Studiu Coface: Firmele româneşti, prinse între taxe mari şi cerere slabă

Contextul geopolitic, situaţia macroeconomică, inflaţia, creşterea TVA şi măsurile fiscale aprobate de Guvern au constituit cadrul perfect pentru favorizarea creşterii numărului companiilor româneşti care au intrat anul trecut în incapacitate de plată şi, din acest motiv, au intrat în procedura insolvenţei sau au ales să urmeze regulile concordatului preventiv, se arată în Studiul Insolvenţelor realizat de Coface România şi prezentat ieri de reprezentanţii acesteia. Mai mult, reprezentanţii Coface susţin că trendul creşterii numărului companiilor care intră în insolvenţă se va menţine şi în anul 2026.

„În ansamblu, mediul antreprenorial autohton s-a confruntat cu multe provocări în 2025, cele mai importante fiind scăderea cererii, creşterea costurilor operaţionale, dar şi noile măsuri fiscale implementate începând cu august 2025. În 2026 ne aşteptăm la o deteriorare a comportamentului de plată şi o continuare a trendului de creştere a numărului de insolvenţe. Într-un astfel de context, un management eficient al riscurilor şi o guvernanţă financiară robustă devin factori determinanţi pentru evitarea blocajelor operaţionale şi pentru menţinerea stabilităţii financiare”, a declarat Alina Popa, Country Manager Coface România.

Potrivit datelor din studiul citat, în 2025, în ţara noastră, au fost deschise 7.553 de proceduri noi de insolvenţă, faţă de 7.274 în 2024, ceea ce reprezintă o majorare de 3,84%. Anul trecut au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024, ceea ce înseamnă o creştere de 130% a companiilor care apelează la această procedură.

Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România, a afirmat: „Datele relevă un trend crescător al numărului de companii care optează pentru deschiderea procedurii de concordat. Spre exemplu, în anul 2025 au fost deschise 221 de proceduri de concordat, comparativ cu 96 de proceduri de concordat deschise în 2024 şi 61 de proceduri de concordat deschise în 2023. De asemenea, se observă o pondere mare, de aproximativ 22%, a companiilor intrate în insolvenţă şi care au fost înfiinţate înainte de 2010. Acest lucru, coroborat cu faptul că în anul 2025 a fost înregistrat cel mai ridicat număr de înmatriculări (153.425), sugerează schimbări de ordin structural în economie. (...) Aproximativ 90% dintre insolvenţe sunt ale companiilor mici, care fie au cifre de afaceri aproape de zero, fie nu au depus bilanţul contabil”.

• Transportul, creştere cu 20% a numărului insolvenţelor

Primele trei sectoare în funcţie de numărul companiilor intrate în insolvenţă anul trecut sunt: Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1.844 de insolvenţe deschise, în scădere cu 4% faţă de anul 2024), Construcţii (1.580 de insolvenţe deschise) şi Transport şi depozitare (939 de insolvenţe, în creştere cu 20% faţă de anul 2024) şi păstrează o concentrare de aproximativ 58% din totalul numărului de insolvenţe înregistrate în 2025.

Este important faptul că patru din primele şapte sectoare cu cele mai multe insolvenţe se regăsesc, de asemenea, în primele şapte sectoare în funcţie de numărul de insolvenţe/1.000 de companii active (Construcţii, Industria prelucrătoare, Hoteluri şi restaurante şi Transport şi depozitare). Numărul companiilor mari care au intrat în insolvenţă în anul 2025, cele care au realizat o cifră de afaceri de peste 500.000 euro în 2024, este, de asemenea, la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, şi anume 684 (2025), comparativ cu 610 (2024).

Tiberiu Chesoi a arătat: „Anul 2025 a fost un an complicat şi dificil pentru mediul de afaceri din România, în care contextul geopolitic a jucat un rol important, în general negativ. Faptul că suntem dependenţi de piaţa unică europeană a contat foarte mult şi a făcut economia noastră vulnerabilă. Un al doilea factor care a influenţat insolvenţele a fost implementarea unor politici fiscale agresive. Statul şi guvernul au vulnerabilizat mediul de afaceri prin măsurile fiscale adoptate, cum ar fi creşterea TVA şi scăderea la 100.000 euro a plafonului privind cifra de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor şi obligativitatea pentru acestea, de la 1 ianuarie 2026, să aibă minimum un angajat. De aceea, estimăm că anul 2026 va continua probabil tendinţa de creştere a insolvenţelor. Pentru mediul de afaceri, cuvântul de ordine în 2026 va fi adaptabilitatea, deoarece schimbările fiscale vor continua să pună presiune pe companii”.

