golf şi trimit acasă în jur de 100 de miliarde de dolari anual.

Implicaţiile sunt masive şi pentru agricultură, în condiţiile în care 45% din comerţul global cu îngrăşăminte pe bază de azot se face prin Strâmtoarea Ormuz, iar printre cele mai afectate state este Australia.

În Filipine, compania de electricitate din Manila a cerut deja o reducere voluntară a consumului, deoarece 3 GW din capacitate este asigurată de gazele importate din Qatar.

"Competiţia pentru asigurarea aprovizionării cu gaze va deveni extrem de dură, nu doar în Asia", avertizează tot mai mulţi analişti ai pieţelor internaţionale ale energiei.

Acesta este contextul în care Financial Times scrie că "unele guverne UE pro-ucrainene şi Comisia Europeană solicită, de asemenea, Kievului să permită o vizită pentru a demonstra că încearcă să restabilească fluxurile de petrol, potrivit a cinci diplomaţi şi oficiali ai UE".

Se pare că problema magistralei Drujba nu mai este doar a Ungariei şi Slovaciei, ci a ajuns motiv de preocupare şi pentru Comisia Europeană, mai ales în condiţiile în care preşedintele Ursula von der Leyen a cerut personal acces pentru o evaluare independentă, dar cererea a fost refuzată din motive de securitate.

"Disputa a devenit mai urgentă pe măsură ce preţurile la energie au crescut după ce acţiunile militare americane şi israeliene împotriva Iranului au perturbat aprovizionarea globală cu petrol şi gaze. Şi s-a intensificat pe măsură ce Kievul continuă să refuze accesul inspectorilor europeni", se mai arată în articolul din FT.

Odată cu oprirea livrărilor din Qatar şi imposibilitatea Norvegiei de a acoperi deficitul, analiştii sunt nevoiţi să constate că "pot apărea oportunităţi pentru Rusia", în condiţiile în care estimările de pe piaţă arată că o creştere susţinută cu 10 dolari a preţului petrolului ar putea adăuga 0,4 puncte procentuale la inflaţia din zona euro şi ar reduce creşterea economică cu 0,15 puncte.

Criza actuală demonstrează că, în ciuda eforturilor de diversificare de după 2022, Europa rămâne extrem de vulnerabilă la şocurile externe. Oprirea producţiei din Qatar şi blocarea Strâmtorii Ormuz vin într-un moment în care stocurile sunt epuizate, iar alternativele sunt limitate.

"Cei care abordează energia din perspective ideologice vor trebui să facă faţă impactului brutal al realităţii", avertizează analiştii.

Acum ţările europene trebuie să aleagă ideologii şi realitatea dura. Timpul acţiunii este foarte scurt, mai ales când este vorba despre decizii strategice pe termen lung.