Cele mai multe insolvenţe deschise în 2025 s-au înregistrat în Bucureşti (1.359) şi în judeţele Bihor (661) şi Cluj (511). Din cele 7.553 de insolvenţe deschise în 2025, Bucureştiul continuă să concentreze cea mai mare pondere (18%). Capitala atrage şi cele mai multe înmatriculări (22% din total), urmată de Ilfov, Cluj şi Timiş. Bucureştiul generează cele mai multe încetări de activitate, urmat de Cluj, Constanţa şi Bihor.

Studiul întocmit de Coface România mai arată că, după un minim istoric în 2021, tendinţa sumelor totale refuzate la plată s-a inversat. Astfel, în 2025 a continuat creşterea puternică observată în 2024, ajungând la un nivel de 3,52 miliarde lei, cel mai ridicat din ultimii şapte ani. Numărul instrumentelor de plată refuzate a crescut cu 12% faţă de 2024, dar a rămas sub nivelul înregistrat în 2019, ajungând la 43.600.

• Contextul global şi european, nefavorabil economiei naţionale

Evoluţiile sectoriale din cursul anului 2025 au fost determinate în special de punctul de inflexiune atins de către modelul de creştere al economiei româneşti (tranziţia de la creşterea economică alimentată de stimul fiscal nesustenabil la creşterea economică modelată prin raţionalizarea consumului guvernamental şi investiţii), procesul de consolidare fiscală, comportamentul de plată al statului român, dar şi de costul de finanţare al corporaţiilor autohtone, care rămâne ridicat şi, în bună parte, condiţionat de nivelul (cel mai ridicat din spaţiul Uniunii Europene) al inflaţiei, au arătat reprezentanţii Coface România.

Bogdan Nichişoiu, Regional (Central & Eastern Europe) Enhanced Information Manager, a precizat că toate cele de mai sus au cunoscut, din păcate, şi un context nefavorabil global, dar şi european: „Fără niciun fel de surpriză, confruntările economice şi confruntările militare sunt vectorii de risc cei mai importanţi, la o distanţă remarcabilă faţă de schimbările climatice sau riscul de recesiune. Europa se află într-un moment de răscruce, un moment de quo vadis, pentru că în ultimii zece ani a crescut economic mai lent decât SUA, China sau Japonia. Am avut o erodare a investiţiilor în spaţiul european, am fost inapţi în a crea giganţi digitali în Europa şi avem o piaţă de capital fragmentată. În acelaşi timp, suntem campioni în suprareglementare în domeniul companiilor, ceea ce canibalizează aproximativ 22% din resursele umane ale IMM-urilor. În actualul context global, modelul de creştere economică al Europei nu se mai verifică. China este un concurent puternic pentru industrii cruciale pentru Europa, cum este industria auto, iar gardurile tarifare ridicate de administraţia Trump limitează accesul şi pe piaţa SUA. Germania pare însă că se stabilizează. Guvernul federal condus de cancelarul Friedrich Merz a luat decizii curajoase şi importante privind utilizarea datoriei publice şi subvenţionarea unei părţi a costului energiei, ceea ce a adus la o creştere economică în Germania, care va continua cu aproximativ 1% şi în 2026. Stabilizarea se vede în comenzile industriale, care au intrat în teritoriu pozitiv pentru prima dată după 2022, şi în stabilizarea numărului de insolvenţe în Germania. Industriile care au generat în 2024 o creştere a numărului de insolvenţe au început în 2025 să reducă numărul acestora”.

Reprezentantul Coface a mai menţionat că, în acest context, ţara noastră rămâne un binom de lumini şi umbre, cu o creştere economică frugală, de aproximativ 0,6%, acompaniată de cele mai mari deficite gemene din Europa.

„Avem un deficit fiscal care pune presiune pe datoria publică, care a trecut de pragul psihologic de 60% din PIB, devenind din ce în ce mai greu de suportat din perspectiva costurilor de finanţare. Costul de finanţare al statului modelează, inevitabil, şi costul de capital al firmelor din România. O companie românească care se împrumută pentru un credit de investiţii plăteşte, în termeni echivalenţi, cu aproximativ 200 de puncte de bază mai mult decât o companie poloneză. Există însă şi lumini. Una dintre ele este stoparea hemoragiei de încredere din partea agenţiilor internaţionale de rating, ceea ce a dus anul trecut la o scădere cu aproximativ 200 de puncte de bază a costurilor de finanţare. Un alt punct luminos îl reprezintă investiţiile publice de 7,2% din PIB, iar la acestea se adaugă şi efectul multiplicator al aderării la spaţiul Schengen. De asemenea, investiţiile în energia verde sunt importante: avem capacităţi de producţie de aproximativ 2,5 gigawaţi instalaţi în 2025. La toate acestea se adaugă şi deschiderea în anul 2025 a 150 de kilometri de autostradă şi faptul că ţara noastră a primit 22 de avize din 25 necesare pentru procesul de aderare la OECD”, a spus Bogdan Nichişoiu.

• Investiţiile din industria alimentară pentru crearea de plusvaloare

Domnul Nichişoiu a mai arătat că, dacă prima jumătate a anului trecut a consemnat o menţinere a consumului privat la nivelul din 2024, în al doilea semestru, după reliberalizarea pieţei la electricitate, după majorarea TVA şi după măsurile fiscale introduse de Guvern, consumatorul a devenit mai reticent, ceea ce a dus consumul privat într-un teritoriu frugal, chiar negativ pe anumite segmente, cum ar fi zona food and beverage.

Bogdan Nichişoiu a mai spus: „Industria rămâne un polinom marcat de energie scumpă, o Germanie letargică şi cu impozitul minim pe cifra de afaceri de 1% în 2025, impozit care a frânt aripile exportatorilor. Punctele de tensiune sunt industria metalurgică, auto şi chimică. Din păcate, au existat aproape în fiecare lună ştiri despre închiderea unor huburi industriale. Nu este întâmplător că indicele PMI a rămas în teritoriu negativ timp de 19 luni consecutive. Există însă şi evoluţii pozitive, mai ales în industria alimentară, unde am văzut investiţii importante: Transavia, IPO-ul Cristim, sindicalizarea bancară a Carmistin pentru investiţii şi proiectele Agroland. Numitorul comun al acestor investiţii este integrarea pe verticală şi orientarea către produse cu valoare adăugată superioară”.

Domnia sa a trecut în revistă şi factorii negativi: comportamentul de plată al statului, în special al autorităţilor locale, şi birocraţia, care inhibă ritmul proiectelor de infrastructură.

„Nu trebuie să uităm că ne aflăm la începutul lunii martie şi încă nu avem aprobat bugetul de stat. Paradoxul anului 2025 a fost că am avut mult de lucru în construcţii, dar monetizarea acestui volum de lucrări, din cauza comportamentului de plată al statului, a fost dificilă”, a notat Bogdan Nichişoiu.

Reprezentantul Coface a mai spus că, după ce anul 2025 a însemnat o gură mare de oxigen pentru fermierii români, anul 2026 pare a fi o replică a anului precedent, mai ales că există un exces de apă în sol pentru culturile înfiinţate toamna trecută. În ceea ce priveşte sectorul pharma, domnul Nichişoiu a arătat că acesta depinde în proporţie de peste 80% de lichiditatea venită din sectorul public - spitale şi CNAS, dar, deşi piaţa creşte ca valoare, nu creşte ca număr de unităţi vândute, fiind evidentă o oboseală a consumatorilor.

„Inflaţia pe segmentele produselor fără reţetă a dus la o scădere cu 8,8% a numărului de unităţi vândute în ultimul trimestru al anului trecut. Un alt factor este comportamentul de plată al statului: între martie şi august acesta a fost unul echivalent cu nivelul non-investment grade, ceea ce a generat tensiuni în piaţă, deşi acestea nu s-au reflectat în insolvenţe sau concordate, deoarece jucătorii au reeşalonat datoriile statului”, a mai spus Bogdan Nichişoiu.

Reprezentanţii Coface au mai spus că mediul de afaceri din ţara noastră rămâne unul dinamic, caracterizat printr-o capacitate ridicată de regenerare şi că, în ciuda creşterii numărului dizolvărilor şi suspendărilor în ultimii ani, ceea ce indică presiuni constante, în special asupra companiilor mici şi mijlocii, se menţine un ritm ridicat al înmatriculărilor, ceea ce confirmă potenţialul antreprenorial.

Potrivit studiului citat, din cele peste 1,29 milioane de companii active din punct de vedere juridic, aproximativ 100.000 sunt SRL, iar 450.244 sunt PFA-uri. Numărul companiilor radiate în 2025 a fost de 83.233, aproape de acelaşi nivel cu anul 2024. În 2025 s-a raportat o creştere de 23% a numărului de înregistrări comparativ cu anul precedent şi o creştere de 22% a dizolvărilor.